24,349 matches
-
rețelelor se realizează, îndeosebi, prin intermediul învățării. Ea constituie o investiție pe termen lung în viitorul organizației, iar participarea, cooperarea și colaborarea sunt activități ce ar trebui să însoțească învățarea și să-i ajute pe specialiștii din domeniul informării să se adapteze la noul mediu de lucru. Învățarea va trebui să fie constantă, iar structurile infodocumentare ar trebui să se transforme în organizații ale învățării care să ofere utilizatorilor și angajaților cât mai multe oportunități de dezvoltare profesională și personală (http://www
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realizate noile competențe este esențială. Calitatea unui serviciu de formare trebuie evaluată în funcție de măsura în care cursantul a dobândit competențele așteptate, de unde rezultă faptul că formularea obiectivelor didactice și proiectarea conținutului trebuie să aibă în vedere cerințele clientului. Pentru a adapta cu succes un program educațional, este necesară cunoașterea nevoilor clientului. Analiza în termeni de competențe a calității serviciilor de formare continuă. Scopul final al unui program de formare profesională este producerea de noi competențe, a unui ansamblu de cunoștințe, capacități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
serviciilor educaționale furnizate. Actualmente, există un Inspectorat General a cărui menire este să evalueze asigurarea calității în educația adulților și să furnizeze fonduri speciale care să susțină instituțiile pentru a face față cu succes schimbărilor la care trebuie să se adapteze. Cooperarea transnațională, pentru a fi eficientă în acest domeniu, trebuie să se concentreze asupra următoarelor aspecte: - în țările în care se aplică modelul European Foundation for Quality Management (EFQM), instituțiile respective trebuie să inițieze și să realizeze certificarea în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
necesare pentru îmbunătățirea performanțelor (Brown și Kenney, 2006). Învățarea organizațională se bazează pe învățarea individuală și, de aceea, compania trebuie să promoveze o cultură a învățării și dezvoltării continue. Viitorul este al acelor persoane și organizații care nu doar se adaptează la schimbare, ci devin promotori ai schimbării, învățarea fiind elementul esențial pentru obținerea de performanțe. Bibliografietc "Bibliografie" Argyris, C.; Schon, D. (1996), Organizational Learning II: Theory, Method and Practice, Addison-Wesley, San Francisco. Argyris, C. (2000), On Organizational Learning, Blackwell, Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
situația o cere, având la bază un model psihoeducațional al formării și dezvoltării personalității umane. Consilierea educațională presupune abilitarea oamenilor de a-și rezolva singuri problemele prin însușirea/învățarea modului cum să-și modifice cognițiile și comportamentele pentru a se adapta solicitărilor, cum să-și gestioneze trăirile afective și să-și rezolve conflictele interne, cum să-și îmbunătățească relațiile cu ceilalți, cum să ia decizii și să-și asume responsabilități; adică, în sinteză, cum să dobândească deprinderi de viață sănătoasă atingând
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Serviciile privind consilierea carierei oferite de aceste instituții sunt multiple. În cazul clienților adulți, acestea se referă la: - furnizarea de informații utile și credibile persoanelor indecise cu privire la viitorul lor profesional; - sprijinul, ajutorul și îndrumarea oferite persoanelor adulte, pentru a se adapta mai ușor la schimbările social-economice și la dinamica profesiilor; - suportul oferit clienților pentru explorarea și valorificarea propriilor resurse și capacități latente, dar neexersate încă; - combaterea mentalității privind unele profesii (considerate degradante, care conferă practicanților acestora un statut social inferior etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiecărei persoane de a decide traseul de urmat privind evoluția ei socioprofesională. În condițiile existenței unei dinamici accentuate a profesiilor pe piața muncii, consilierea carierei presupune abilitarea clienților: - de a înțelege necesitatea învățării și a formării continue; - de a se adapta unei mobilități ocupaționale crescute; - de a avea spirit întreprinzător și inițiativă personală; - de a comunica eficient cu alții, preîntâmpinând eventuale neînțelegeri și conflicte; - de a învăța să-și planifice diversele evenimente ale vieții, trăind sentimente de satisfacție; - de a face
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
