23,803 matches
-
2004 The conservation of the terrestrial vertebrates from the protected areas and natural reserves of Moldavia, An. Șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, s. Biol. Anim. t. XL: 279-292 26. Ionesi L., Ionesi B., 1995 - Sarmațianul mediu din rezervația geologică „Dealul Repedea”, Romanian Journal of Stratigraphy, vol. 76, suppl. 2, București 27. Mândru C., 1958 - Zoogeographical data regarding some birds from Moldova, Stud. și Cerc. Biol., Șt. Agric., Iași, IX, 1: 97-103 28. Mititelu D., Chifu Th., Scarlat A., Aniței L.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
moldavica Populations from Iași County, An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, t. LIII: 159-166 57. Zamfirescu Ș.R., Zamfirescu O., Popescu I.E., Ion C., 2009 Preliminary data on the population characteristics of Vipera ursinii moldavica from “Dealul lui Dumnezeu” (Iași County, Romania) with notes on conservation North-Western Journal of Zoology, Vol. 5, No. 1: 85-96 58. Zamfirescu Ș.R., Zamfirescu O., Strugariu A., Gherghel I., 2009 Herpetofauna of the meadows from the site of community interest “The
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fantome cu urgie se izbesc. Poetul are predilecție pentru zgomotele naturii, executate pe orge grave; torente: Urechea mea ascultă torentul ce plesnește, Talazul ce se sparge de malul său plângând... huiete ale apelor: Din vreme-n vreme numai de dincolo de dealuri Părea c-auz un sunet, un uiet depărtat, Ca glasul unei ape ce-neacă-ale ei maluri, Sau ca ale mulțimii întărătate valuri, Când din robie scapă un neam împovărat. Tălăncile, țârâitul unanim al greierilor exprimă liniștile vesperale, "armonia" naturii: Un clopot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
marea fantomă face semn... dă o poruncă..."), poetul o întreabă, în cel mai potrivit spirit romantic, dacă are în fața sa pe Mircea, și printr-o noroasă intuiție muzicală, ca într-o conjurație de duhuri, răspund apele Oltului: Mircea! îmi răspunde dealul; Mircea! Oltul repetează, Acest sunet, acest nume valurile îl primesc, Unul altuia îl spune, Dunărea se-nștiințează, Ș-ale ei spumate unde către mare îl pornesc. Apoi urmează un monolog somnoros, monoton ca un descântec, cavernos, pentru ca la sfârșit elementele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic, ca o Diană, Sub al persicii tulei, Sub șalvarii de sultană! Anteriu de selemie Cu dalgal de fir deschis!... a Brusei: Cu-ale sale minarele, Ce se-nalță strălucind, Brusa pare, predomnind Dealuri verzi cu verzi vălcele Cinse-n râuri de argint... a turcoaicei din Esme: Când o vezi la preumblare Feredjeaoa-i se-mlădie Sub iașmac adus din Sam, Pe kiahiul, bogat cerchez, Ca o stea prin nori apare Cu dalga de selemie, Dulcea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară; Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare; Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare; Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum. Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare Strălucește și dismiardă oceanul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zicând aceasta el luă cu sine O juncană, un taur, doi albi elefanți, O măsură plină de rododafine, Două porumbițe, două căprioare, Din Iran o urnă de mirositoare Ș-alte flori de arbori odoriferanți. Astfel el se urcă pe un deal de unde Mahaarul mândru curge spumător, Revărsând departe albele lui unde Prin câmpii smălțate de mii de buchete, Ce nici Kanaverul p-ale lui tapete N-a produs vrodată frumusețea lor. N. NICOLEANU Ardeleanului Neagoe Tomoșoiu, travestit sub numele N. Nicoleanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost totdeauna "moș". Când căruța merge, feleșteocul și posteuca fac mereu "tranca, tranca! tranca, tranca!" Iepele lui Moș Nichifor sunt "albe ca zăpada", fiindcă și când le schimbă, harabagiul le înlocuiește cu iepe de același fel. Când căruța urcă la deal, Nichifor, ca să nu-și spetească iepele, invită obișnuit pe călători să se dea jos, când întîlnește un drumeț, zice: Alba nainte, alba la roate, Oiștea goală pe de-o parte. Hii! opt-un cal, că nu-s departe Galații, hiii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
