24,349 matches
-
Johnson, Wiechelt, 2004), fie că este văzută ca expresie a echilibrului între factorii de risc și cei de protecție (Jourdan-Ionescu, 2008), fie că este văzută ca un proces generat de anumite mecanisme (Rutter, 2007) asigură capacitatea persoanei de a se adapta, de a face față adversităților, continuându-și dezvoltarea. Suedfeld (1997) susține ideea că societățile, ca și indivizii, dispun de capacități limitate de a face față stresului, iar diferența dintre societăți ar putea fi dată tocmai de aceste limite ale capacității
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sisteme funcționale de măsurare a performanței). În aceste condiții, caracteristicile unei abordări de politici publice, ca formă de coagulare a acțiunii colective, devine sursa unui discurs reformator la nivelul administrației publice deoarece modalitățile de justificare a intervențiilor administrației publice trebuie adaptate la presiunile pieței, ale căror mecanisme nu permit existența unui actor privilegiat și discreționar cum este statul, cu atât mai mult a unuia care Încearcă să rămână În mod artificial eficient. O reformă a administrației publice În sensul eficientizării și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
suplimentare sunt necesare sau nu. Deseori, serviciul suplimentar nu este cel medical (ci constă În camere cu un singur pat, mâncare mai bună, aer condiționat), iar problema asimetriei informației nu există. În ceea ce privește tipurile de corupție din domeniul sănătății, următorul tabel, adaptat după Vian (2002), indică tipurile de corupție, zonele sau procesele care sunt vulnerabile față de aceasta, descriind tipurile de probleme care sunt probabile și rezultatele ce derivă de aici. Tabelul 5.1. Tipuri de corupție În domeniul sănătății (cf Vian, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
propriu, care să fie preluat după aceea de către ceilalți actori publici (naționali și internaționali)? Din datele prezentate În acest articol, tindem mai degrabă să afirmăm că cei care au reprezentat interesele romilor (din 1990 până astăzi) mai degrabă s-au adaptat la contextul internațional existent și au folosit acest context pentru a promova anumite politici publice pentru minoritate. Dacă În primele două perioade de politici publice pentru romi au existat oameni și organizații ale romilor care și-au păstrat propria agendă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sunt, desigur, prezente, nu putem să ignorăm observațiile autorilor de specialitate, care sunt, desigur, cât se poate de corecte. Dar, pentru a face față noilor situații, nu trebuie eludat rolul principiilor care, ca și întregul drept internațional, trebuie să se adapteze mai mult cerințelor vieții și să facă față noilor condiții istorice. Desigur, dreptul internațional nu poate fi "constituționalizat" în întregimea sa, la fel ca dreptul constituțional intern, deoarece, în sfera relațiilor externe, acționează în mod precumpănitor elementul de negociere și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nr. 196/2005 asupra muncii în domeniul pescuitului, recomandare care a fost adoptată (în 2005) în condițiile tensionate dintre partenerii sociali. Este o situație inedită pentru experiența O.I.M., care probează, după părerea noastră, posibilitatea acestei organizații de a se adapta la realitățile tot mai dinamice ale lumii contemporane, dar și puterea de a-și asuma unele ezitări (erori) pe care le-a avut pe parcursul acestor ani în care s-a discutat acest subiect (2004-2007). Această soluție poate reprezenta un precedent
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de cuprindere și gradul lor de influențare reperele oricărui alt tratat. Acest tratat se adaugă la tratatele comunitare existente, alcătuind împreună cu tratatele institutive (constitutive), dreptul comunitar primar; prin aderarea României la Uniunea Europeană, reglementările și structura Uniunii au evoluat, ele fiind adaptate și completate într-un sens de desăvârșită articulare, pentru a se ține seama de situația nou creată prin această nouă participare. Dacă efectele și implicațiile celor două categorii de tratate, pe care le-am lua ca repere Statutul Societății Națiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la Uniunea Europeană se reflectă și în faptul că acesta s-a încheiat între statele membre ale Uniunii Europene, pe de o parte și Bulgaria și România, pe de altă parte, existând în același document prevederi de aplicație comună, dar și adaptate de cazul specific al fiecăruia; de aceea, s-a ajuns la situația aparent ciudată, dar explicabilă ca Parlamentul României să ratifice aderarea Bulgariei, și Parlamentul bulgar, pe cea a României. Regula alternatului nu a fost riguros observată, dar în art.