25,546 matches
-
ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Memoriile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în 1894 de George Newnes Ltd din Anglia. Conan Doyle a clasificat "" pe locul 4 din lista celor mai bune 12 povestiri cu Sherlock Holmes. În această povestire, a cărei acțiune se petrece în 1891, apare cel mai mare oponent al lui Holmes, profesorul Moriarty, una dintre cele mai strălucite minți criminale din întreaga Europă. Holmes sosește într-o seară la dr. Watson într-o stare de agitație
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
luptă mortală. Cu inima frântă de durere, dr. Watson se întoarce în Anglia. "Ultima problemă" a încercat să fie exact ceea ce-i sugerează numele. Conan Doyle a vrut să nu mai scrie nimic despre celebrul său detectiv după publicarea acestei povestiri; el a simțit că povestirile cu Sherlock Holmes îi distrag atenția de la eforturile literare mai serioase și că "uciderea" lui Holmes era singurul mod de a-și aduce înapoi cariera pe drumul cel bun. "Trebuie să-mi eliberez mintea pentru
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
de durere, dr. Watson se întoarce în Anglia. "Ultima problemă" a încercat să fie exact ceea ce-i sugerează numele. Conan Doyle a vrut să nu mai scrie nimic despre celebrul său detectiv după publicarea acestei povestiri; el a simțit că povestirile cu Sherlock Holmes îi distrag atenția de la eforturile literare mai serioase și că "uciderea" lui Holmes era singurul mod de a-și aduce înapoi cariera pe drumul cel bun. "Trebuie să-mi eliberez mintea pentru lucruri mai bune", i-a
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
să-l ucidă pe Holmes în plină glorie, acesta având satisfacția că scapă lumea de un criminal atât de puternic și de periculos astfel încât orice altă sarcină rezolvată ar părea lipsită de importanță în comparație cu aceasta. (Holmes spune la fel de mult în povestire.) Dar această încercare nu și-a atins scopul din cauza presiunilor exercitate de cititorii care l-au convins în cele din urmă pe Doyle să-l aducă înapoi pe Holmes. Conan Doyle a scris astfel "Câinele din Baskerville" (a cărui acțiune
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
suficiente lipsuri în relatările martorilor oculari pentru a-i permite lui Conan Doyle să-l reînvie în mod plauzibil pe Holmes; doar câțiva membri ai organizației lui Moriarty și fratele lui Holmes Mycroft (care apare pentru scurt timp în această povestire) știu că Sherlock Holmes este încă în viață, el câștigând de fapt lupta de la Cascadele Reichenbach și trimițându-l pe Moriarty la osândă - deși era cât pe ce să cadă în mâinile acoliților lui Moriarty. Această povestire a servit ca
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
timp în această povestire) știu că Sherlock Holmes este încă în viață, el câștigând de fapt lupta de la Cascadele Reichenbach și trimițându-l pe Moriarty la osândă - deși era cât pe ce să cadă în mâinile acoliților lui Moriarty. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 40-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Filmul "The Sleeping Cardinal" (1931) se bazează în parte pe "Casa pustie" și "Ultima problemă
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
noiembrie 1992. Primul episod din serialul TV de desene animate "Sherlock Holmes in the 22nd Century" (1999) a început cu punctul culminant al "Ultimei probleme". În 1975, DC Comics a publicat "Sherlock Holmes" #1, o bandă desenată care a adaptat povestirile "Casa pustie" și "Ultima problemă". S-a intenționat realizarea unei serii de benzi desenate, dar numerele următoare au fost anulate din cauza vânzărilor mici. În versiunea cinematografică a seriei de benzi desenate The League of Extraordinary Gentlemen căderea în cascadă este
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
descoperă pictura originală chiar înainte ca Moriarty să vândă un fals "domnului Morgan". Interferența lui Holmes în planurile profesorului îl convinge pe Moriarty că detectivul trebuie să fie eliminat. Filmul "" (2011) s-a inspirat parțial din "Ultima problemă". Ca și povestirea, filmul se termină cu Holmes și Moriarty prăbușindu-se în cascadă, iar Watson este văzut scriind finalul "Ultimei probleme" la mașina sa de scris. Acțiunea din film este legată de o conferință europeană de pace care are loc în apropierea
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