crengi de arbori De sub vifor se apleacă... Cârduri, cârduri, ciori de toamnă Pleacă... Cum pe sufletul meu jalea... Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ninge! Ninge!... Alb e satul!... Ninge! Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ceața peste deal s-așterne, Ca un cântec de iubire Soarele în nori se stinge... Ninge! Ninge!... Alb e satul... Ninge! Sufletul poetului se umple de plictis, orologiul măsoară satanic cu compasul insomnia, din cimitirele "cu mari și negre porți" se ridică în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
coaste. Boabele de grâu sunt grele și tari și au sunet de sticlă. Mierea cea deasă dă o ceară cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de grupare din Babilonia, unde toți elefanții de piatră ai unei regiuni erau puși alături pe două rânduri, ca să păzească intrarea în templu. Ceea ce izbutise deocamdată era fericitul ansamblu al felinarelor pe care le-a transportat din municipiu pe un deal, lipind lămpile una de alta." Adevăratul nucleu al pretinsului roman Cimitirul Buna-Vestire este capitolul despre învierea morților, ce pare a fi inspirat din cazul de la Maglavit și conține atitudinea scriitorului față de miracol. Biserica oficială ce respinge anomalia, neprevăzută în texte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rând în soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pască iarba din cenușă. Cerbi cu ochii uriași și blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porțile deschise - uitîndu-se mirați în jur. Plugurile înseși sunt niște întraripate picate din spațiul extra-cosmic, de care se cuvine să te apropii cîntînd: Pe dealuri, unde te-ntorci, cu ciocuri înfipte-n ogor sănătos sunt pluguri, pluguri, nenumărate pluguri: mari paseri negre ce-au coborât din cer pe pământ. Ca să nu le sperii trebuie să te apropii de ele cântând. În Lauda Somnului Blaga cade
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
două realizări aparținând gravorilor Villhelm Killrich și Constantin Baraschi. Andone Cumpătescu, membru al Societății Numismatice Române Aversul acestei medalii prezintă chipul în profil spre dreapta heraldica a regelui Carol I, cel de numele căruia se leaga construcția actualului edificiu din Dealul Copoului ieșean. Este medalia Proclamării Regatului României din anul 1881. Această impresionează, prin revers, cu foarte sugestive scene din Războiul de Independență și anii 1877-1878 dispuși de o parte și de alta a reprezentării feminine din medalionul central. Tot aici
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1912, transformată la 9 aprilie 1933 în Facultate de Agronomie și Universitatea Tehnică, ale cărei baze au fost puse prin anii 1937-1938). Un alt moment din viața Universității este marcat pe medalia inaugurării, în anul 1897, a palatului acesteia de pe dealul Copoului. Palatul este construit în perioada 1893 -1897 după proiectul arhitectului francez Louis Le Blanc (fig. 38av și 38rv) parțial pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatră de temelie a fost pusă în mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de învățământ superior din Iași, la care le vom raporta. În medalistica Universității de până în anul 2002 s-au folosit două categorii de reprezentări simbolice: efigiile și edificiile. Procedeul a debutat în anul 1897 pe medaliile inaugurării Palatului Universității din Dealul Copoului ieșean. După cum să putut observa, medalia realizată de Carniol are pe avers prima imagine medalistica a noului edificiu, iar pe revers efigia regelui Carol I, de numele căruia se leaga construcția acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistica a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul fiecărei personalități în parte în trei etape ale dezvoltării învățământului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalie pe care se folosește acest tip de reprezentări simbolice este cea realizată cu ocazia Centenarului sărbătorit în anul 1960. După cum lesne se poate