23,734 matches
-
taie. "Pre cîți-și aducea prinși, pre toți îi omoria cu mustrarea ce avea el în obicei: Să nu te ierte Dumnezeu cu acel cap mare al tău!" Pe doamna lui Ieremia-vodă o prinsese Schindir-pașa: "Iară doamna la mare ocară au sosit; de care singură au mărturisit cătră boieri: trecând cu carul au văzut pre boieri, și lăcrămând au zis: Boieri, boieri! rușinatu-m-au păgînul!" Cronica e plină de amănunte familiare ce dau viață lucrurilor. Ivirea lui Calga tătarul și a cazacului Hmil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nemții cu coadă" sunt tot mai des văzuți pe aceste meleaguri. Epoca fanariotă a contribuit și ea la dezorienta lizare. Grecii aveau puternice legături cu Apusul, îndeosebi cu Italia, și de foarte multe ori autorii francezi și italieni ne-au sosit prin Arhipelag. Vreme de un secol pregătirea pentru intrarea în altă lume se face în limbă. Graiul bisericesc nu mai este îndestulător spre a exprima noțiuni mai tehnice și limba se neologizează. La Miron și Nicolae Costin, Niculce, Axinte Uricarul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
parcă am ceva. Evenimentul supranatural este salutat printr-o grea și lentă năvală de vite, într-un tablou vrednic de Troyon: Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise Și vitele muginde la sghiab întins pășea. Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rând una câte una Și focuri în tot satul încep a se vedea; Târzie astă seară răsare-acum și luna Și cobe, câteodată, tot cade cîte-o stea. Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și după-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește Și lătrătorii numai s-aud necontenit. Eliade e un pamfletar excepțional, ignorat sub această latură, nutrit în spiritul lui Voltaire și în manopera libelelor. El e vindicativ ca Dante, vulgar, animalic, salvat de trivialitate prin aripa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei înaintate, tot atât de legitime în fond, umflate și ele. Gahița poartă beretă cu pene, rochie bufantă de coloare vie și evantai. Umerii și brațele îi sunt goale, obrazul foarte dres e împestrițat cu benghiuri. Tânărul Iorgu, sosind în costum bonjurist și cu lornion în mână, e plăcut surprins de occidentalismul Gahiței. El cere numaidecât " Madamei felicitatea declinației" numelui ei, iar Gahița nu poate refuza "desirul" unui "Monsiu" așa de distins, care o contemplă prin lornion, fiindcă "cetirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întotdeauna", își lasă mâna sărutată de domnițe, fetele ei. Ultima apariție a eroinei, scurtă, violentă, verifică posibilitățile firii ei aprige: " - Unde-s puii de năpîrcă?... strigă el ăDumbravă Vorniculîcu glas răgușit, intrând în cort cu mâna în șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di ei, fărtați! . - Pare-mi-se că-n beție ți-ai pierdut cumpătul vorbii, jupan Vornice, rosti Doamna înstrunîndu-și mânia, ori pesemne c-ai mintea ca de prunc într-atîta trupeșie? - Taci, muiere; nu bîrfi! răspunse Dumbravă, nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
recapete rudele zălogite, cu riscul, inerent oricărei dibăcii, de a fi suspect tuturor, boierilor, familiei, Clarei. Cu mari suferințe morale, după ce jucase pe ascultătorul de Doamna Clara, față de boieri, spre a risipi bănuielile, și pe conspiratorul cu boierii împotriva Doamnei, sosind ceasul hotărât, când ostatecii sunt în afară de orice primejdie, Vlaicu se dă pe față și-și exprimă aprigul punct de vedere: Ucigașă! Tu, cu junghiul încercași a mă lovi, Eu mă fac călău, de-i vorba neamul a mi-l izbăvi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu vom ști-o poate niciodată... A fost un vis trăit pe-un țărm de mare, Un cântec trist adus din alte țări De niște păsări albe, călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări - Un cântec trist adus de marinarii Sosiți din Boston, Norfolk Și New-York, Un cântec trist ce-l cîntă-ades pescarii, Când pleacă-n larg și nu se mai întorc. Există un hieratism minulescian, moștenit într-o măsură și de la Macedonski, nu lipsit de cabotinism, însă grațios tocmai pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din cămara zăvorită Se furișează cald miros de mere, Readucând în vremea viscolită A toamnelor trecută mângâiere. * Copilăria-mi toată dă buzna la uluci, Când stă la poartă coșul cu struguri și cu nuci. Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la uluci, Când stă la poartă coșul cu struguri și cu nuci. Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când deasupra casei ca umbre berze cad, Îi spuse "Zburătorul" de-un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce prin lanul de secară, Ca dânsa tragi în dreptul pridvorului, la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele într-însul amurgul se opri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de imagini-cifru pe un text sărac în idei au motivat clasarea poetului printre dadaiști și "integraliști" (1903- 1946). RADU GYR Tot vitaliste sunt și poeziile lui Radu Gyr, însă pletorice, vociferante. Toamnă oltenească e o replică mai haiducească la Aci sosi pe vremuri a lui Ion Pillat: O, de-ați fi în Dolj cu mine și-ați uita cu toți de tîrg!... ...E-nceputul lui octombrie, când dă aurul în pârg, când în cel dintâi ciorchine trup și suflet îți cuminici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui de Gaulle a avut loc înainte de mai '68, este puțin probabil să fi fost influențat de capriciile de autogestiune existente atunci sau să fi fost o campanie pentru suporteri. Se pare că era cu adevărat convins că vremea regionalismului sosise în sfârșit, iar el a propus un referendum pe această temă. Greșeala lui a fost că a relaționat acest lucru cu o reformă a senatului, care (după cum vom observa într-un capitol ulterior) era corpul politic ce reprezenta interesele departamentelor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
radicale în sistemul politico-administrativ francez dar că acele schimbări nu au corespuns întotdeauna intențiilor reformatorilor originali și cu siguranță nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor noilor regionaliști și autogestionarilor care influențaseră considerabil cele 110 Propositions du Candidat Mitterrand. A sosit timpul să examinăm mai în detaliu care au fost schimbările căutate în prima etapă a reformelor. Legislația 14 Legea inițială din 196815 a pus bazele și a dat tonul avalanșei legislative care a urmat și a reprezentat o ruptură semnificativă
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
asumarea acestei victorii. În vreme ce Românul și Pressa felicită guvernul liberal pentru succesele repurtate pe front, România liberă și în special Timpul aduc în atenție starea precară a armatei române, care fusese trimisă pe front fără a fi echipată corespunzător: "Au sosit în București dorobanții de pe câmpul de război. Acești eroi, cu care gazetele radicale se laudă atâta, sunt, mulțumită guvernului, goi și bolnavi. Mantalele lor sunt bucăți, iar sub manta cămașa pe piele, și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o. de iertăciune, prin care starostele sau unul dintre vornicei se adresează socrilor rugându-i să-i binecuvânteze pe miri, o. mare de colăcărie (conăcărie sau colăcășie), spusă de unul dintre vornici la poarta părinților miresei în momentul în care sosește alaiul mirelui, și o. la masa cea mare sau de dezlegare a mesei, declamată de vornic înaintea bucatelor. O. de nuntă cuprinde o adevărată aglomerare de motive și simboluri specifice, în variate exprimări metaforice. Mirele este un „tânăr împărat”, mireasa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
păcii în orașul Roma și în zonele învecinate, restituind creditorului său talantul primit cu o dobândă semnificativ de mare (cf. Mt 25,14 ș.u; Lc 19,12-25), întocmai unui negustor foarte priceput. Însă, în cele din urmă, i-a sosit clipa să se întoarcă din această lume la Cristos (cf. In 13,1), pentru a primi, drept răsplată pentru ostenelile sale, cununa vieții, pe care Dumnezeu a făgăduit-o acelora care îl iubesc pe El (Iac 1,12). 12. Cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bucățică de pâine și, după cum îi era obiceiul, invita toate făpturile să-l laude pe Dumnezeu. În cele din urmă, a alergat cu bucurie în întâmpinarea morții, invitând-o în chilioara sa cu aceste cuvinte: «Ești binevenită, sora mea Moarte!» Sosind ceasul din urmă, a adormit în Domnul. Era ziua de 4 octombrie 1226. PARTEA A DOUA CRONICI ȘI ALTE MĂRTURII FRANCISCANE CUVÂNT ÎNAINTE Izvoarele reunite în a această a doua parte a celei de-a treia secțiuni se prezintă într-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
