23,632 matches
-
ucrainean) 2002: 492 locuitori (486 români și 6 țigani); dintre locuitori, erau 426 ortodocși, 45 baptiști, 16 penticostali și 5 de altă religie 2011: 423 locuitori. 2016: 204 case, 452 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor De această comună se leagă numele geografului Ion Mac, profesor al Universitații Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, personalitate marcantă a școlii românești
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
de geomorfologie, cu rezultate recunoscute atât în țară cât și in străinătate. A pus bazele Colegiului Universitar de Cadastru și Cartografie de la Zalău, aducând vechiul târg al Zalăului în rândul orașelor universitare. Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki>
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
cooperativa) și bufetul, azi în paragină. După 1989 satul se depopulează masiv iar populația este din ce în ce mai îmbătrânită. Bibliografie: 1. prof. Văleanu, Ion. "Monografia Satului Căpâlna", document privat, manuscris publicat prin grija Prof. Univ.dr.ing Ovidiu Centea Monografia a apărut în Editura CAIETE SILVANE în anul 2009, Zalău, Piața Iuliu Maniu nr. 4. 2. Ritter v. Mauer, Franz und Dr. Guido. "Geologia Siebenburgene", Viena 1863 3. Marțian, I. "Urme din războiul romanilor cu dacii". 1921 4. "Szolnok-Doboka Varmegye Monografiaja", vol. IV 5. Popa
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
2 greco-catolici, 1 reformat, 13 baptiști și 69 penticostali. 2002: 295 locuitori (149 bărbați și 146 femei); erau 237 români și 57 țigani 2011: 316 locuitori 2016: 146 case, 275 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
români 1992: 327 locuitori (321români, 2 unguri și 4 țigani) din care 281 erau ortodocși, 1 reformat și 42 baptiști 2002: 264 locuitori 2011: 244 locuitori 2016: 107 case, 263 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki>
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
sat 3 mori din care în anul 1973 mai funcționa una pe pârâul Jurteana. 1977: 67 locuitori 1992: 27 locuitori 2002: 20 locuitori 2011: 19 locuitori 2016: 18 case, 12 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia, dar în cataloage apar și elevi din Salcea, Prelipca sau Roșcani. După Al Doilea Război Mondial s-a încercat o reluare a procesului de invățământ care era modest deoarece nu erau învățători, manuale, caiete, material didactic, lemne pentru încălzirea claselor etc. Documentele menționează ca învățători în școlile din comună pe: Vasile Bârjoveanu, Teodor Sălăgeanu, Vasile C. Telega, Vasile Grigoriu, Eduard Enășescu, Clementina Zaharescu, Constantin Mandinescu, Vasile I. Botez, Ion Vasiliu. Starea învățământului din comuna
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
din suferință ciclului renașterilor și atingerea stării de sfințenie. Pentru această yoga cere disciplină, cunoaștere spirituală și mai ales devoțiune. Publicul român a luat cunoștință cu Yoga pentru prima dată prin lucrările lui Mircea Eliade: românul "Maytrei", volumele "India" și "Caietele maharajahului" publicate în 1934, "Alchimia asiatică", apărută în 1935, "Yoga: Essai sur leș origines de la mystique indienne" publicată simultan în franceză și română în 1936. În 1940 apare cartea "Educație fizică hindusa", de Jatindra Chakraborti, cu prefață de Dr. Grigore
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
Journal" - Devon, UK; "Semnalul" - Toronto, Canada; "Orient Express" - Israel; "Minimum" - Țel Aviv Israel; "Origini - Romanian Roots", Norcross, Georgia, SUA (colaboratoare permanentă); "Our Poets" - UK; "Român în UK" - Londra, Regatul Unit. Române Volume de poezie Volume colective, antologii de poezie "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2000; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2001; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2002; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2004; "Between a Laugh and a Tear", Poets House, Sittingbourne Kent
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Israel; "Minimum" - Țel Aviv Israel; "Origini - Romanian Roots", Norcross, Georgia, SUA (colaboratoare permanentă); "Our Poets" - UK; "Român în UK" - Londra, Regatul Unit. Române Volume de poezie Volume colective, antologii de poezie "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2000; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2001; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2002; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2004; "Between a Laugh and a Tear", Poets House, Sittingbourne Kent, UK, 1996; "Light of the World", Poets House
