24,388 matches
-
ale Arcului Geodezic Struve. Pe teritoriul Basarabiei erau 27 de puncte de observare, dar acum a rămas doar unul singur. Acest obiect este inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. Ponoare adînci în care sau dezgolit depunerile pleozoiului, mezozoiului și canozoiului. Izvoare și cascade. Pădure bogată în diferite componente. Plante rare: dracila, corn, luntricica, dedițel, pojarnița de munte, trifoi negru, pătrunjel de cîmp, feriguța, feriga femenină, șiverechia, urechelnița, ghipsoruța și altele. Rezervatia este încadrată în etajul deluros de cvercete cu următoarele tipuri
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
destul de melodioase. Din aceste considerente băștinașii le-au numit "Harpa eoliană". "Văgăuna Lupilor" este greu accesibilă din cauza pantelor abrupte și care pe timpuri a fost un cuib de lupi. În canionul Arionesti se întâlnesc o cascadă de 2 m, multe izvoare. În canionul Tatarauca se întâlnesc 2 varietăți de cascade și multe varietăți de praguri. Există stânci din calcar și cremene. "VĂGĂUNA LUPILOR" Este adâncă și greu accesibilă din cauza pantelor abrupte. A fost pe timpuri cuib de lupi. Deosebit de pitorești sunt
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
ne conving de acest lucru, și-a depus străduința, a făcut tot posibilul ca biserică să capete un aspect deosebit, care bucură sufletele și inimile celor care vin în vizită. Biserică „Acoperemîntul Maicii Domnului” din s. Mihăileni este un nesecat izvor al credinței, ocrotit de Bunul Dumnezeu și îngrijit cu multă dragoste de Protoiereul Mitrofor Veaceslav Ungureanu. Evenimente http://ziarulnational.md/centru-de-zi-pentru-persoane-varstnice-din-rascani/ http://www.timpul.md/articol/un-centru-pentru-batrani-a-fost-deschis-in-r--rascani-83220.html http://trm.md/ro/regional/un-centru-de-zi-pentru-persoanele-varstnice-a-fost-deschis-in-mihaileni/ http://www.timpul.md/articol/eugeniu-coseriu-despre-fantoma-limba-moldoveneasca-si-bilingvismul-ruso-sovietic-88347
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
o altă fântână, clădita din lespezi de piatră, grosimea pereților căreia e de 1m. Fintinarul acelor timpuri era locuitorul satului Dumitru Ciornîi. Pe malul iazului, la câțiva metri de biserică adventiștilor de ziua a șaptea, stă ascuns sub hume un izvor de apă bună, care a potolit setea unui întreg sat pe parcursul mai multor decenii. Acesta așteaptă cu multă răbdare momentul deșteptării spirituale a locuitorilor și revenirii lor la valorile veșnice. Pe teritoriul satului se află 4 unități comerciale, 3 din
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Bantîș de 47 ani face serviciul judecător la Judecătoria Ținut din Tighina da o cerere pentru a fi înscris în Cartea Nobilimii. El este căsătorit cu fața lui Toader Bașota. În stăpînire moșiile din județul Iași: două sate Răsăpeni și Izvoare din alte moșii Miclăușeni, Bocșa și Cucueți, lea primit prin moștenire de la maicăsa, iar Chipercenii i-a luat că zestre. Pentru origine a prezentat un raport cu iscălitura Mitropolitului Moldovei și a Boierilor Divanului, întărit cu pecetea Domnitorului Alexandru Moruzi
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
această condiție umilitoare. Într-adevăr, "Martirologiul Ieronomian", din sec. al V-lea, atestă că Marcel I a murit moarte de confesor. Comemorarea lui este pe 16 ianuarie. Din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, plecând de la confuzia diferitelor izvoare, și mai ales de la absența unuia sau altuia dintre numele papilor Marcelin și Marcel, a fost susțiunută teza că cei doi n-ar fi decât una și aceeași persoană, de a cărei existență însă nu se poate dubita. O altă
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
pontificale (așa cum a fost și cazul lui Novațian). Aceste teze continuă încă să aibă susținători, dar și opozanți destul de autoritari în domeniu. Susținătorii tezei că Marcel I a fost papă în sensul strict al cuvântului se bazează pe faptul că izvorul cel mai vechi - "Catalogul Liberian" - (compus aproximativ cu 40 de ani după pontificatul lui Marcel I) îi numește pe amândoi; Papa Damas I, apoi, îl definește pe Marcel I «rector» - termen rezervat episcopilor - în epitaful în versuri compus în onoarea
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
pe amândoi; Papa Damas I, apoi, îl definește pe Marcel I «rector» - termen rezervat episcopilor - în epitaful în versuri compus în onoarea lui; în sfârșit, scrierile donatiștilor, care - deși îl atacă, acuză și calomniază pe Marcel I - rămân totuși un izvor istoric care probează, din plin, poziția lui Marcel în Biserica Romei.