legată de o conferință europeană de pace care are loc în apropierea cascadei și pe care Moriarty încearcă să o saboteze și cei doi se prăbușesc de la un balcon cu vedere la cascadă și nu de pe marginea sa, ca în povestirea originala. Această povestire se va afla la baza episodului "The Reichenbach Fall", al treilea episod al celui de-al doilea sezon al serialului TV "Sherlock", programat să fie lansat la începutul anului 2012. Locuitorii din Meiringen (în număr de 4
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
conferință europeană de pace care are loc în apropierea cascadei și pe care Moriarty încearcă să o saboteze și cei doi se prăbușesc de la un balcon cu vedere la cascadă și nu de pe marginea sa, ca în povestirea originala. Această povestire se va afla la baza episodului "The Reichenbach Fall", al treilea episod al celui de-al doilea sezon al serialului TV "Sherlock", programat să fie lansat la începutul anului 2012. Locuitorii din Meiringen (în număr de 4.740, după recensământul
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
și franceză. Inscripția în limba engleză este următoarea: "At this fearful place, Sherlock Holmes vanquished Professor Moriarty, on 4 May 1891." (în ). Acest loc este marcat și de o cruce mare care poate fi văzută și de pe platforma de belvedere. Povestirea "The Adventurous Exploit of the Cave of Ali Baba" a lui Dorothy Sayers este concepută în mod conștient după povestirea "The Final Problem". Lordul Peter Wimsey este aparent ucis, doar pentru a reveni din morți la finalul povestirii și a
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
1891." (în ). Acest loc este marcat și de o cruce mare care poate fi văzută și de pe platforma de belvedere. Povestirea "The Adventurous Exploit of the Cave of Ali Baba" a lui Dorothy Sayers este concepută în mod conștient după povestirea "The Final Problem". Lordul Peter Wimsey este aparent ucis, doar pentru a reveni din morți la finalul povestirii și a dezvălui că și-a înscenat moartea pentru a întinde o capcană unui foarte periculos super-criminal. Folosirea povestirii originale a lui
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
de belvedere. Povestirea "The Adventurous Exploit of the Cave of Ali Baba" a lui Dorothy Sayers este concepută în mod conștient după povestirea "The Final Problem". Lordul Peter Wimsey este aparent ucis, doar pentru a reveni din morți la finalul povestirii și a dezvălui că și-a înscenat moartea pentru a întinde o capcană unui foarte periculos super-criminal. Folosirea povestirii originale a lui Doyle ca sursă de inspirație este recunoscută în mod explicit în chiar povestirea lui Sayers, într-un pasaj
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
mod conștient după povestirea "The Final Problem". Lordul Peter Wimsey este aparent ucis, doar pentru a reveni din morți la finalul povestirii și a dezvălui că și-a înscenat moartea pentru a întinde o capcană unui foarte periculos super-criminal. Folosirea povestirii originale a lui Doyle ca sursă de inspirație este recunoscută în mod explicit în chiar povestirea lui Sayers, într-un pasaj în care Wimsey se referă la criminalul care îl urmărește ca fiind un ""Moriarty al acestei bande"".
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
reveni din morți la finalul povestirii și a dezvălui că și-a înscenat moartea pentru a întinde o capcană unui foarte periculos super-criminal. Folosirea povestirii originale a lui Doyle ca sursă de inspirație este recunoscută în mod explicit în chiar povestirea lui Sayers, într-un pasaj în care Wimsey se referă la criminalul care îl urmărește ca fiind un ""Moriarty al acestei bande"".
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
(1952) (titlu original "Destination: Universe!") este a doua culegere de povestiri science fiction a lui A. E. van Vogt, publicată în format hardcover de către Pellegrini & Cudahy și republicată în mod repetat în următorii 25 de ani în format paperback de către trei editori diferiți. Prima ediție britanică a apărut în 1953, fiind
Destinația Univers () [Corola-website/Science/323851_a_325180]
-
reumpleau automat după ce se goleau, stilouri care pot scrie cu orice culoare dorită, etc.) și află că, de fapt, este un călător prin timp care are misiunea de a împiedica acțiunile lor. P. Schuyler Miller a recenzat favorabil culegerea de povestiri, considerând "Destinația Centaurus" "de neuitat și neuitată."
