23,803 matches
-
erotică. În Scrisoare către Zulnia aflăm imaginea unui mare neastîmpăr și a unei voințe energice (În contradicție cu scopul ei) de singurătate. Traduse În semnele naturii, ele configurează un peisaj liric caracterizat prin cîteva elemente materiale: „Călători pe văi, pe dealuri, pe cîmpii nemărginite, Umblu de urît cu ziua pe colnice părăsite ....................................................................... Înnoptez pintre prăpăstii, pintre rîpi, pintre ponoară... Caut, cerc stîncile toate, mă Îngrop În adîncime. Petrecerea mi-i plăcută Întru Întunecime...” Un peisaj preromantic, de o sălbăticie calculată: stînci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dăm crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct, În viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua cununiei și, ca să-și recapete drepturile, Pann urcă de mai multe ori Dealul Mitropoliei: „Arătînd la judecată Că ea pe alt a voit Și cu mine cununată Cu minciuni s-a pomenit. Judecata porni silă Cu bici a o-nfricoșa, GÎndind că va prinde milă Asupra mea ea așa. Dar geaba, mijloc nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spațiul și timpul sunt categorii permanente și dominante în opera sadoveniană. Există, astfel, un spațiu real și unul magic, imaginar, având, ca și la Lucian Blaga, „o matrice mioritică”, dar deosebindu-se prin aceea că termenii săi extremi nu sunt dealul și valea, ci muntele și abisul, câmpia și marea. Eroii sadovenieni, mai ales bătrânii, purtători ai unei îndelungate experiențe empirice, ajung la o înțelegere a cosmosului, a tainelor universului, a spațiului și timpului prin simbolistica semnelor. În comentarea literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
împletit din cele mai subțiri fibre ale firii lui moldovenești și din cele mai imaculate mătăsuri ale dragostei lui romantice"). Într-un peisaj selenar, rezemat cu coatele pe bârnele podului de la Râpa Galbenă, în locul "de unde obișnuia odinioară să privească spre dealurile din față al Socolei, al Cetățuiei, până departe spre Repedea și Bârnova", Eminescu se afundă tot mai mult în trecut, luând aminte la "toate neamurile poposite aici", pentru ca de pe înălțimea altui "pod" ("de raze"), "aruncat de lună și de fantezia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
euforia transferului afectiv: "în cei doi ani ai vieții lui ieșene, mai băștinaș decât localnicii (așa cum și personajul lovinescian trebuia să fie "mai eminescian" decât Eminescu însuși, n.n.), se identificase cu pământul, cu apele, cu orizontul și mai ales cu dealurile pline de semne. Niciodată nu-și dăduse mai bine seama decât acum, după ce-l părăsise și se regăsea în noaptea spuzită de stele pe podul fermecat al lunii, aruncat de la Copou la Repedea". Prozatorul scoate astfel în evidență, din nou
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
satul Șuletea, comună natală a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și unde a redactat revista sa cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: ”Răzeșul”. În fine ajungem la Dodești, satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său din Dodești
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit și prin ograda Jocurile de copii. 94 Toamnă de Demostene Botez Toți acei ce întreaga vară Au lucrat din zori în seara, Toamna au roade bogate, Au și fructe, si bucate. Mere, pere în panere
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-s de cărbune Matură sub braț, Îi stă de minune. I-am pus oala-n cap În loc de pălărie Cât va sta în ger Frig să nu-i mai fie. 97 ¾ PRIM|VARĂ Cântec de primăvară de Elenă Dragoș Sus pe dealuri, primăvara, Umblă și presară flori; Și-n văzduhul de matase Se zăresc, vâslind, cocori. În oraș unde se-nalță Șiruri lungi de blocuri noi Rândunica cea voioasa Se intoarce înapoi. Primăvară, primăvara, Roagă tu o rândunea, Ca să vină să-și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