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
a murit martir împreună cu mulți alți creștini. Probabil aceasta este explicația tăcerii vechilor calendare liturgice în privința acestui papă. O lectură atentă și critică a istoricilor a pus în lumină următoarele: Odată remarcate aceste contradicții istoricii au purces în căutarea altor izvoare; din acestea reiese că: Actele așa-zisului conciliu din Sinuessa, confecționate la începutul sec. al VI-lea, astăzi nu mai sunt luate în considerație de nici un istoric serios. Confecționarea lor tendențioasă fiind pe deplin demonstrată, iar istoricitatea lor bine precizată
Papa Marcelin () [Corola-website/Science/305394_a_306723]
-
mai târziu, printr-o păpușă animată cu același nume care apărea în emisiunea pentru copii a Andei Călugăreanu. Zâna Pădurii îl pedepsește pe Oache pentru cutezanța de a crede că nu e bun la nimic, înghețându-l în apă de izvor. Câtva vreme după aceea, el este descoperit de către două fetițe: Maria și Mirabela, și readus la viață. Prima dintre fete vrea să-l ajute, să meargă la zână pentru a căuta răspunsuri, dar cea de-a doua se împotrivește mereu
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
Vilaine (Bretonă: "Gwilen") este un râu în Bretania, în vestul Franței. Izvorul râului este în departamentul Mayenne iar vărsarea în Pceanul Atlantic are loc lângă Tréhiguier în departamentul Morbihan având în total o lungime de 225 km. Există un canal ce leagă râul Vilaine de râul Rance ce se varsă în Marea
Râul Vilaine () [Corola-website/Science/301466_a_302795]
-
Vistulei, curge în zona de Drwęck în apropiere Olsztynek, pe lîngă movila Lubawa. Cu Canalul Elbląg, acesta este conectat la laguna Vistulei, făcând un traseu perfect pentru canotaj. Pasłęka (169 km), se varsă direct în laguna Vistulei, care își are izvorul în luncile Gryźliny în Districtul Lacului Olsztyn. Rîul cel mai cunoscut al Districtul Lacurilor Mazuriene este Krutynia (100 km), ce oferă un traseu foarte popular pentru practicarea sporilor de apă, mai des canotaj. Important este faptul ca râurile din regiune
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
ecumenic de la Constantinopol (381), este condamnat definitiv. Creștinismul devenea religie predominantă. Împăratul "Grațian" a încetat de atunci să mai poarte titlul de "pontifex maximus", suveran pontif al cultului roman. Represaliile au făcut între șapte mii și zece mii de morți, în funcție de izvoare, ceea ce l-a determinat pe Ambrozie de la Milano să-l "excomunice". Victimele masacrelor erau, în marea lor majoritate, dintre "romani", iar masacratorii erau foști "barbari", populații din rândul cărora își recruta Teodosiu armata. Timp de mai multe luni "Teodosiu" și
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
și au fondat mai târziu state succesive puternice în Imperiul Roman, în peninsula Italică și în peninsula Iberică. După Iordanes, goții provin din Scandinavia (Scandza), mai precis Gotland (probabil Götaland din Suedia de astăzi). Textul lui Iordanes nu este considerat izvor istoric de încredere, fiind menit să creeze un trecut glorios pentru noua clasă conducătoare. Ei s-au separat de triburile înrudite, gutar (gotlanderi) și poate "götar" (geați, numiți "gautigoți" și "Ostrogoți" de Iordanes), care sunt uneori incluși în termenul "goți
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
și în păduri de foioase, etalând o gamă variată de soluri prielnice agriculturii, irigate de o rețea densă de râuri cu un debit bogat de apă, a oferit constant condiții propice de viață. Structura apelativelor atribuite acestui ținut, evocate de izvoarele istorice scrise, cartografice sau păstrate în tradițiile orale ale locuitorilor săi, permite clasificarea lor în funcție de trei criterii: geografic, etnic și politico-administrativ. Populația sa româneasca a utilizat prevalent, din evul mediu timpuriu și până în prezent, denominația geografică, desemnând teritoriul sub numele
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
Blacorum) și 1252 (Terra Olacorum). După mijlocul secolului al XIII-lea, teritoriul de referință a fost desemnat și prin regionimul Țara Cârței. Acest regionim, derivat din numele centrului contemporan politico-administrativ al teritoriului și anume localitatea Cârța (Românească), apare atestat în izvoarele scrise în anul 1252 (Terra Olacorum ... de Kyrch), fiind utilizat în special de populația germană până în secolele XVII-XVIII (Cherrzerland). Regionimul Țara Făgărașului este ceva mai recent și datează din prima jumătatea secolului al XIV-lea. Această denominație derivă din numele
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
