24,963 matches
-
Mondial, în anul 1920, școlile confesionale românești „au trebuit să se confrunte cu șovinismul sârbesc de stat, care le-a căutat să cedeze școlile și învâțământul confesional, statului”. (Ieromon Ștefan Lupșici) Parohienii sărcieni, sprijiniți de preotul Gherasim Andru, s-au opus cedării din care cauză școlile confesionale din Sărcia au fost, cu decret regal, închise un timp. S-a ajuns însă la un compromis. Parohia a cedat iar autoritățile de stat au fost datoare să plătească chirie pentru folosirea spațiului școlar
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
pentru a împiedica un eventual atac al armatei lui Huniade asupra infanteriei otomane. La est, Dunărea era păzită de spahii, corpul de cavalerie ușoară a sultanului, pentru a evita un atac pe partea dreaptă. Acestor forțe formidabile li s-au opus doar cei aproximativ 7.000 de apărători din cetate, care au fost ajutați și de locuitorii din jurul orașului. Când Huniade a aflat aceste vești, se afla în sudul Ungariei recrutând trupe adiționale de cavalerie ușoară pentru armata cu care intenționa
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
și Botișor pun la cale o reprezentație pe care să o prezinte la nunta lui Theseu. În pădure, Oberon (regele zânelor) se ceartă cu Titania (regina zânelor) pentru că vrea să-l aibă ca paj pe copilul ei orfan. Titania se opune, susținând că ea e regina. Cearta vine de fapt deoarece Oberon o iubește pe Hippolyta, iar Titania pe Theseu. Ca să obțină băiatul, Oberon îi ordonă spiridușului Puck (cunoscut și ca Pițigoi-Băiat-Bun) să obțină de la Cupidon o floare care face o
Visul unei nopți de vară () [Corola-website/Science/304781_a_306110]
-
Nicolae Ceaușescu, care i-a devenit colaborator apropiat lui Bodnăraș, fiind avansat la gradul de general și de comisar politic al forțelor armate. Bodnăraș a rămas unul dintre cei mai apropiați tovarăși ai lui Dej până la moartea acestuia din 1965, opunându-se în această perioadă restructurării partidului propuse de Iosif Chișinevschi și Miron Constantinescu. În timpul Revoluției din Ungaria din 1956, Bodnăraș a fost însărcinat cu înăbușirea oricăror reacții de sprijin din partea românilor față de insurgenții maghiari. În noiembrie 1956, a făcut parte
Emil Bodnăraș () [Corola-website/Science/304809_a_306138]
-
mai 1997, a fost numit în funcția de director al Serviciului Român de Informații prin Hotărâre a Parlamentului României, adoptată în ședința comună a celor două camere . În această calitate, el a fost unul dintre adversarii declarați ai Legii Ticu, opunându-se deconspirării ofițerilor SRI, care au lucrat pentru Securitate . El a demisionat din această funcție în decembrie 2000, după pierderea alegerilor de către CDR 2000. La data de 12 ianuarie 2001, Costin Georgescu a fost acreditat în calitatea de ambasador extraordinar
Costin Georgescu () [Corola-website/Science/304817_a_306146]
-
negustorii locali să-i scrie patriarhului de la Constantinopol pentru a-i cere demiterea mitropolitului Ambrosie pentru "amestec în politica statului". Patriarhul de atunci, Anthimos al II-lea, deși a înțeles de ce este acuzat mitropolitul Ambrosie, nu a îndrăznit să se opună plângerilor autorităților turcești, care cereau înlocuirea mitropolitului. La 12 septembrie 1840, patriarhul Anthimos al II-lea l-a chemat pe mitropolitu Ambrosie la Constantinopol. După sosirea la Constantinopol, mitropolitul Ambrosie a devenit episcop în retragere și a primit o pensie
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
ca fiind străină și nereprezentativă pentru ceea ce scrie. Se știe că în perioadele aride din istoria literaturii un poet talentat poate ține de unul singur locul unei întregi generații, poate că la același lucru se gândește și Cioclea atunci când se opune clasificărilor. În 1991 publică un nou volum de poeme sub titlul „Alte dimensiuni” ce ar părea să continue stilistic fixațiile autorului din prima sa carte; imaginea sa de poet autentic ia un contur și mai pronunțat. Alexandru Mușina va declara
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
Păduraru, Vasile Ernu, Mihail Vakulovski, Vlad Gatman ș.a., Cioclea a însemnat cam același lucru ce odată pentru Uniunea Sovietică însemnaseră cântecele și versurile lui Vladimir Visotski. Poezii sale au fost traduse în engleză, franceză, rusă, suedeză, ș.a. "Deconstrucția s-ar opune, după Lyotard, omogenizării care a sfârșit prin a „devaloriza eterogenitatea”. Așadar, eterogenitatea devine valoarea primordială a postmodernismului și ea începe cu spargerea ordinii existente confundată cu sacrul. Eugen Cioclea, bunăoară, se oprește la acest moment al “deconstrucției” și, din păcate
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
