23,548 matches
-
de pagini HTML. 1.4 sau mai nouă<br> Un server Web care suportă Servlet 2.3 sau mai nou (ex. Tomcat 5.5 sau mai nou)<br> ZUML (ZK User Interface Markup Language) este un limbaj de marcare pentru definirea interfețelor grafice utilizator.<br> ■ ZUML a fost dezvoltat pentru non-programatori pentru a proiecta interfețe eficient<br> ■ ZUML permite dezvoltatorilor să îmbine diferite limbaje de marcare, precum Mozilla XUL și XHTML, în aceeași pagină.<br> ■ ZUML permite dezvoltatorilor să introducă script-uri
ZK () [Corola-website/Science/314229_a_315558]
-
naționale existente privind ocuparea; în statele membre mai puțin bogate, finanțarea FSE poate constitui principala sursă de fonduri pentru inițiativele privind ocuparea forței de muncă. Regiunile eligibile pentru actuala perioadă de programare a FSE (2007-2013) sunt ilustrate pe hartă. În timp ce definirea strategiei are loc la nivel comunitar, responsabilitatea pentru implementarea finanțărilor FSE le revine regiunilor și statelor membre UE. După stabilirea strategiei și după alocarea bugetului, se trece la abordarea comună a programării. Programele operaționale de șapte ani sunt planificate de către
Fondul Social European () [Corola-website/Science/314277_a_315606]
-
utilizarea forței de muncă, a parcului de mașini-unelte existente și de scule determinate. Există mai multe metode ce pot fi aplicate în acest scop. "Metoda generală" de elaborare manuală se bazează pe analiza desenului de execuție al piesei (desen de definire) și a caietului de sarcini de producție, urmând alegerea semifabricatului, stabilirea traseului tehnologic (succesiunii operațiilor -"operation sequence" -l.engl.; "succesion des opérations" -l.franceză) și a structurii operațiilor de prelucrare, selectarea mașinilor și a echipamentelor tehnologice (scule, dispozitive, verificatoare - SDV
Proces tehnologic () [Corola-website/Science/314305_a_315634]
-
sunt ușor de recunoscut pentru utilizarea explicită a formelor geometrice și a zonelor extinse de culori pure, respectiv pentru suprafețele de pictat foarte netede. Ambele caracteristici prefigurau stilul "Hard Edge" din pictura americană, care urmau a avea aceleași accentuări ale definirea foarte clară a formei. Interesul lui Le Corbusier în reprezentarea mecanică, respectiv prezentarea proporțiilor pure a persistat până în operele sale arhitecturale târzii. Chiar și în lucrări de natură foarte diferită, așa cum sunt complexul de locuit Unité d'Habitation din Marsilia
Purism () [Corola-website/Science/314326_a_315655]
-
însușit înaintea oricărei asimilări didactice instituționalizate. Ecuația accesului în sfera înțelesurilor subtile ale artei lui Traian Brădean nu poate sta însă într-un singur termen. Pe lângă autenticitate, mai trebuie aduse în discuție și relația cu tradiția, și rigoarea carteziană a definirii și compunerii câmpului plastic. Nu întâmplător, în motivarea unor “Note de curs la măiestrie” (1974), artistul considera că “Originalitatea aparține secolelor care au mistuit tot ceea ce a fost fals, neclar și netradițional”. Cu alte cuvinte, timpul a sancționat fără drept
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
KV 593) sau în sonata pentru pian nr. 8 ("Patetica") de Beethoven. În expoziție se prezintă materialul tematic principal și se stabilește o tensiune armonică care își regăsește în secțiunile succesive elaborarea adecvată. La rândul ei, expoziția are patru subdiviziuni: Definirea tonalității dominante în interiorul primului grup tematic reprezintă o prioritate pentru stilul perioadei clasice, dar nu se exclud unele modulații, cu condiția de a nu compromite stabilitatea temei principale. În schema tradițională, al doilea grup tematic este mai redus, în așa
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
de servere cu unde sunt găzduite diverse extensii, a căror listă se poate găsi pe situl MediaWiki. Există și alte situri care se ocupă cu dezvoltarea sau asigură suportul extensiilor. MediaWiki oferă un set de utilități pentru restricționarea accesului și definirea grupurilor de utilizatori, însă chestiunile de acces ale paginilor nu sunt o prioritate. De exemplu, deocamdată nu se pot defini permisiuni de acces în funcție de spațiile de nume. Motoare wiki ca , și sunt mai flexibile cu privire la mecanismele de securitate avansate ca
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
Eliade și Claude Lévi-Strauss definesc mitul tradițional prin conținutul său: „Substanța mitului nu se află nici în stil, nici în modalitatea narațiunii, nici în sintaxă, ci în istoria povestită de el”, prin Barthes are loc o mutație fundamentală, important în definirea mitului nemaifiind conținutul, ci modul în care se vorbește despre un obiect. Are loc astfel o mutație dinspre fond spre forma discursivă, ca parte a obsesiei postmoderne pentru forma lucrurilor, discursul: „mitul este un mod de semnificare, o formă”, „mitul
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
din reminiscența istorică a semnificantului, deși nu este niciodată totală, ci doar parțială, ceea ce transformă mitul, spre deosebire de limbă, într-un metalimbaj motivat. O altă trăsătură comună a mitului tradițional și a celui modern din punct de vedere al formei, este definirea atât de catre Barthes a mitului modern cât și de Levi-Strauss a mitului tradițional drept limbaj: „Mitul este limbaj, dar un limbaj care lucrează la un nivel foarte ridicat și la care sensul reușește să decoleze, dacă se poate spune așa
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
Un ornament fals este un fragment melodic al cărui efect aduce cu acela al unui ornament propriu-zis. Există patru tipuri de ornamente false: glissando, portamento, arpeggiato și fioritură (a cărei variantă extinsă se numește cadență melodică). Pentru definirea unui glissando (it. „alunecând”, la plural, glissandi), este necesară stabilirea unei succesiuni de două înălțimi muzicale, cu durate corespunzătoare. Glissando presupune alunecarea pe înălțime între cele două, ocupând în întregime prima durată și deloc pe ce-a de-a doua
Ornament fals () [Corola-website/Science/313890_a_315219]
-
imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Legea nr. 217 din 17 septembrie 2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova stabilește în anexa nr. 2 nuanțele recomandate ale celor cinci culori care apar pe drapel, prin referință la cîteva sisteme de definire a culorilor, astfel: În decembrie 2007, fostul președinte moldovean Vladimir Voronin și-a arătat antipatia fata de drapelul și stema Republicii Moldova pe motiv că sunt prea românești, și l-a numit „drapel fascist” . În mai 2011, câțiva vorbitori de limba
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
Zoltán Lajos Bay (n. 24 iulie 1900, Gyulavári - d. 4 octombrie 1992, Washington D.C.) a fost un fizician maghiar, membru al Academiei de Științe a Ungariei.De numele lui se leagă experimentul radarului lunar, inventarea fotomultiplicatorului și definirea metrului pe baza vitezei luminii. Școala elementară a absolvit-o în satul natal, apoi și-a continuat studiile la Colegiul Reformat din Debrețin.Aici a făcut cunoștință Lőrinc Szabó, Pál Gulyás și cu Gyula Illyés-personalitate marcantă a literaturii maghiare din
Zoltán Bay () [Corola-website/Science/314878_a_316207]
-
implementarea la nivel național și internațional a unor strategii pe termen lung, care să urmărească conservarea - prin colectare, înregistrare și arhivare - și revitalizarea - prin încurajarea de cunoștințe și aptitudini privind transmiterea generațiilor viitoare - a valorilor tradiționale în domeniul artefactului artistic. Definirea conceptelor de „patrimoniu cultural imaterial" și „tezaur uman viu" este foarte dificil de făcut trebuind să se țină seama de condițiile social-istorice și culturale ale fiecărei țări ce adoptă sistemul. Conform "Recomandation sur la sauvegarde de la culture traditionnelle et populaire
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004. Codul fiscal: Capitolul II Venituri din activități independente Definirea veniturilor din activități independente Art. 46. - (1) Veniturile din activități independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 13 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. Codul fiscal: Capitolul III Venituri din salarii Definirea veniturilor din salarii Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
octombrie 2009. ------------ Art. 55 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004. Codul fiscal: Definirea veniturilor din salarii Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Codul fiscal sunt reproduse în forma prevăzută de secțiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. Codul fiscal: Capitolul IV Venituri din cedarea folosinței bunurilor Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinței bunurilor Articolul 61 (1) Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în natură, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt reproduse în forma prevăzută de secțiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. Codul fiscal: Definirea veniturilor din investiții Articolul 65 (1) Veniturile din investiții cuprind: ... a) dividende; ... b) venituri impozabile din dobânzi; ... c) câștiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor art. 7; ... d) venituri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla. ... (4) Dispozițiile privind opțiunea prevăzută la art. 51 alin. (2) și (3) se aplică și în cazul contribuabililor menționați la alin. (3). ... Capitolul V Venituri din investiții Codul fiscal: Definirea veniturilor din investiții Articolul 65 (1) Veniturile din investiții cuprind: ... a) dividende; ... b) venituri impozabile din dobânzi; ... c) câștiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor art. 7; ... d) venituri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură ---------- Titlul capitolului VII din Titlul III a fost modificat de pct. 29 al art. I din ORDONANȚA nr. 8 din 23 ianuarie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 23 ianuarie 2013. Definirea veniturilor Art. 71. - (1) Veniturile din activități agricole cuprind veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din: ---------------- Partea introductivă a alin. (1) al art. 71 a fost modificată de pct. 14 al art. I din
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
la art. 71 alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal, pentru care sunt stabilite norme de venit conform art. 73 din Codul fiscal, sunt impozabile indiferent dacă se face sau nu dovada valorificării produselor. 149^3. Terminologia folosită pentru definirea grupelor de produse vegetale și animale prevăzute la art. 73 din Codul fiscal pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit este cea stabilită potrivit legislației în materie. A) Produsele vegetale cuprinse în grupele pentru care venitul se
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
pct. 14 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 6 martie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 14 martie 2013. Codul fiscal: Capitolul VIII Venituri din premii și din jocuri de noroc Codul fiscal: Definirea veniturilor din premii și din jocuri de noroc Articolul 75 (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42, precum și cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. ... ---------- Alin. (1) al art.
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 17 al literei B de la art. I din HOTĂRÂREA nr. 150 din 23 februarie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 1 martie 2011. Codul fiscal: Definirea venitului din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal Art. 77^1. - (1) La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani: ... - 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv. Norme metodologice: 151^2. Definirea unor termeni: a) prin contribuabil, în sensul art. 77^1 din Codul fiscal, se înțelege persoana fizică căreia îi revine obligația de plată a impozitului. ... În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
a fost abrogat de pct. 41 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. Codul fiscal: Capitolul IX Venituri din alte surse Definirea veniturilor din alte surse Art. 78. - (1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri: a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]