bizantine și diverse urme de locuire. În perioada secolelor VIII-XI sunt datate descoperirile de la Dopca, Hălmeag, Mateiaș, Beclean, Săcădate, Voila și Breaza, atribuite protoromânilor și populației slavo-române. Continuitatea de existența a populației romanizate în Țara Făgărașului este confirmată însă de izvoarele toponimice. Conservarea de către localnici a numelui antic al râului Olt (în ), într-o formă fonetică corespunzătoare legilor fonologice ale limbii române "Olt", până spre sfârșitul secolului al XIV-lea și transmiterea lui în secolele XI-XII populațiilor nou venite argumentează această
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
în ultima treime a veacului al XII-lea. Câteva decenii mai târziu, în primii ani ai secolului al XIII-lea, apar și primele informații scrise, provenite din cancelaria regală maghiară, cu privire la realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului. Cele mai timpurii izvoare scrise păstrate, emise în prima treime a secolului al XIII-lea, confirmă imaginea și structura etnică a habitatului Țării Făgărașului din secolele precedente, mediată de izvoarele arheologice, toponimice și lingvistice. Un document emis de cancelaria regală maghiară înainte de 30 noiembrie
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
din cancelaria regală maghiară, cu privire la realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului. Cele mai timpurii izvoare scrise păstrate, emise în prima treime a secolului al XIII-lea, confirmă imaginea și structura etnică a habitatului Țării Făgărașului din secolele precedente, mediată de izvoarele arheologice, toponimice și lingvistice. Un document emis de cancelaria regală maghiară înainte de 30 noiembrie 1223, care se referă la evenimente consumate în Țara Făgărașului în primii ani ai secolului al XIII-lea, între 1205-1206, relatează dotarea mănăstirii cisterciene Cârța cu
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
este un curs de apă, afluent al râului Siret, cu izvoarele în platforma Oușoru la 655 m și gură de vărsare la 60,3 m în râul Siret. Cursul se desfășoară pe 41 de km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
a fost ridicată o capelă ale cărei ziduri se mai văd și astăzi. Datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost “a doua vatră a Râșnovului”. Neajunsul principal al acestei așezări din cuprinsul cetății, l-a constituit multă vreme, lipsa unui izvor de alimentare cu apă. Când atacurile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârșite, refugiații din cetate ieșeau noaptea pe poarta principală și aduceau apa de la un izvor știut numai de ei. Pentru o apărare eficientă, pantele dealului cetății
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
așezări din cuprinsul cetății, l-a constituit multă vreme, lipsa unui izvor de alimentare cu apă. Când atacurile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârșite, refugiații din cetate ieșeau noaptea pe poarta principală și aduceau apa de la un izvor știut numai de ei. Pentru o apărare eficientă, pantele dealului cetății au fost defrișate, iar acolo unde ascensiunea se putea face ușor, au fost săpate șanțuri în stâncă. Atunci când aflau de apropierea unei armate dușmane sau de izbucnirea unui incendiu
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
parte din armata domnitorului muntean Radu Șerban. Deși tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor cetății, asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estică, blocând accesul apărătorilor cetății la izvorul tăinuit de unde se aprovizionau cu apă. Pe 3 aprilie 1612, după negocieri cu principele, fruntașii comunității râșnovene au predat cetatea, cu condiția ca vechile privilegii ale râșnovenilor să fie respectate, iar în cetate să nu fie instalată nici o garnizoană străină
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
IPS Mitropolit Vlasie Mogârzan și PS episcopi Demosten Ioniță, Ghenadie Gheorghe, Sofronie Oțel, Iosif Mogârzan, Teodosie Scutaru, Flavian Bârgăoanu și Antonie Tătaru, în prezența unui numeros sobor de preoți și diaconi . Mănăstirea de maici de la Brădățel are ca hram sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. La praznicul organizat cu prilejul hramului participă episcopii ortodocși de stil vechi din România. În prezent, în Mănăstire viețuiesc 70 de maici.
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
de la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură (prin fierbere și evaporare) din Europa, datate din perioada culturii Starčevo-Criș din neoliticul timpuriu. În zonă există și acum mai multe izvoare sărate. În jurul anului 1780, în locul unde se află astăzi localitatea Cacica (în nord-estul României, în regiunea istorică Bucovina, la 18 km de orașul Gura Humorului și la 40 de km de orașul Suceava) au fost descoperite zăcăminte de sare. În
Salina Cacica () [Corola-website/Science/313065_a_314394]