gloria oamenilor, a refuzat acea legendă și a interzis lectura ei spunând: «Fiecare să se laude cu propriul martiriu și nu cu al altora». Și astfel, toată acea primă misiune nu s-a ales cu nimic, poate pentru că încă nu sosise momentul ca ea să fie întemeiată, fiindcă «timpul oricărui lucru este stabilit de Dumnezeu». 9. Fratele Elia a fost numit, de către fericitul Francisc, ministru provincial al teritoriilor de dincolo de mare. Datorită predicării sale, un cleric, pe nume Cezar, a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
regrupat câte doi sau trei, încredințând unuia lucrurile temporare iar celuilalt cele spirituale, și i-a trimis înaintea sa la Bolzano. Domnul episcop de Trento i-a ajutat și aici timp de mai multe zile pe frații care continuau să sosească și le-a îngăduit să predice în dieceza sa. După ce au plecat de la Bolzano, au ajuns la Bressanone unde au fost primiți cu bunăvoință de episcopul locului. De la Bressanone s-au îndreptat spre zonele muntoase și au ajuns la Sterzing
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
astfel să rămână acolo. Însă fratele Herrmann, neîndrăznind să aleagă fără a cere părerea fraților, s-a adresat fratelui Giordano, pentru ca acesta, luând cu sine un însoțitor prudent, să vină la Eisenach și să aleagă cu prudență ceea ce îi plăcea. Sosind, a examinat situația cu atenție și a ales locul în care și acum locuiesc frații. 42. În același an, la începutul Postului Mare, fraților le-a fost oferit un loc [unde să stea] la Gotha. Ei au rămas acolo douăzeci și cinci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de înmormântare, dar nu și dreptul de a înmormânta, după ce s-au sfătuit asupra modului în care trebuie să procedeze, mai ales datorită conciliului ce trebuia să se întrunească pentru a fi celebrat în ziua Sfântului Maurițiu, și în vederea căruia sosiseră deja mulți episcopi, s-au decis să meargă la domnul episcop de Hildesheim, fiindcă acesta îl venera pe fratele Iacob ca pe un tată. Într-adevăr, poruncise celor din casa sa ca atunci când vreun frate ar fi dorit să-i
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mandatul în scris, de teamă ca acesta, în umilința sa, să nu-l refuze. Așa că a decis să meargă personal la el pentru a vedea dacă era posibil, printr-o întâlnire prietenească, să-i înduplece sufletul pentru a accepta slujirea. Sosind așadar ministrul la Erfurt, după ce l-a convocat în acest sens pe fratele Giordano, a început să vorbească cu fratele Nicolaie despre necesitatea acceptării slujirii de custode al Saxoniei. Dar el, cu umilință, se scuza considerându-se incapabil pentru o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vorbească cu el, puteau să-i iasă în întâmpinare la Eisenach, pentru că avea să treacă pe acolo. Frații, plini de bucurie, au venit în locul stabilit și au dat ordin portarului să nu-l primească pe fratele Giordano, atunci când avea să sosească, înainte de a-i avertiza pe ei. Așadar, când a ajuns fratele Giordano la ușă și a bătut, nu a fost lăsat să intre, ci portarul, alergând la frați, i-a anunțat că fratele Giordano aștepta la ușă. Ei i-au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în bucătărie, în jurul focului, drojdie de bere, în momentul împărtășirii trăirilor din timpul zilei, așa încât fiecare era fericit să ia în mod fratern din mâna vecinului cana pentru a bea. Întocmai s-a întâmplat și la Sherwsbury, atunci când frații au sosit acolo. Bătrânul frate Martin, care a ajuns primul acolo, își aduce aminte cu bucurie de acel obicei. 8. În acele zile, frații erau atât de preocupați să nu facă datorii, încât doar în cazurile de extremă necesitate recurgeau la împrumut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]