țara Primăvară, primăvara. Dinspre marea cea albastră Rândunica ne-a sosit Ea aduce primăvară Să-i uram: „Bine-ai venit!” Primăvară Zice primăvară: Vrei un mănunchi de ghiocei? Hai cu mine și-o să-ți iei!” Și m-am dus pe deal în sus. Neaua mai avea scântei... „Uite unul, uite trei!” Ghioceii clopoței răsăreau sub ochi mei; clinchețea vântul prin ei... Primăvară Spre sfârșit de iarnă grea, De sub pătură de nea S a ivit un ghiocel, Ghiocel, clopoțel. El a dat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-n sac de cas Un măgar urca pe coasta Să se ducă la orașCând gonit de vreo năpasta, Coborând hai-hui urcușul, Sare-n drum un iepuraș! Se oprește măgărușul Și sfârșit de-atâta cale, Zice cumpănindu-și sacul Greu la deal! Ba -i greu la vale, Că mă duc de-a berbeleacul! (Otilia Cazimir — Greu la deal și greu la vale) Lângă apă Jijiei Ne-am jucat mereu toți trei Jana, Jucu și cu mine Ne-am jucat atât de bine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vreo năpasta, Coborând hai-hui urcușul, Sare-n drum un iepuraș! Se oprește măgărușul Și sfârșit de-atâta cale, Zice cumpănindu-și sacul Greu la deal! Ba -i greu la vale, Că mă duc de-a berbeleacul! (Otilia Cazimir — Greu la deal și greu la vale) Lângă apă Jijiei Ne-am jucat mereu toți trei Jana, Jucu și cu mine Ne-am jucat atât de bine! Jijia tot vâjâia J! J! J! J! (Malina Cajal Jijia) La, la, la, la, la, Cântă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Bernard- Henri Lévy, Ultimele zile ale lui Charles Baudelaire, pref. trad., București, 1993. Repere bibliografice: Ileana Mihăilă, Contributions à l’étude du baroque, CREL, 1986, 4; Martine de Rougemont, Cyrano de Bergerac, „Dix-huitième siècle”, 1989, 21; Alexandru Matei, Pe culmea dealului arcos, OC, 2002, 112; Ana-Stanca Tabarasi, De ce sunt importante grădinile, RL, 2002, 40. Il. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
morților: „undeva, un copac a căzut doborât de furtuni, / greu peste munți se așterne aerul nopții de iarnă”, „sufletul morților iese în lume.” Printre cei sculați din morminte se află și Avram Iancu: „Iancule, Măria Ta, / Când treceam la Baia dealul, / Priponit de un gorun, / Ți-am văzut, mărite, calul.” Prețuite în lumea literară sunt parodiile lui M., ce refac sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând particularități care semnalează excesul, manierismul. Este, de altfel, cea mai originală parte a poeziei sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
cu suprafața de 1 hectar, pe care se construiește un mic complex de sere pentru plantele tropicale. Această grădină a servit învățământului botanic ieșean timp de peste 40 de ani, până în 1963 1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă grădină botanică se mai păstrează și astăzi arborii și arbuștii din parcul aflat între vechea clădire a universității, cantina studențească și căminele studențești de pe Bd. Copou și o mică seră "turn" în care se cultivau palmieri
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
1960 cu ocazia sărbătoririi centenarului Universității s-a prezentat situația Grădinii Botanice și s-a ajuns la concluzia că nu mai corespunde cerințelor învățământului, și în 1963 s-a ales ca teren de amplasare a unei noi grădini botanice în Dealul Copoului pe str. Dumbrava Roșie (fig. nr.1). Suprafețelor de teren preluate inițial li s-au adăugat treptat altele, ajungând astăzi la aproape 100 de hectare. Grădina Botanică "A. Fătu" Iași este situată în partea de nordvest a orașului Iași
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare a versanților s-a redus considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori. Solurile din zona Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe versantul vestic al dealului Copou și apoi pe versanții văii Podgoria Copou se mai întâlnesc regosoluri, erodisoluri și enclave de soluri holomorfe, iar pe firul văii și soluri alumiale, coluviale, aluvio-coluviale, hidromorfe
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare a versanților s-a redus considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori. Solurile din zona Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe versantul vestic al dealului Copou și apoi pe versanții văii Podgoria Copou se mai întâlnesc regosoluri, erodisoluri și enclave de soluri holomorfe, iar pe firul văii și soluri alumiale, coluviale, aluvio-coluviale, hidromorfe. Hidrografia Teritoriul grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
zeități precum și plante care constituie la diferite popoare subiecte ale unor legende legate de geneza plantelor. Secția recreativăare în vedere funcția recreativă pentru toți cei ce vizitează Grădina Botanică Iași. Amenajarea în stil peisager, oferă privirii peisaje spre viile de pe dealurile vecine, spre biserica monument istoric, spre oglinda odihnitoare a lacului din apropiere a lacului din apropiere ori spre oglinda odihnitoare a lacului din apropiere ori spre stufărișul și sălciile de pe firul văii. II. Fauna Grădina Botanică reprezintă un ecosistem favorabil