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Norcross, Georgia, SUA (colaboratoare permanentă); "Our Poets" - UK; "Român în UK" - Londra, Regatul Unit. Române Volume de poezie Volume colective, antologii de poezie "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2000; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2001; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2002; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2004; "Between a Laugh and a Tear", Poets House, Sittingbourne Kent, UK, 1996; "Light of the World", Poets House, Sittingbourne Kent, UK, 1997; "The Sound of Silence
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Român în UK" - Londra, Regatul Unit. Române Volume de poezie Volume colective, antologii de poezie "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2000; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2001; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2002; "Poezii", Caietele Cenaclului „George Bacovia”, Mannheim D, 2004; "Between a Laugh and a Tear", Poets House, Sittingbourne Kent, UK, 1996; "Light of the World", Poets House, Sittingbourne Kent, UK, 1997; "The Sound of Silence", The Național Library of Poetry, Owings Mills MD
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Peterborough UK 2003; "Poetical Reflections", Poetry Now, Peterborough, UK, 2003; "Wathers of the Heart", Poetry Now, Peterborough, UK, 2003; "The Best Poems and Poets of 2004", The Internațional Library of Poetry, Owings Mills, MD, UȘA, 2005; "Internațional Notebook of Poetry/Caietele internaționale de poezie; 1/2000, 2/2001, 3/2002, 4/2003, 5/2004, 6/2005, 7/2006, 8/2007", Norcross, GA, UȘA; "Journal of the America Romanian Academy of Arts and Sciences", No 23-24, Editura ARA, Chicago, UȘA, 1999, No
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
cu o examinare critică a teoriei lui Sainte-Beuve, si apoi cu respingerea ideii că biografia unui artist este unealtă principala pe care un critic o utilizează pentru a-i înțelege opera. Astfel iau ființă pe rând în acest șantier al caietelor inițiale părți semnificative din "Combray", "Swann îndrăgostit", fragmente din "La umbră fetelor în floare", "Sodoma și Gomora" și "Timpul regăsit". Pentru că nu găsea un editor care să-l publice, Proust s-a îndepărtat foarte mult de proiectul său primar, desi
Marcel Proust () [Corola-website/Science/299128_a_300457]
-
la "Dicționarul analitic de opere literare românești" (vol. I-IV) (coordonat de prof. Ion Pop) 1998-2004, Muncă în echipă la "Dicționarul scriitorilor români" (volumele III și IV) (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) Din 2001, Director al Caietelor Echinox Coordonator al colecției „Mundus imaginalis” la Editura Dacia din Cluj Din 2002, Fondator și director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere, Cluj Din 2003, Șef al Catedrei de literatură comparată de la Facultatea de Litere din
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
la Editura Tracus Arte din București Din 2013, Membru corespondent al Academia Nacional de Ciencias din Buenos Aires, Argentina A semnat circa 200 de studii, eseuri, cronici literare, publicate in revistele "Apostrof, Archaeus, Art-Panorama, Bachelardiana (Franța), Cahiers roumains d’études littéraires, Caietele Echinox, Clouds Magazine (SUA), Contrafort (Moldova), Contrapunct, Conversația, Cuvântul, Discobolul, Echinox, El imaginario en el mito clasico (Argentina), Épistemocritique (Franța), Euphorion, Euresis, Familia, Graphé (Franța), Idei în dialog, Iris (Franța), Journal for the Studies of Religions and Ideologies, Jurnalul literar
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
alături de societarii Teatrului Național și de Leon Popescu. Mai mult, se pare că el a fost cel care l-a atras pe finanțatorul întregii întreprinderi. În anul 1985, criticul de cinema Tudor Caranfil descoperă printre actele lui Aristide Demetriade și caietele de regie ale acestuia pentru "„Independența României”", ceea ce îl plasează fără echivoc în postura de regizor al filmului. Așadar: Producători: Leon Popescu, Aristide Demetriade, Grigore Brezeanu, Constantin Nottara, Pascal Vidrașcu. Scenariști: Petre Liciu, C-tin Nottara, Aristide Demetriade, Corneliu Moldoveanu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Elemente teatrale în spectacolul de dans contemporan”, Edinbourg, 1998. Dânsul - arhetip cultural, 150p. Studiu antropologic asupra începuturilor dansului. Lucrare de doctorat. Scenă și scenariul. 230p. Scurtă istorie a evoluției scenotehnicii și compendiu de scenarii coregrafice. O violență a nudității, interviu-eseu, Caiete critice, 1992. 22 de martori la destin, Ed. Curtea veche, 2000. Dicționar de dans, Caiete de balet, Iași, 1986-1989. După 20 de ani...de dans contemporan, Revista „Scenă”, 1990. Artă regizorului, Revista „Scenă” 1998. Buto - o dramă a integrării, Revista