observa pe aversul acesteia (fig. 43av) se reia imaginea integrală, de ansamblu a fațadei palatului din Dealul Copou, adică și a părții de nord, din dreapta contemplatorului medaliei, care a adăpostit facultatea de stiinte, în 1960 că și acum, folosită de Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Prin această se comunică un subtil mesaj legat de rolul pe care clădirea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știință însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliara, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuala. Medalistica Universității Tehnice „Gh. Asachi” este completată în mod fericit cu o realizare (fig. 54unifață), prilejuita de Centenarul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ostaș în armata rusească, stabilit apoi în Muntenia. În preajma revoluției de la 1848 era locotenent în garnizoana Giurgiu și devenise om de încredere al comandantului său, Christian Tell. Ridicat la rangul de căpitan, avea să ia parte la eroica bătălie din Dealul Spirii. După înfrângerea mișcării va fi exilat la Brusa, unde rămâne până în 1856. La întoarcerea în țară se avântă în campania pentru Unire. Era, de altfel, un membru activ în Divanul ad-hoc, iar ca deputat de Giurgiu își exercită mandatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
turistice în mediul rural au apărut în zonele Rucăr, Moeciu , Bran , extinzăndu-se mai apoi și în alte regiuni. Astfel prima casă din România care a obținut atestarea de pensiune turistică a fost vila „Santa Maria ” așezată pe o culme de deal , între crestele Bucegilor si Pietrei Craiului. Din anul 1995 ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural , Ecologic si Cultural) , înființată în anul 1994 , în România ca organizație neguvernamentală , apolitică și nonprofit , cu o rețea de 30 de filiale (din tot atâtea
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
Mare” din Cernăuți, unde l-a avut profesor de limba română pe Augustin Z.N. Pop, care i-a descoperit înclinațiile literare, trimițându-l la concursurile Tinerimii Române, unde obține diverse premii. S-a transferat la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, pe care îl va absolvi în 1943. Dă examen la Institutul Medico-Militar din București. În 1947 este scos din armată din cauza atitudinii sale anticomuniste, continuându-și studiile ca student civil. La 23 august 1948 este arestat într-un grup de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
o poezie care vizează din nou tarele lumii occidentale. „Nicăieri și peste tot acasă” (Ubi bene), emigrantul constată că „nicăieri nu se înțelege mai bine călăul cu victima/ Ca în străinătate” (Scrisoare din Offenbach), peisajul țării adoptive reprezentând „tot un deal și o vale a plângerii...” (Peisaj căpcăun). SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
jurnalistului. Critica la adresa pătrunderii dominației străine exprimă în fond temerea gazetarului în ceea ce privește pierderea identității naționale, iar raportarea la contextul social-istoric al epocii devine și în acest caz imperioasă pentru a putea înțelege afirmațiile dure ale jurnalistului: "Dar ce mai la deal la vale? Orice etnolog străin, german ori francez, a recunocut și va recunoaște că, în cea mai mare parte, pătura superpusă acestui popor e neromână. Neromână nu cu legea civilă, nu cu dreptul public, nu cu constituția, ci cu neamul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din parlament prin prisma unor acte dramatice performate în fața unor spectatori. Intervențiile regizorale presară ritmic textele, orientând atenția cititorului-spectator în direcția dorită. Resursă a efectelor ironice și comice, montajul regizoral amintește de reprezentațiile caragialești: "Locul prestidigitațiunii e, ca și azi, dealul Mitropoliei. Personajele d. C.A. Rosetti, de profesie prezident de Cameră, actualmente reversibil; I.C. Brătianu, ministru mai cu seamă special în Finanțe și Lucrări Publice, dar nu mai puțin apt la Război, Instrucțiune, Interne și Esterne; Vinterhalder, al doilea redactor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]