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cuibăritului și formării perechilor fotografierea metoda fișelor determinatorul ilustrat Păsările din România și Europa ( Bruun B., Delin H., Svensson L), versiunea românească D. Munteanu, Ed. Hamlyn, London casete audio Grădina Copou este cel mai vechi parc din Iași , situat pe dealul Copoului . Parcul datează din prima parte a secolului XIX (amenajarea sa a început în anii 18331834), în centrul său fiind amenajat "Obeliscul cu lei" (fig. nr. 9), numit inițial "Monumentul Legilor Constituționale", ridicat după planurile lui Gheorghe Asachi în cinstea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
vizitele didactice efectuate elevii au devenit curioși, interesați de studiul păsărilor implicându-se activ în activitățile cu caracter ecologic și de protecție a păsărilor desfășurate în școală și în Grădina Botanică, Parcul Copou, Parcul Expoziției, Muzeul de Istorie Naturală, Rezervația Dealul Repedea, Pădurea Bârnova Iași. ● Valorificarea studiului avifaunistic realizat în Grădina Botanică, Parcul Expoziției și Parcul Copou s-a făcut și prin realizarea proiectului de mediu "Parcuri ieșene, refugii pentru păsări" de către reprezentanți ai Clubului ecologiștilor din școală , obținând Premiul II
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
omonim, incluzând și o serie de insule între care: Alcatraz, Treasure Island, Yerba Buena Island și porțiuni din Alameda Island, Red Rock Island, Angel Island. Orașul este cunoscut pentru topografia foarte accidentată a intravilanului, unde sunt prezente cca.50 de dealuri, astfel încât străzile în panta sunt deja faimoase în toată lumea, alături de tramvaiele trase de cablu . Orașul numără în jurul a 800.000 locuitori, având o suprafață de 121km2, însă aglomerația urbană aferentă are o populație de 3,2 milioane locuitori. Este un
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
perioada medievală. O vedere bună asupra unei părți din City of London se poate obține de pe platfoma monumentului dedicat Marelui Incendiu care a afectat Londra în 1666, numit chiar the Monument. Pe cel mai înalt promontoriu din City of London (dealul Ludgate, 111m) se ridică maiestoasă Catedrala St.Paul’s, catedrală anglicană ce a devenit una din clădirile cele mai cunoscute devenite simbolice pentru oraș. Orașul mai păstrează mici porțiunii din Zidul de apărare construit de romani în jurul Londiniumului, iar London
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Este al doilea oraș ca mărime a Scoției, după Glasgow, fiind situat în sud-estul țării, în extremitatea estică a Bazinului Central Scoțian, nu departe de țărmul Mării Nordului. Peisajul actual în care este amplasat orașul, flancat de Firth of Forth și Dealurile Pentland, este rezultatul unei modelări îndelungate în decursul erelor geologice în care activitatea vulcanică (de acum 350-400 milioane ani), combinată cu sistemele de falii din zonă a creat formațiuni bazaltice care predomină în zonă (neck-urile vulcanice). Acestea, împreună cu culoarele
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
45 2. Simbolistica testamentară a divinității în variantă psihologică / 46 3. Mitologia - o mască a vanității culpabile și a conflictului intrapsihic / 52 4. Trei argumente în favoarea cărții lui Paul Diel / 55 Mitologia Marii Mame / 57 Mitologii telurice camuflate în romanul Dealul. Un exercițiu de mitanaliză literară / 63 Pachamama - o nouă mitologie New Age / 73 Ipostaze sociale ale sacrului contemporan / 79 Chipuri ale femeii ortodoxe. O interpretare sociologică / 93 Mitologii ascunse și manipulări politice / 99 Terorismul românesc - un fractal în spațiul Hilbert
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Mitologia Marii Mame a constituit prefața unei importante cărți scrisă de Adrian Poruciuc, Sub semnul Pământului Mamă. Rădăcini preistorice ale unor tradiții românești și sud-est europene (Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013, pp. 223-227). Mitologii telurice camuflate în romanul Dealul. Un exercițiu de mitanaliză literară - un titlu inspirat din eseurile de mitanaliză ale lui Culianu - a prefațat insolitul și subtilul roman al lui Aurel Brumă, Dealul (Editura Performantica, Iași, 2015). A apărut inițial în revista Convorbiri literare (nr.2, februarie
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]