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Tratatul de aderare a României se adaugă la tratatele comunitare existente, alcătuind împreună cu tratatele institutive (constitutive), dreptul comunitar primar; prin aderarea României, reglementările și structurile existente ale Uniunii Europene nu rămân în forma în care erau înainte de aderare, ci sunt adaptate și completate spre a ține seama de situația politico-juridică nou creată. În Tratatul de aderare propriu-zis sunt incluse principiile, regulile generale și directoare dezvoltate și armonizate prin documentele în care se încorporează, dar în sensul mai larg (cuprinzând și Tratatul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2009). Totuși, trebuie remarcat faptul că, ceea ce s-a evitat să se spună expres în declarații oficiale comune, a spus cancelarul german în calitatea sa de președinte al Consiliului European. Ea a declarat că structura internă a Uniunii Europene trebuie adaptată la o Uniune lărgită la 27 de state membre, în sensul că Uniunea are nevoie de competențe mai multe și mai bine precizate decât sunt în prezent în politica externă, justiție și afaceri interne și politica energetică. Totodată, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Tratatul de la Lisabona, dar i s-a recunoscut "forța juridică obligatorie", atât prin Tratat, care prevede că "Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor" (art.1 alin. 8), care modifică art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană), cât și prin Declarația nr.1 cu privire la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
instituia un mecanism de "alertă timpurie privind subsidiaritatea", acordând parlamentelor naționale dreptul de a interveni direct la nivel european pentru a se asigura aplicarea și respectarea acestui principiu. Protocolul privind rolul parlamentelor naționale anexat la Tratatul de la Amsterdam a fost adaptat acestei cerințe și anexat Tratatului Constituțional. Mecanismul avut în vedere dădea dreptul parlamentelor naționale de a cere Comisiei să-și revadă o propunere, dacă cel puțin o treime din parlamente transmiteau Comisiei un aviz motivat (reasoned opinion). În baza noilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Est, Centru, București-Ilfov. 4. Preocupări pentru îmbunătățirea actualei organizări administrativ-teritoriale Organizarea administrativă a teritoriului statului nu este dată odată pentru totdeauna, nici ca soluție practică și nici ca un concept imuabil. Ea trebuie să se adapteze în permanență nevoilor etapei date și tocmai din acest motiv este folosită de stat ca un instrument prin care își realizează rolul și funcțiile sale, dar care să asigure și satisfacerea cerințelor specifice diverselor colectivități locale. În acest sens, reamintim
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de siguranță c] alții vor avea comportamentul și reacțiile așteptate. Dislocarea a fost cu atat mai devastatoare cu cat a afectat întreaga societate în același timp, privând-o de orice mijloc de refacere și de simțul direcției pentru a se adapta la noile condiții. În perioada în care Turnbull a studiat-o, nu reușiser] nici m]car s] dezvolte relații stabile, bazate pe respect și cât și cât afectuoase între soț și soție sau între p]rinți și copii. Hoarda Ik
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a discerne. De aceea, textul dezvolt] yoga-urile (c]r]ri) buddhi-ului sau ale voinței inteligente și jnana sau cunoașterea (gnoz]). O idee interesant] conturat] aici este aceea c] „voința” ar putea fi în același timp inteligent] și practic] (adic] adaptat] din punct de vedere social), merintându-și autoritatea moral]. În afara acestor înv]ț]turi, adev]rul, st]pânirea și nonviolentă (ahimsa), (16.2; 17.14), precum și „bun]starea tuturora” și „dorința binelui pentru fiecare creatur] în viat]” sunt subliniate în Gita
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indicațiile prezente în cod vor duce la o conduit] greșit] a oamenilor. Din moment ce în confucianism exist] tendința de a considera tao ca aparținând ordinii naturale a lucrurilor, se explic] preocuparea principal] a gânditorului pentru adaptarea denumirilor. „Dac] denumirile nu sunt adaptate... lucrurile nu pot fi îndeplinite... iar oamenii nu vor ști nici m]car cum s]-si miște mâinile sau picioarele.” Conduc]torul adapteaz] numele, atribuind oamenilor diverse poziții statutare. Cea mai mare parte din conținutul codului asociaz] acțiuni corespunz]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și religioase. În aceast] tradiție, asemenea indivizi, numiți mullahi în vorbirea curent], joac] un rol important ca modele morale și, ca și mai apoi, în Iran, ei și-au asumat un rol în viață politic] a statului, încercând s] o adapteze modelului lor de organizare statal] musulman]. Printre grupurile Ismaili care recunosc un imam în viat], prezența acestuia este considerat] necesar] pentru a contextualiza Islamul în vremuri și circumstanțe schimb]toare, iar înv]ț]turile și interpretarea acestuia conținu] s] conduc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
