23,537 matches
-
ocupă? ie du? man?. �n secolele XIX-XX, o fantastic? explozie demografic? ? i?a f? cut apari? ia �n r�ndul evreilor, �nainte de a se manifestă �n r�ndul populă? iei locale 27. Cre? terea populă? iei, ad? ugat? la intensificarea la maximum a persecu? iilor, umplea vie? ile evreilor cu un sim?? m�nt de neputin?? economic?. �n aceast? perioad? , localnicii � polonezi, ucraineni, ru? i sau baltici � manifestau toate simptomele unei de? tept? ri a na? ionalismului. Acest lucru, pe l�ng? via? a mizerabil? pe care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
experien? ele tr? ițe de ei �n secolul al XX-lea nu erau de natur? s? le �nt? reasc? �ncrederea �n omenire. Cei care nu au cunoscut asasinatele pe band? rulant? ale genocidului hitlerist nu ? tiau ce �nseamn? frică de moarte care umple inimile evreilor ? i �i face s? le fie team? că nu cumva istoria s? se repete. Dar f? r? explicarea situa? iei evreilor, istoria Rom�niei din timpul vie? îi lui Iorga devine de ne�n? eles. At�ț rom�nii c�ț ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
principalelor rute comerciale. Conform metodei sale istorice, asemenea manifest? ri permanente � tras�nd paralele istorice pe baza trecutului altor na? iuni � permit istoricului s? trag? concluzii asupra na? iunii. Astfel de reconstituiri bazate pe manifest? ri culturale permanente ? i organice umplu golurile documentare ? i explic? astfel continuitatea poporului rom�n �n Dacia: un studiu asupra vie? îi populare este �ntotdeauna cea mai bun? solu? ie la care poate recurge istoricul atunci c�nd nu dispune de documente. Opera istoric? a lui Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dup? p? rerea lui, evolu? ia organic? a Rom�niei a fost st�njenit? de gre? elile politice ale liberalilor dup? independen??. Drept urmare, Rom�nia a adoptat modele culturale str? ine, otr? vîndu?? i sufletul. Artă ei s? a umplut de hidre odioase, ale c? ror numeroase capete hidoase Iorga, �nve? m�ntat �n haine de lupt? , a pornit s? le distrug?. Vederile lui istorice ? i estetice formeaz? un tot unitar, iar critică lui literar? s?a politizat. Iorga se ridică deasupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? i (? i auditoriul) erau adesea pierdu? i pe drum. Cu toate c? proza publicat? a lui Iorga era dificil? , era un coferen? iar captivant. ?eicaru sus? inea c? romantismul impresionist al lui Iorga era cel care cucerea auditoriul care umplea s? lile de conferin?? , st�nd uneori pe jos. Iorga a participat la evenimentele pe care le relata. Se concentra extraordinar de mult, �? i ? inea cursurile �ntr? o atmosfer? de mare �ncordare ? i �? i admonesta studen? îi pentru cel mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i cum ar fi fost �nv? luit? de fum negru, ca Moise, care, dup? ce le adusese oamenilor de r�nd Cele zece porunci, sf? r�m? tablele ? i roște? te profe? îi tun? toare cu o m�nie justificat? care umpleau sală, plec�nd �n mijlocul tunetelor de aplauze ale publicului�96. Iorga f? cea adesea digresiuni de la subiectul istoric pentru a face paralele cu evenimentele ? i situa? iile contemporane 97. Se adresa adeseori Academiei Rom�ne de ? tiin? e ? i de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
am? r? ciunea lor ? i �n durerile lor trec? toare. Ei ajunseser? s? fie �nstr? ina? i de marele curent al vie? îi duse de popor; de marile suferin? e ? i aspiră? îi ale poporului care ar fi trebuit s? se umple ? i s? ne �nc? lzeasc? inimile de la bun �nceput�152. �n alt editorial, Vlahu?? scria: �A cam sosit vremea că scriitorii no? tri, ei mai ales, s??? i �ntoarc? min? ile ? i inimile iubitoare spre popor�. Ac? iuni nobile ini? iate de preo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care acestea erau duse la Prefectul Poli? iei Bucure? țiului, colonelul Gavril? Marinescu (confidentul lui Carol), unde li se d? deau c�te �nc? 5.000 de lei cu condi? ia s??? i ? în? gură. Dup? o vreme, colonelul Marinescu a umplut, plin de solicitudine, str? zile din jurul Palatului cu felul de prostituate care? i pl? ceau lui Carol. Argetoianu le numea curvele potrivite plimb? rilor zilnice ale Majest?? îi Sale �că s?? i satisfac? ritualurile masochiste�5. A urmat apoi Magda Wolff