central al filmului Înainte de tăcere (1978), posibil preambul al Năpastei. Turnat în anul 1977, la împlinirea unui secol de la Războiul de Independență, filmul constituie debutul cinematografic al regizorului, dar și al scenaristului Alexa Visarion, care apelează la același univers caragialian, adaptând nuvela În vreme de război. Rezultatul, însă, nu este o ecranizare propriu-zisă, ci un film de autor. Atras de substanța dramatică densă a sursei literare, de permanenta alternare a realului cu irealul, de sugestiile onirice și investigațiile în subconștient, Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ritm și de curgerea timpului: Spectatorii sunt atrași către un cadru prin contemplare, fără grabă. Sigur, mulți pot spune este o abordare stilistică ce nu mai corespunde sensibilității spectatorului de azi. Eu zic că, indiferent de felul în care ne adaptăm la vârtejul cotidian, structura noastră profundă nu se modifică în decursul câtorva decenii. Or, creația regizorilor care marchează istoria filmului tocmai acestei structuri i se adresează. Chiar de la primul său film, omul de teatru locuit de Cehov și de Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
creației sale cinematografice, sinteză a ideilor și mijloacelor folosite în opera anterioară, cu plusul firesc de înnoire și modernitate. Chiar de la începuturile venirii sale în cinematografie după durabile realizări în teatru s-a manifestat ca autor total, elaborîndu-și singur scenariile, adaptînd opere literare de mare valoare: În vreme de război și drama Năpasta de Caragiale; între acestea s-a oprit asupra unor proze scurte ale lui Alexandru Sahia (Moartea înghițitorului de săbii și Revoltă în port) pe care le-a folosit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
s-a schimbat: acum pot să susțin acest dialog în mod fățiș. Eu nu m-am schimbat în raport cu Revoluția, cum nu m-am schimbat lucrând în străinătate. Lucrând în America, în Suedia, în Islanda, în Rusia eu nu m-am adaptat altor culturi, ci am rămas fidel structurii mele care aparține culturii românești. Important este ca un om care deține un adevăr și s-a luptat pentru el prin toate mendrele vieții să încerce acum să ducă acest adevăr până la ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acela care le "citește". Concluziile încă nu s-au definit înlăuntrul meu dar ele au apărut într-un scenariu de film care pornește de la o piesă de Ion Băieșu. Am refăcut acest scenariu refuzat altădată, nu încer când să-l adaptez evenimentelor, ci adâncindu-i semnificațiile. El se intitulează: Vinovatul. Deci nu vreau să mă situez în afara evenimentelor, ci în înțelegerea lor pentru om și lume. Nu m-a interesat coordonarea lor spre putere. Pentru mine puterea reprezintă un obiect de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de cenzura ideologică a apărut o opresie dureroasă a lipsei de semnificație a actului teatral. Teatrul a devenit un comerț elegant, un loc unde se propun valori pentru a fi parafate, cultivate și lansate pe piața mondială, unde idealurile se adaptează la modă, unde nu mai are rost să trăiești intens viața, pentru că a trăi intens pe scenă înseamnă a-i obosi pe cei care trăiesc intens chiar viața adevărată. înlăuntrul meu s-a produs un șoc, o surpare, între ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te ia!”. Grădinița reprezintă primul spațiu comunitar în care copilul iese din familie și este obligat să se adapteze, adică să-i deprindă regulile și să se conformeze lor. Copiii vin din atmosfera de seră a familiei, în care sunt în centrul atenției, valorizați, priviți cu interes și amuzament. Ajung la grădiniță, unde nu mai pot fi în centrul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceea ce li se cere, nimeni nu se mai întreabă cu privire la motivația lor, la trăirile emoționale care stau la baza acestor comportamente. în aceste cazuri, suntem în fața unor superkids, după denumirea dată deja de Henry Kempe 1 copiilor care s-au adaptat la situația de maltratare prin comportamente care preîntâmpină așteptările adulților, dar care țin copilul într-o continuă stare de alertă, consumându-i energia de dezvoltare doar pentru a face față stresului provocat de iminența de maltratare. Adulții intră în alertă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
400 de forme psihoterapeutice, deși anterior Bergin și 177TRAUMA ȘI SUFERINȚA Garfield (1994) identificau 600 de tehnici de intervenție psihoterapeutică, adică mult mai numeroase. în funcție de competențele și interesele specialistului, multe dintre sorturile de psihoterapii active astăzi în lume pot fi adaptate exigențelor PTSD-ului. Prin urmare, în consens cu rocada care s-a produs prin anii '80, când psihoterapia a părăsit centrarea pe școli, în favoarea centrării pe pacient, respectiv pe afecțiunea lui (Huber, 1993), această suplețe terapeutică este din ce în ce mai evidentă. De
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2005, p. 15). Alți autori numesc copiii capabili să se sustragă iminenței unui destin nefericit drept „invincibili”(Cyrulnik, 1999). Unul dintre acești cercetători, Garmezy, spunea: „Când vom studia forțele care permit unor astfel de copii să supraviețuiască și să se adapteze, beneficiile pentru societatea noastră vor fi cu siguranță mult mai însemnate în comparație cu toate eforturile noastre de a crea modele de prevenire primară având ca scop reducerea incidenței vulnerabilității”(Garmezy, 1971, apud Manciaux, 2001). în aceeași perioadă, numeroasele cercetări axate pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