Radu Șerban să nu pornească pe urmele lui Mihai Viteazul și să cucerească întreaga Transilvanie. Radu Șerban înțelegea însă că situația în ansamblu nu mai era favorabilă unei încercări de unire a principatelor carpato-dunărene într-un stat capabil să se opună cu succes otomanilor, așa cum încercase Mihai Viteazul. Imperiul Otoman nu putea însă admite alungarea protejatului său, Gabriel Bathory, de pe tronul Transilvaniei. O oaste turcească numeroasă, întărită și cu o hoardă tătărească, a invadat Țara Românească. Radu Șerban a revenit din
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
și-au câștigat independența în mod separat, nu a fost viabilă uniunea între ele. Jamaica și Trinidad Tobago au devenit independente, în 1962, și alte insule le-au urmat exemplul. De-a lungul acestui proces, guvernele britanice nu s-au opus decolonizării, deoarece transferul de putere s-a făcut către regimuri politice pașnice, în circumstanțe ce nu umileau demnitatea națională. Când prestigiul britanic a fost lezat, ca în războiul cu Argentina pentru insulele Falkland (insulele Malvine), în 1982, răspunsul a fost
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
Potideea și Metona. În 356 î.Hr. el ocupă minele de aur de pe muntele Pangeu, apropriindu-și astfel un bogat tezaur de război. În 353 î.Hr., la Termopile, Filip este înfrânt de către armatele Atenei și Spartei, însă cetățile grecești nu se pot opune multă vreme dorinței de expansiune a macedonenilor deoarece ele suferisera deja numeroase pierderi în urma crizei morale instituite de războaiele și seismele de la începutul sec V dar și datorită confruntărilor sociale și politice. În acest fel numai Atena ajunsese de la 40000
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
sovietic până la introducerea Glasnostului de către Mihail Gorbaciov. Odată cu iminenta dispariție a Uniunii Sovietice, a apărut o mișcare pentru independență, cunoscută la început cu numele de Congresul Național Cecen, formată în 1990. Federația Rusă, sub conducerea lui Boris Elțîn, s-a opus independentiștilor ceceni, având ca argumente următoarele fapte: "Articol principal: Primul război cecen" Pe 6 septembrie 1991, demonstranții Congresului Național al Poporului Cecen, au luat cu asalt Parlamentul RASS Ceceno-Ingușe. Altercațiile violente între forțele de ordine loiale vechiului regim sovietic și
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
aeriene ale "Luftwaffe", care a atacat sistemul de transporturi publice al polonezilor. Armata poloneză era dotată cu mai puține tancuri și mașini blindate decât cea germană, iar, în plus, tancurile erau dispersate la unitățile de infanterie, fiind incapabile să se opună în mod eficient atacurilor masive ale panzerelor inamice. Experiența căpătată în războiul polono-sovietic a modelat organizarea armatei și doctrinei militare poloneze. Spre deosebire de războiul de tranșee din primul război mondial, războiul polono-sovietic a fost un conflict în care mobilitatea cavaleriei a
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
mai presus de dogme neverificabile, în venire în catolicismul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, duhul omului având dreptul de a se desfășura liber așa cum spune și învățătura protestantă. Între anii 1876-1886 nu s-a putut opune ieșirii din Biserica evanghelică săsească a celor 16 comunități evanghelice cu credincioși maghiari pentru că a trebuit să țină seama de evoluția politică din Austro-Ungaria. Fiind adept al autonomiei comunității săsești din Transilvania, Teutsch a finalizat unirea comunităților săsești în Biserica
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
cu credincioși maghiari pentru că a trebuit să țină seama de evoluția politică din Austro-Ungaria. Fiind adept al autonomiei comunității săsești din Transilvania, Teutsch a finalizat unirea comunităților săsești în Biserica evanghelică săsească. A căutat păstrarea integrității lingvistice și culturale săsești, opunându-se cu vehemență în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea politicii de maghiarizare a învățământului și administrației, ordonate de guvernul de la Pesta. În activitatea sa de politician, el s-a folosit deseori de actele istorice încheiate
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
construită. Doar mașina diferențială a fost însă construită, abia în 2002, în Londra. Datorită acestei munci, Lovelace este considerată primul programator din toate timpurile. , iar munca ei este considerată ca fiind primul program de calculator . În notițele sale, Lovelace se opune inteligenței artificiale. Ea a scris că Mașina analitică nu depune nicio muncă originală. Mașina efectuează numai ceea ce i se spune să efectueze. Poate sa efectueze analize, dar nu are abilități analitice. Aceste notițe au fost criticate de mulți, un critic
Ada Lovelace () [Corola-website/Science/304880_a_306209]
-