Destinația Univers () [Corola-website/Science/323851_a_325180]
-
un texan influent care locuia în Alberta, s-a mutat în Winnipeg, unde l-a întâlnit pe viitorul ei soț, scriitorul A. E. van Vogt. Cei doi s-au căsătorit pe 9 mai 1939, la scurt timp după publicarea primei povestiri a lui van Vogt, "Black Destroyer". În cea mai mare parte a carierei scriitoricești a soțului ei, Hull a fost dactilografa lui. După ce a dactilografia multe dintre povestirile sale la începutul anilor '40, ea a început să aibă propriile idei
Edna Mayne Hull () [Corola-website/Science/323868_a_325197]
-
au căsătorit pe 9 mai 1939, la scurt timp după publicarea primei povestiri a lui van Vogt, "Black Destroyer". În cea mai mare parte a carierei scriitoricești a soțului ei, Hull a fost dactilografa lui. După ce a dactilografia multe dintre povestirile sale la începutul anilor '40, ea a început să aibă propriile idei literare. Sub călăuzirea soțului, a scris câteva povestiri și un roman, toate publicate în "Astounding Science Fiction" și "Unknown Worlds". Se pare totuși că ficțiunea scrisă de ea
Edna Mayne Hull () [Corola-website/Science/323868_a_325197]
-
cea mai mare parte a carierei scriitoricești a soțului ei, Hull a fost dactilografa lui. După ce a dactilografia multe dintre povestirile sale la începutul anilor '40, ea a început să aibă propriile idei literare. Sub călăuzirea soțului, a scris câteva povestiri și un roman, toate publicate în "Astounding Science Fiction" și "Unknown Worlds". Se pare totuși că ficțiunea scrisă de ea era folosită doar ca pseudonim de către soțul ei. Hull a avut multe probleme de sănătate în timpul vieții, începând cu o
Edna Mayne Hull () [Corola-website/Science/323868_a_325197]
-
() este un roman științifico-fantastic scris de A. E. van Vogt care a fost publicat prima oară în 1957. Romanul se bazează pe povestirea sa "The Great Judge" din 1948. În România a apărut la editura Fahrenheit și RAO în 1994. Romanul prezintă o poveste din viitor care seamănă cu lumea contemporană. Acțiunea are la mai mult de douăzeci de ani după al treilea
Imperiul Marelui Judecător () [Corola-website/Science/323866_a_325195]
-
(engleză: "Empire of the Atom") este un roman științifico-fantastic scris de A. E. van Vogt. A fost publicat prima oară în 1957 de către "Shasta Publishers" într-un tiraj de 2.000 exemplare. Romanul se bazează pe primele cinci povestiri ale Zeilor publicate de Vogt în revista "Astounding". Povestea din "" este continuată în romanul "Vrăjitorul din Linn", în care sunt adunate restul povestirilor din seria Zeilor, cele două romane formând seria "Clane". Cartea include un arbore genealogic al familiei conducătoare
Imperiul atomului () [Corola-website/Science/323870_a_325199]
-
1957 de către "Shasta Publishers" într-un tiraj de 2.000 exemplare. Romanul se bazează pe primele cinci povestiri ale Zeilor publicate de Vogt în revista "Astounding". Povestea din "" este continuată în romanul "Vrăjitorul din Linn", în care sunt adunate restul povestirilor din seria Zeilor, cele două romane formând seria "Clane". Cartea include un arbore genealogic al familiei conducătoare a Imperiului Linn. Într-o lume barbară din viitor în care navele spațiale și alte forme de tehnologii avansate au fost uitate, majoritatea
Imperiul atomului () [Corola-website/Science/323870_a_325199]
-
uciderea oamenilor. Deși inițial le folosește pentru protecția personală, Clane se vede nevoit să apeleze la ele pentru salvarea imperiului, atunci când acesta este pe cale să fie cucerit de barbarii de pe Europa. Autorul și criticul James Blish a observat că intriga povestirilor Zeilor seamănă cu cea din romanele despre Claudius ale lui Robert Graves. La rândul său, Damon Knight a fost de părere că intriga a fost "preluată aproape complet" din "I, Claudius" Recenzorul Floyd C. Gale de la "Galaxy" a amendat romanul
Imperiul atomului () [Corola-website/Science/323870_a_325199]
-
este un film de groază științifico-fantastic american din 1997, cu elemente de film slasher. Filmul este regizat de Guillermo del Toro după un scenariu inspirat de o povestire scrisă de Donald A. Wollheim. "", care în Statele Unite a avut un venit de 25 de milioane $, a fost urmat de două filme direct-pe-video: "Mimic 2" (2001) și "" (2003). În Manhattan, gândacii de bucătărie răspândesc o boală mortală de care suferă
Mimic () [Corola-website/Science/323875_a_325204]