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de preș? �mpotriva lui Iorga a fost finan? at? �n secret din fondurile Ministerului de Interne. Iorga a etichetat comportarea lui Argetoianu fă?? de colegii s? i drept �brutal? �. Atunci c�nd Iorga l? a admonestat, spun�ndu? i c? �s? a umplut paharul! �, Argetoianu a izbucnit prompt �n lacrimi că s??? i demonstreze sinceritatea 50. Iorga preluase Ministerul Instruc? iei Publice sper�nd s? fac? ceva cu totul nou pentru �nv??? m�ntul rom�nesc. Dincolo de aceasta, rolul lui Iorga se reduce la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conjura se aflau la o distan?? astronomic? de cea a ?? ranului rom�n. Legiunea reprezenta un protest aproape evanghelic �mpotriva pr? pastiei care se c? sca �ntre cele dou? Rom�nii. Principalul program al Legiunii era crearea omului nou care s? umple golul dintre ambi? ia lui Codreanu ? i realitatea rom�neasc?. �n termeni contemporani am numi acest program o revolu? ie cultural?. Pe termen lung, ? elul era urm? toarea r? splat?: salvarea ? i �nvierea Rom�niei prin victoria legionarilor. Legiunea urma s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe primul loc�. A doua zi, Iorga scria c? �poporul rom�n pornea �ntr? o c? l?torie pe o c? rare plin? de lupi�21. Efectul produs �n Rom�nia (�n special la Bucure? ți) a fost de nedescris. Am? r? ciunea umplea inimile oamenilor. Rom�nia pierduse �n dou? luni mari teritorii �n care majoritatea locuitorilor erau rom�ni. �n ziua de 30 august nu era ceva neobi? nuit s? vezi oameni pl�ng�nd pe str? zile Bucure? țiului. Starea de spirit era revolu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eva ore dup? demonstra? iile pro? Maniu (b? tr�nul senior nu a r? spuns apelului str? zii, el nu era genul de om care s? devin? lider revolu? ionar), s? au auzit alte c�ntece ? i alte mul? îmi au umplut str? zile. Purtau c? m??i verzi ? i m? r?? luiau pe Bulevardul Elisabeta spre Palatul Regal. C�ntau c�ntece despre C? pitan, despre moarte ? i �nviere. Refrenele lor triste erau expresia durerii ? i frustr? rîi unei �ntregi genera? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie adus? de el la scrierea istoriei era �istoriologia� să, pe care o consideră original?. Conform acesteia, experien? a omenirii alc? tuie? te (mutatis mutandis) o experien?? indivizibil? ? i, drept urmare, pentru a �n? elege ? i interpreta orice istorie (sau pentru a umple golurile acolo unde lipsesc documentele!) , trebuie s? c?ut? m tr? s?turile ? i experien? ele comune din istoria altor na? iuni. Dup? analizarea lor riguroas? , istoricul trebuie s? comenteze rolul ? i relevan? a lor asupra problemei aflate �n discu? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
documentele!) , trebuie s? c?ut? m tr? s?turile ? i experien? ele comune din istoria altor na? iuni. Dup? analizarea lor riguroas? , istoricul trebuie s? comenteze rolul ? i relevan? a lor asupra problemei aflate �n discu? ie. Putem astfel explică ? i umple golul datorat lipsei documenta? iei. Metodă această l? a ajutat f? r? �ndoial? pe Iorga s? explice cei 1.000 de ani din istoria poporului rom�n pentru care nu există o documenta? ie solid?. Iorga avea un sim?? m�nt, un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pp. 46-47) a identificat mai multeconcepții despre învățare: 1. Învățarea ca acumulare de cunoștințe A învăța înseamnă să-ți îmbogățești, să-ți sporești cunoștințele. „Începi cu o geantă mică, în care nu se află prea multe lucruri și, treptat, o umpli tot mai mult.” 2. Învățarea ca memorare de informații A învăța înseamnă a achiziționa, a transfera informații provenite de la o sursă (carte, profesor etc.) în mintea celui care intră în contact cu ele (a le „băga în cap”). 3. Învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pp. 46-47) a identificat mai multeconcepții despre învățare: 1. Învățarea ca acumulare de cunoștințe A învăța înseamnă să-ți îmbogățești, să-ți sporești cunoștințele. „Începi cu o geantă mică, în care nu se află prea multe lucruri și, treptat, o umpli tot mai mult.” 2. Învățarea ca memorare de informații A învăța înseamnă a achiziționa, a transfera informații provenite de la o sursă (carte, profesor etc.) în mintea celui care intră în contact cu ele (a le „băga în cap”). 3. Învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raportul subtil între cap și coroană. "Richard II descoperă meditația în spațiul de timp dinaintea sfîrșitului. El trăiește prăbușirea rostului și își poate imagina lumea ca o închisoare, doar privind prin golul coroanei (plastică, emblematică imagine!n.n.). Oare capul Regelui umplea acest gol sau vidul simbolic al coroanei chema capul regal, spre supunere?" "Regii mor numai noaptea" crede Alexa Visarion. Și aici găsim puntea posibilă, surprinzătoare, între marele Will și Conu Iancu: căci și la Caragiale, noaptea-i personaj; catalizator; decor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