autonomie mai largă sau chiar independența de guvernul central de la Madrid. Această opțiune a fost lăsată deschisă de guvernul republican. Toate aceste forțe erau adunate sub numele de „Ejército Popular Republicano” (EPR) sau „Armata Populară Republicană”. Naționaliștii, în schimb, se opuneau mișcărilor separatiste, dar scopurile lor erau definite în primul rând de atitudinea anticomunistă și de teama de divizarea Spaniei, ceea ce a coagulat mișcări diferite sau chiar dușmane ca falangiștii și monarhiștii. Această tabără a fost denumită "„naționaliștii”", "„rebelii”", sau "„insurgenții
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
erau reprezentate în 1931 16 partide. Când s-a acordat autonomie Cataloniei și Țării Bascilor în 1932, s-a încercat o lovitură de stat naționalistă, dar aceasta a eșuat. Unei tentative a comuniștilor de a prelua controlul i s-au opus anarhiștii, ceea ce a avut ca rezultat masacrarea a sute de rebeli și un război civil între anarhiști și comuniști în Catalonia. La războiul civil spaniol au participat numeroși cetățeni străini, atât în lupte cât și pe posturi de consilieri politici
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
Uniunea Sovietică dădea directive partidelor comuniste din întreaga lume să se organizeze și să recruteze celebrele Brigăzi Internaționale. Comuniștii sovietici care fuseseră trimiși de Stalin, mai ales în Catalonia, la Barcelona au lichidat o mare parte a celor care se opuneau politicii de la Moscova. printre cei eliminați de către comuniștii infiltrați în Spania Camillo Berneri, filosof italian, Kurt Landau, comunist austriac, Andreu Nin. Brigăzile Internaționale au reprezentat cel mai mare contingent de trupe de luptă pentru republicani. Aproximativ 30.000 de cetățeni
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
fie cedată Poloniei și care să rămână în componența Germaniei. În anumite districte din Silezia Supreioară, zonele cu majoritate poloneză au optat în mod normal pentru Polonia, în restul germanii majoritari optând, evident, pentru Germania. După plebiscit, germanii s-au opus predării unei părți a Sileziei către Polonia, argumantând că Tratatul de la Versailles nu specifica posibilitatea divizării Sileziei pe districte, lucru neadevărat de altfel. Interpretarea germană era aceea că majoritatea întregii provincii trebuia să hotărască țară din care urma să facă
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
au cerut în mod oficial pe [[20 august]] permisiunea sovieticilor pentru folosirea aerodromurilor Armatei Roșii aflate în apropierea Varșoviei, dar au fost refuzați de Stalin pe [[22 august]]. (Stalin a numit insurgenții "o mână de criminali"). După ce Stalin s-a opus cererilor aliaților occidentali, Churchill i-a telegrafiat lui Roosevelt pe [[25 august]] și i-a propus să trimită avioane și să-l sfideze pe liderul sovietic și "să vedem ce se întâmplă". Roosevelt a răspuns o zi mai târziu că
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
guvernului din exil, [[Stanisław Mikołajczyk]], a demisionat pentru a se întoarce în Polonia și a prelua o funcție oficială în guvernul [[Republica Populară Polonia|Poloniei noi]], guvern format sub auspiciile autorităților sovietice de ocupație. Numeroși polonezi din exil s-au opus acțiunii sale, considerând ca acel guvern era doar o fațadă pentru înlocuirea în Polonia a puterii democratice cu cea comunistă, o apreciere care s-a dovedit corectă în timp. După ce a pierdut alegerile, care mai târziu s-a aflat că
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
500 de ani. Germanii erau majoritari în Memel, în care aproximativ doar un sfert din populație de declara de etnie lituaniană. În 1923, forțele lituaniene au ocupat zona în timpul a ceea ce a fost numit [[revolta din Klaipeda]]. Forțele franceze au opus o rezistență simbolică și au părăsit zona. Comunitatea internațională a recunoscut anexarea [[regiunea Klaipeda|regiunii Klaipeda]] de către [[Lituania]]. Numeroși germani au considerat că Franța i-a trădat când nu a apărat zona militar sau diplomatic, dar și că Republica de la
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
dezvoltării industriei, o nouă clasă socială își face simțită prezența pe scena politică: muncitorimea. Nemulțumită de condițiile ei de existență, aceasta începe să se organizeze, la început în sindicate și apoi în partide, pentru a dobândi drepturi economice și politice, opunându-se de multe ori intereselor burgheziei.
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
în ciuda neîncrederii în sovietici, Mikołajczyk a demisionat din guvernul din exil pentru a se reîntoarce în Polonia, unde urma să ocupe o funcție în noul guvern înființat sub auspiciile autorităților militare de ocupație sovietice. Numeroși polonezi din exil s-au opus acestei acțiuni, considerând că un asemenea guvern, precum cel care se forma în patrie, era unul de fațadă, care să permită venirea comuniștilor la putere. Această apreciere s-a dovedit corectă în timp. Mikołajczyk, după ce a pierdut alegerile, care mai
Guvernul polonez în exil () [Corola-website/Science/304909_a_306238]