secol, fie comunit]ți numeroase din alte regiuni ale globului, trec printr-o faz] de tranziție. Se poate constata existența unei conștiințe crescânde a indentific]rii cu moștenirea l]sat] de str]moși și a recunoașterii unei nevoi de a adapta aceast] moștenire la circumstanțele schimb]toare și la fenomenul de globalizare tr]it de societatea uman]. În ceea ce privește restul problemeleor, interogațiile etice nu își pot g]și soluția în r]spunsuri unitare și monolitice. Acestea trebuie s] țin] seama de diversitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ieronim și ale Sfanțul Augustin (354-430), constiinta este o facultate înn]scut] care reveleaz] legea moral] a lui Dumnezeu așa cum este ea înscris] în sufletele oamenilor. R]m]site ale acestei idei mai persist] și azi în discuțiile creștine care (adaptând analogia sensului) vorbesc despre conștiinț] ca si cum ar fi „urechea intern]” a minții prin care un om ar putea asculta cuvântul lui Dumnezeu. În teologia moral] a lui Augustin, aceast] perspectiv] asupra conștiinței este pus] în leg]tur] cu o linie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tradiția tomist] a persistat într-un grup de catolici neo-scolastici. Majoritatea afirmațiilor lor consistau din a extinde și a comenta pe marginea scrierilor lui Toma din Aquino și ale lui Aristotel, contribuind și la tradiție prin încercarea de a o adapta circumstanțelor modificate. Dominicanul, Francisco de Vitoria (1480-1546), de exemplu, consideră legitim] utilizarea violenței pentru ap]rărea societ]ții și, în consecinț], a avansat doctrina „r]zboiului drept”. Aceeași problem] a f]cut parte din etică normativ] propus] de iezuitul Francisco
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este în concordant] cu p]rerile fizicienilor. Ar putea p]rea lipsit de interes, dar, în același timp, ar putea fi singurul model de teorie pe care îl putem avea, de vreme ce lumea (moral] sau fizic]) nu reușește s] se adapteze dorințelor teoreticienilor. Pentru a înțelege acest aspect, trebuie s] observ]m felul în care W.D. Ross, creatorul teoriei îndatoririlor prima facie, și-a argumentat ideile. (Ross nu a sustinut c] ar fi unicul fondator al teoriei - a lucrat la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din acele timpuri depindeau în mare m]sur] de organizarea societ]ții (a polis-urilor sau orașelor grecești). Vechii greci erau conduși de un principiu greșit privind relațiile interumane, iar din aceast] cauz] teoria lor asupra caracterului nu poate fi adaptat] exemplului nostru. Dac] citim operele vechilor scriitori greci, vom fi impresionați de modul în care aceștia concep formarea personalit]ții și a caracterului prin urmărea idealurilor care țin de frumos, curaj și noblețe. Sistemul etic al Greciei Antice era unul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
producție și „își opresc” dezvoltarea. O revoluție social] const] într-o transformare a relațiilor sociale de productie care este cerut] de și pentru creșterea forțelor de productie (MEW 13, p. 9; SW, p. 183). Mecanismul prin care relațiile sociale sunt adaptate pentru a promova dezvoltarea forțelor de productie este lupta de clas]. Relațiile sociale de productie împart societatea în grupuri, determinate de rolurile lor în producție, de gradul și de tipul de control pe care il au asupra instrumentelor materiale de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diversitatea lingvistică, artistică, religioasă ș.a.4; ea nu este doar imitația străinului, ci și a străbunului, a trecutului, "civilizația fiind în realitate o serie nelimitată de imitații urmată de adaptări" (Lovinescu, 1997:312). Prin acest contact cu ideile Revoluției franceze, "adaptându-se unui mediu de formație potrivit idealității sale, sufletul românesc a putut, astfel, intra într-un nou proces de fixare în condiții mult mai prielnice" (Lovinescu, 1997:254). Paradigma maioresciană 5 ne va interesa în mod deosebit de aici încolo, fiind
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
al poporului, comunitate de suflete, caracter național adică un anume tip de personalitate răspândit în societate, ca la Kardiner (1939) sau Linton (1968:155-95) -, un complex de manifestări tipice pe care individul le găsește la naștere și la care se adaptează, pe care le recunoaștem ușor a fi preluate din vocabularul esențialist. Însă ceea ce ne interesează în primul rând pe noi, elementul care conservă originalitatea, adică identitatea este "conștiința de comunitate". Conștiința comunității este condiție a existenței societății, ea coordonează actele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]