definiție sintetică a rezilienței persoanei, axată pe trei caracteristici: 1. capacitatea de a se dezvolta bine din punct de vedere psihologic, în ciuda evenimentelor cu caracter destabilizator apărute, a condițiilor de viață dificile, a traumatismelor uneori severe; capacitatea de a se adapta rapid la nenorocirea ivită sau la adversitate și de a se recupera după astfel de situații; 2. rezultat ce constă în absența tulburărilor mentale în timpul și în urma unor situații recunocute ca având o mare putere de a genera astfel de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spre o dezorganizare a funcționării anterioare, a nivelului mediu de funcționare specific individului; o revenire la nivelul de funcționare anterior impactului adversității; o integrare a experienței dobândite în urma confruntării cu adversitatea și o dezvoltare a capacităților persoanei de a se adapta și a trăi cu sens. Este evident că, în modelul de mai sus, evitarea confruntării nu este benefică individului (Joseph, Linley, 2006) și că o confruntare reușită este ceea ce aduce expansiunea, dezvoltarea abilităților persoanei. Cu referire la eficiența reacției din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sens, teoria stresului familiei reprezintă cadrul optim pentru a înțelege conceptele de rezultate la nivelul familiei, riscurile familiei, mecanisme de protecție. Reziliența familiei, cadru al construirii rezilienței individului, constă în abilitatea familiei de a face față adversităților și a se adapta. Aceasta este un proces multideterminat care apare în timp și se dezvoltă ca răspuns la complexitatea condițiilor în schimbare (Walsh, 1996). Văzută ecologic și developmental, reziliența familiei e un proces continuu, Sentimentul realității și al capacității de control asupra ei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factorii de risc, avem în vedere și capacitatea de confruntare a individului cu acești factori. Această capacitate dă șanse copilului sau adultului expuși riscului, individual sau în grup, de a supraviețui, de a-și continua dezvoltarea sănătoasă, de a se adapta, păstrându-și o bună sănătate fizică și mentală. Factorii de risc sunt circumstanțiali și cumulativi. Efectul lor depinde de contextul în care se manifestă și în care există întotdeauna, simultan, și factori de protecție. Dacă în condițiile date se manifestă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să înghită mâncarea când le dăm să mănânce, să înceteze cu plânsul când le oferim îngrijiri, să stea la oliță și să devină curați la o anumită vârstă etc. Așteptările devin mai complexe pe măsură ce copilul crește. Ne așteptăm să se adapteze repede la grădiniță, să învețe poezii și cântece la școală să se adapteze repede și să învețe scris, citit, socotit etc. Toate aceste expectanțe pot deveni la un moment dat prea înalte pentru copil și răspunsul lui poate să fie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le oferim îngrijiri, să stea la oliță și să devină curați la o anumită vârstă etc. Așteptările devin mai complexe pe măsură ce copilul crește. Ne așteptăm să se adapteze repede la grădiniță, să învețe poezii și cântece la școală să se adapteze repede și să învețe scris, citit, socotit etc. Toate aceste expectanțe pot deveni la un moment dat prea înalte pentru copil și răspunsul lui poate să fie unul neadecvat, de izbucnire violentă, de exemplu. Aceste expectanțe sunt în mare măsură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conturează stresul, producând suferința psihică a individului, aceea care-i poate pune la risc funcționarea sănătoasă. Condițiile care determină emoții negative intense, necontrolabile, situațiile problematice care depășesc capacitatea copilului sau a adultului de a găsi soluții adecvate și a se adapta sunt generatoare de stres psihologic. Stres social. Este cauzat de constrângerile apărute în relațiile cu ceilalți. Multiplele roluri sociale pe care le jucăm, care ne asigură protecția și bunăstarea, conțin factori de risc cărora trebuie să le facem față. Uneori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
registrul traumei petrecute anterior, precum și de izolare socială. 3.7. Familia rezilientă Reziliența familiei poate fi văzută drept capacitatea de a face față în mod adecvat circumstanțelor vieții și este construită de „procesele prin care familiile sunt capabile să se adapteze și să funcționeze competent după expunerea la adversități semnificative sau crize” (Patterson, 2002, p. 352). Așa cum funcționarea rezilienței individului își are un important pilon de sprijin în disponibilitatea unei alte persoane de a-l acompania emoțional în momentele dificile, reziliența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]