KorAP: Find »[drukola/base=dobândire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...921 922 923 ...984 >

24,597 matches

Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668

Marc Antoniu urmărindu-i pe Brutus și pe ceilalți conjurați, cu violența lui Stalin, umilindu-și și apoi exterminîndu-și tovarășii din timpul Revoluției. În acest fel, se leapădă de culpabilitatea cu care-i împovărează, ucide în față orice veleitate întru dobîndirea lui cum se întîmplase cu adevăratul tată. "Trebuie să spunem, susține Freud, că o dată revenit la drepturile sale după ce a fost răsturnat, tatăl se răzbună cu cruzime pentru înfrîngerea de odinioară și exercită o autoritate pe care nimeni nu o

Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
povara alegerii și evită riscul de a devia în raport cu ceilalți, ceea ce duce la cruțarea multor suferințe pentru minte și suflet. "Religia, constată Freud, restrînge jocul alegerii și al adaptării întrucît impune în mod egal pentru toată lumea propriul său drum pentru dobîndirea fericirii și ocrotirea în fața suferinței"539. În acest fel sînt împăcate cele de neîmpăcat. Ea dă un rost social existenței individuale, conferă un țel unei vieți care nu dobîndește așa ceva decît renunțînd la propriile-i dorințe și privind realitatea cu

Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362

sau de procedee creative ce permit înțelegerea valorii elementelor lingvistice în context, o abilitate de a participa la discurs, fie el vorbit sau scris, printr-o desfășurare abilă a cunoștințelor despre funcționarea limbajului.” Așadar, învățarea limbii nu se limitează la dobândirea cunoștințelor despre regulile gramaticale, ci implică dobândirea capacității de a utiliza limba în comunicare. Cunoașterea limbii înseamnă mai mult decât a înțelege, vorbi, citi și scrie enunțuri; înseamnă cum se utilizează corect aceste structuri în comunicare, pentru a putea atinge

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
valorii elementelor lingvistice în context, o abilitate de a participa la discurs, fie el vorbit sau scris, printr-o desfășurare abilă a cunoștințelor despre funcționarea limbajului.” Așadar, învățarea limbii nu se limitează la dobândirea cunoștințelor despre regulile gramaticale, ci implică dobândirea capacității de a utiliza limba în comunicare. Cunoașterea limbii înseamnă mai mult decât a înțelege, vorbi, citi și scrie enunțuri; înseamnă cum se utilizează corect aceste structuri în comunicare, pentru a putea atinge scopurile comunicării. Canform teoriei lui Widdowson, ideea

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
de a utiliza limba în comunicare. Cunoașterea limbii înseamnă mai mult decât a înțelege, vorbi, citi și scrie enunțuri; înseamnă cum se utilizează corect aceste structuri în comunicare, pentru a putea atinge scopurile comunicării. Canform teoriei lui Widdowson, ideea că dobândirea competenței lingvistice înseamnă și atingerea performanței este eronată, de aceea propune ca dezvoltarea capacității de comunicare să se producă simultan cu dezvoltarea competenței lingvistice. Widdowson este influențat de teoria lui Hymes, conform căreia, în învățarea limbii, copiii nu dobândesc numai

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
în rol. 3. Competența de comunicare în noile documente curriculare Aplicarea modelului comunicativ-funcțional în predare, care presupune studiul integrat al limbii, al textului literar și al comunicării, deschide o altă perspectivă pedagogică prin deplasarea accentului de pe acumularea de cunoștințe, pe dobândirea de competențe. Competența de comunicare, însumând un sistem de strategii creative care facilitează înțelegerea valorii elementelor lingvistice în context și dezvoltarea capacității de a aplica informațiile despre limbă, nu este echivalentă cu volumul acestor informații, ci cu valoarea lor funcțională

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
comunicative. Performanța este un indice calitativ al funcționalității și al randamentului social, având ca principal indicator funcția comunicativă, de relaționare și se definește prin gradul de integrare socială a individului, prin valorificarea competenței de comunicare lingvistică, socială și culturală. Prin dobândirea competențelor de comunicare lingvistică, individul instruit dovedește competențe de înțelegere și vorbire reflectate în ascultare, citire, participare la conversație, discurs oral și scriere. La nivelul comunicării scrise deține abilități care vizează: - scrierea de texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului; - redactarea

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
în perioada școlarității, așa cum sunt stabilite de Cadrul Comun European: inițiativă și antreprenoriat; sensibilizare și exprimare culturală; competențe sociale și civice; comunicarea în limba maternă; comunicare în limbi străine; competențe matematice de bază în științe și tehnologii; competența digital, asigură dobândirea unei competențe fundamentale: a învăța să înveți, care constituie suportul dezvoltării capacității de adaptare a individului la schimbările socioculturale ale mediului în care trăiește. Pentru dobândirea acestei competențe, Cadrul Comun European prevede cunoștințe, deprinderi, atitudini specifice, care trebuie urmărite în