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
asupra începuturilor dansului. Lucrare de doctorat. Scenă și scenariul. 230p. Scurtă istorie a evoluției scenotehnicii și compendiu de scenarii coregrafice. O violență a nudității, interviu-eseu, Caiete critice, 1992. 22 de martori la destin, Ed. Curtea veche, 2000. Dicționar de dans, Caiete de balet, Iași, 1986-1989. După 20 de ani...de dans contemporan, Revista „Scenă”, 1990. Artă regizorului, Revista „Scenă” 1998. Buto - o dramă a integrării, Revista „Scenă” 1997. Atelier de creație, în cadrul programului „Uși deschise” organizat de catedră de teatrologie a
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
mică abatere. Dostoievski este deseori internat la spitalul coloniei, unde beneficiază de un tratament uman din partea doctorului Troițki: luxul unui pat, hrană îndestulătoare, chiar și posibilitatea de a citi cărți și ziare. În camera de spital, Dostoievski notează într-un caiet expresii și argouri tipice limbajului pitoresc al prizonierilor din Omsk. Se va folosi de acest material în romanele sale ulterioare. Nevoia de a scrie îl chinuie în mod constant. După cum îi dezvăluie lui Apollon Maikov în 1856: « Nu pot să
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Codicologia (fr. "codicologie"; lat. "codex, icis" - carte, gr. "logos" - vorbire, știința) este știința specială a istoriei care studiază tehnică de execuție a manuscriselor, urmărind suporții grafici, sistemele de tăiere și liniere a filelor, modul de numerotare a caietelor, stilul și ornamentația, materialul folosit ca suport (atât filele cât și coperțile) și altele. Codicologia face diverse clasificări simple și comparative ale acestor tehnici de realizare a suportului scriiturii în funcție de perioada, materiale, ornamente, tehnici de legare etc. Aceste clasificări și
Codicologie () [Corola-website/Science/298813_a_300142]
-
de Seamă (1972), prin donația și grija soției sale. S-a stins din viață pe data de 14 iulie 1984. După decembrie 1989 apar în periodice numeroase fragmente din opera lui Vasile Lovinescu și diferite prezentări ale omului și operei (Caiete Critice, România Literară, Steaua, Cotidianul LAI, Timpul, Manuscriptum, Cronica, Echidistanțe, etc.). În anul 1935, a făcut un pelerinaj la Muntele Athos, căutând o binecuvântare isihastă, pe care ar fi putut-o obține, cu condiția să rămână într-o mănăstire; nefiind
Vasile Lovinescu () [Corola-website/Science/298905_a_300234]
-
a localizat multe alte stele prea îndepărtate pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Galileo a observat în 1612 și planeta Neptun, dar nu a realizat că este o planetă și nu i-a dat multă atenție. Ea apare în caietele sale ca una dintre multe alte stele îndepărtate și slabe. El a observat steaua dublă Mizar din Ursa Mare în 1617. În "Mesagerul înstelat" Galileo a relatat că stelele par a fi simple flăcări luminoase, nemodificate în aparența lor de
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
acestuia: Walter Biemel și Alexandru Dragomir au realizat în anii '40 o versiune a conferinței "Ce este metafizica?". Traducerea n-a putut fi publicată în țară, din cauza interdicției venite din partea ocupației germane (a apărut mai târziu în exil, în revista "Caiete de dor"). Abia în anul 1979 a apărut, la editura Univers, un volum care cuprindea - sub titlul oarecum inofensiv pentru cenzură: "Originea operei de artă" - cîteva scrieri importante, printre care "Scrisoare despre umanism", "La ce bun poeți?", "Întrebarea privitoare la
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
scrisoare pierdută"", "Întrebare și răspuns", "Modalități de autoînșelare", "Socrate - Înfruntarea filozofiei cu cetatea", " Despre lumea în care trăim". Auditorii au notat cu grijă cele ascultate, astfel încât conținutul acestor prelegeri s-a păstrat și a putut fi coroborat cu mulțimea de caiete de însemnări lăsate în urmă de filozof, pentru încercarea unei reconstituiri a operei. moare la 13 noiembrie 2002 în București. După moartea sa ies la iveală "caietele Dragomir", conținând însemnările sale pe timp de decenii, un uimitor exercițiu de gândire
Alexandru Dragomir () [Corola-website/Science/297895_a_299224]