23,741 matches
-
gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Jocurilor Olimpice de vară din 2012 și va proiecta diferite combinații de culori în fântâni. Sistemul de iluminare cu LED va micșora consumul de energie electrică și va reduce amprenta de carbon cu aproximativ 90%. Piața a fost vestită pentru porumbeii sălbatici a căror hrănire era o activitate la modă. Prezența păsărilor a fost contestată: dejecțiile lor au afectat piatra din care sunt construite monumentele, iar stolul, estimat la 35.000 de păsări, a fost considerat ca o amenințare pentru sănătatea oamenilor
Piața Trafalgar () [Corola-website/Science/324218_a_325547]
-
câteva specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
o reptilă cunoscută sub denumirea populară de balaur mare. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii vegetale dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: târtan ("Crambe tataria"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), pelin ("Artemisia santonicum"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), cârcel ("Ephedra distachya"), orzul țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
ierburilor sunt întâlnite mai multe specii vegetale dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: târtan ("Crambe tataria"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), pelin ("Artemisia santonicum"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), cârcel ("Ephedra distachya"), orzul țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
pești și păsări, dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar ("Chondrostoma nasus"), văduviță ("Leuciscus idus"), osar ("Pungitius platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30 noiembrie 2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Platalea leucorodia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (dintre care unele foarte rare) protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
ca un câine turbat am mușcat mâna care mă hrănea”) „a intrat pe merit în folclor”. Nereușitele filmului s-ar datora regizorului Mircea Drăgan care, în ciuda faptului că dispunea de toate mijloacele necesare (prezența unui conflict dramatic, un decor natural sălbatic și înzăpezit, măștile purtate de barbari ce inspirau teamă), a fost neinspirat în filmarea și montajul scenelor de bătălie dintre oștile lui Tiberius, alături de trupele conduse de Gerula, și invadatorii barbari. Profesoara Elena Saulea a considerat "Columna" drept o „sensibilă
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
naturală protejată pentru noi zone). Acesta se întinde pe o suprafață de 24.963 ha și reprezintă o zonă specială de conservare cu regim de protecție pentru mai multe specii de floră spontană ("Paeonia peregrina Mill-sp.", "Ruscus aculeatus") și faună sălbatică (păsări, pești, mamifere, reptile și amfibieni) din Câmpia Burnazului. Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin "Convenția Ramsar", ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul se suprapune atât ariei de protecție specială avifaunistică Comana (sit SPA) cât
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și ouăle-popii ("Himantoglossum caprinum"). Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"), dedițel vânăt ("Pulsatilla montana"), pătlăgină (din speciile: "Plantago tenuiflora" și "Plantago
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
chlorantha", "Epipactis purpurata", ), broscariță (din speciile: "Potamogeton lucens" și "Potamogeton perfoliatus"), brândușă galbenă ("Crocus flavus"), căpșunică ("Cephalanthera rubra" și "Cephalanthera damasonium"), nemțișor ("Delphinium fissum"), cucență ("Digitalis ferruginea"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
kessleri"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"). Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
rezervației vegetează peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), trânji ("Neottia nidus-avis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), untul vacii ("Orchis morio"), salvie ("Salvia transsylvanica") sau "Waldsteinia geoides" - o
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
serviciile secrete și de poliția locală. Legătură dintre diamante și droguri era următoarea: traficanții furau diamante din minele africane și le vindeau pe piața neagră, cumpărând cu banii obținuți droguri pe care le introduceau în Europa în cuștile cu animale sălbatice destinate a ajunge la grădinile zoologice de acolo. Rizzo și Căputo zboară cu avionul înapoi la Napoli, iar Căputo își reia serviciul în poliție. Bodo intra clandestin în Italia, ascuns în mașina lui Căputo, iar cei doi polițiști se angajează
Piedone africanul () [Corola-website/Science/326709_a_328038]
-
pisici au declarat că animalele lor anticipează, cu mult înainte, sosirea membrilor familiei acasă indiferent de oră (nu un program fix). Conform unora, această capacitate paranormală a fost sesizată și la anticiparea catastrofelor naturale. Comportamentul agresiv al animalelor domestice și sălbatice înainte de astfel de fenomene naturale ar putea fi explicat de faptul că acestea au capacitatea de a simți vibrațiile de sub scoarța terestră și că pot detecta schimbările care au loc în subteran. Cei care cred în capacitățile paranormale ale animalelor
Clarviziune () [Corola-website/Science/326724_a_328053]
-
și de commando-ul de Fedaykin. În altă parte, fostul favorit al Împăratului Shaddam, exilatul conte Hasimir Fenring și soția lui Bene Gesserit, Margot, o cresc pe fiica lor Mărie, pe planetă Tleilax, formând-o că o armă împotriva Atreides. Brutalitatea sălbatică a fremenilor, împinge celelalte case nobile în alianțe cu Thorvald. Bludd este executat după ce a încercat să-l asasineze pe Paul. Din ce in ce mai dur și sălbatic o dată cu trecerea anilor, în cele din urmă Paul, ordona anihilarea completă a lui Thorvald după ce
Paul of Dune () [Corola-website/Science/326739_a_328068]
-
pe fiica lor Mărie, pe planetă Tleilax, formând-o că o armă împotriva Atreides. Brutalitatea sălbatică a fremenilor, împinge celelalte case nobile în alianțe cu Thorvald. Bludd este executat după ce a încercat să-l asasineze pe Paul. Din ce in ce mai dur și sălbatic o dată cu trecerea anilor, în cele din urmă Paul, ordona anihilarea completă a lui Thorvald după ce află că rebelii pregătesc un atac împotriva Caladanului. Mărie încearcă să-l asasineze pe Paul, dar este ucis de sora lui Paul, [[Alia Atreides | Alia
Paul of Dune () [Corola-website/Science/326739_a_328068]
-
este deosebit de mare — circa 160, 40% din numărul speciilor de păsări din Bulgaria. În parc există 45 de specii de mamifere terestre (dintre care 12 de liliac), adică 50% din numărul total din toată țara. Printre ele se numără capra sălbatică, endemivă în Balcani, și ursul brun.
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]