În subconștientul meu, a te urca pe scenă era a doua mea existență. Am intrat în sală, dar pe scenă era... nimic. Două practicabile de zece centimetri, câteva costume, o scară cu trepte și gata. Oricât ai fi de actor umple dumneata o scenă... de zece metri pe zece. Mă simțeam de parcă eram în fața unei peșteri uriașe. Cred ca m-au apucat și frisoanele. "ăsta este decorul" am auzit glasul plin de satisfacție al REGIZORULUI. Știam că de la dragoste la ură
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cum freamătă. De unde intrase Nina, apare fulgerător Arkadina, cu mâinile întinse, îi cuprinde între palme chipul celui întins pe burtă. El zace cu o mână sub trup, înotând confuz cu ochiul deschis într-un ocean de lapte. Scena s-a umplut de o emoție atât de pură. Iar mișcările persoanelor urmează trasee deasupra oricărui protocol artistic. Publicul a uitat să mai respire, Arkadina se ridică, tăcută, arzătoare, îl privește pe Trigorin în ochiul viu prin care nu cere nimic. Arkadina fuge
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Scenă de grup din spectacol Capriciile unei piese Cea dintăi calitate pe care se cuvine sa i-o recunoaștem regizorului ultimei premiere de la "Casandra" Alexa Visarion (anul IV, clasa Radu Penciulescu) este curajul. A imaginat detalii de atmosferă, destinate să umple, să umanizeze vidul dintre personajele simbol ale primei părți [...]. A îngăduit acotirlor să avanseze uneori de-a dreptul periculos către comedie, știind să-i readucă neașteptat în registru grav [...]. A dat o întrebuințare foarte inspirată spațiului de joc, izbutind să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Câmp de luptă și un coșciug. În loc să considere avanscena o simplă prelungire a scenei, el a utilizat tot spațiul disponibil (cu excepția scaunelor spectatorilor) inclusiv culisele și podul ca pe un nou spațiu gol, pe care imaginația era chemată să-l umple cu universul piesei lui Shakespeare. Preluând cuvintele lui Hamlet, orice reprezentație teatrală s-ar cuveni "să tulbure vederea și auzul oricui". Or, tocmai aceasta este impresia pe care spectacolul realizat de Alexa Visarion cu Richard al III-lea le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din parvenitul versiunilor cehoviene tipice. Spectacolul lui Alexa Visarion e unul nu realist, ci al semnelor teatrale puternic marcate: construcția sonoră a primei scene tropăitul pantofilor, pufăitul trenului, lătratul câinilor, tropotele cailor de caleașcă, zornăitul cheilor Variei, vocea lui Lopahin umplându-se ca de-o otravă de cuvântul "mujic" (dispreț al propriei lui origini, revelatoriu dincolo de povestea umilințelor din copilărie, spusă lui Liubov Andreevna), dulapul-sicriu, anticipare a morții a cărei realitate familia o refuză, căluțul de joacă, Pegas pe ale cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la Opera din München. Băiatul însuși ezită între mai multe zone de studiu pe care le-ar putea urma (a început vreo trei facultăți), dar între timp pictează, ba chiar și mai scrie din când în când. Timpul și-l umple cumpărând tablouri de pe Internet. Colecția lui cuprinde un Cocteau adus de la Viena, câteva icoane și câteva tablouri de Ion Pacea. E interesantă o conversație pe skype pe care o are Răzvan despre acest reputat colorist împreună cu un prieten imobilizat într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Alexa Visarion. E o mândrie pentru familie de a-l duce mai departe pentru că tata avea același nume și mulți doreau să-l șteargă. Mi-a spus odată Florin Piersic: "Prietene, noi avem nume frumoase, când le spui, ți se umple gura și vibrează sufletul!" Cu un tată deținut politic, probabil că n-ați avut o copilărie prea fericită. Unde v-ați născut, cum era copilul Alexa Visarion, regizorul de mai târziu? M-am născut în casa de la țară a bunicului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
2014 Jocul bucuriei sau bucuria jocului Când am ajuns în sala mare a Teatrului Național "Radu Stanca", începuse repetiția... Regizorul Alexa Visarion era pe scenă alături de actorii Ilie Gheorghe și Marian Râlea. Repeta, ridica mâinile, zâmbea, alerga și se oprea, umplând cu ființa lui spațiul de joc. Am simțit că sunt la spectacol, public plătitor, într-o sală plină; cu trei actori pe scenă, un repertoriu de reacții și stări... Simțeam că și eu aș putea șă fiu acolo, Sufleurul sau
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]