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
în limbi străine; competențe matematice de bază în științe și tehnologii; competența digital, asigură dobândirea unei competențe fundamentale: a învăța să înveți, care constituie suportul dezvoltării capacității de adaptare a individului la schimbările socioculturale ale mediului în care trăiește. Pentru dobândirea acestei competențe, Cadrul Comun European prevede cunoștințe, deprinderi, atitudini specifice, care trebuie urmărite în predarea învățarea tuturor disciplinelor de studiu. Între acestea, de maximă importanță sunt deprinderile de cititscris, indispensabile procesului învățării, care definesc un întreg domeniu de activitate, din

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
culegeri de exerciții sau fișe de lucru elaborate de profesor, care să suplinească sfera activităților aplicative. 4.1. Metoda exercițiului. Delimitări teoretice Exercițiul (lat. exercitium, engl. și fr. exercise) înseamnă acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări. „Exercițiul este modalitatea de efectuare repetată a acțiunilor de învățare teoretică și practică în vederea fixării și consolidării cunoștințelor dobândite și a formării și dezvoltării priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative.” Prin acțiuni repetare

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
problematizat, de modelare, de descoperire, de cooperare sau simulare, de asalt de idei, de studiu de caz. A efectua un exercițiu, înseamnă „a executa o acțiune în mod repetat și conștient, a face un lucru de mai multe ori în vederea dobândirii unei îndemânări, a unei deprinderi”. Dar exercițiul nu se confundă cu repetarea. El presupune o îmbunătățire continuă a performanței, de la un moment la altul. „Numai acele acțiuni sunt exerciții care se repetă relativ identic și se încheie cu formarea unor

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
mecanice și superficiale. - Profesorul trebuie să demonstreze atenție în alegerea, asamblarea și dozarea exercițiilor; Este recomandată evitarea repetărilor greșite, știut fiind că pentru corectarea și înlăturarea deprinderilor și cunoștințelor eronate sunt necesare eforturi de timp mult mai mari decât pentru dobândirea de cunoștințe sau deprinderi noi. - Repetările să se efectueze la intervale de timp optime și într-un număr rațional. în perioada de început, exersările să fie mai apropiate în timp și de mai scurtă durată; cu timpul și pe măsură ce elevul

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
reacție (operația corelată cu modelul - repetarea modelului); - întărire (infirmarea/ confirmarea/ corectarea răspunsului); - repetarea (în cazul unui răspuns inițial greșit); Prin caracterul motivațional superior al întăririlor imediate, prin menținerea concentrării elevului în cadrul limitat al unei singure probleme și prin contribuția la dobândirea automatismelor, exercițiile structurale își dovedesc virtuțile psihologice superioare, îmbinând „în mod specific descoperirea inductivă și deductivă cu descoperirea prin analogie și cu munca personalizată”. Exercițiile structurale pot fi folosite la toate nivelurile limbii; pot avea ca obiect silabe - ca tipuri

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
modelul comunicativ- pragmatic trebuie să vizeze deopotrivă cunoașterea sistemului limbii și practica rațională și funcțională a limbii, ca instrument al comunicării. Aplicarea acestui model de abordare didactică, asociat frecvent cu o deplasare a accentului, “de pe acumularea de cunoștințe, pe dobândirea de competențe” își dovedește eficiența, de fapt, atunci când profesorul evită tocmai accentuarea insistentă și entuaziastă pe una din componentele comunicării - competență sau performanță, în detrimentul celeilalte și le acordă un interes egal în practica didactică. Integrarea corectă a oricărui

Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360

-i aducă la cunoștința kinetoterapeutului opiniile lui despre evoluția sa, despre modul în care reușește să efectueze unele acțiuni, dar mai ales cu privire la greșelile pe care le săvârșește în execuția unor mișcări. KT pregătește cu multă atenție acest moment, al dobândirii capacității de autoevaluare de către pacient. Trebuie remarcat și faptul că, pentru această „colaborare”, nu se afectează un spațiu sau momente speciale. Acest proces este rezultatul sistemului de organizare, conducere, desfășurare a întregii activități profesionale. Pregătirea pentru autoevaluare se realizează prin

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
precum și o senzație de bine prin acțiunea sedativă a apei. Utilizarea apei calde este indicată în afecțiunile aparatului locomotor, întrucât efectele obținute sunt de natură să satisfacă cerințele unui proces de recuperare corect orientat. Ca efecte notabile pot fi consemnate: dobândirea treptată a unei relative autonomiiîn posturarea corpului; mobilitatea articulară este influențată în mod favorabil; permite persoanelor cu handicap sever să perceapă mișcările segmentelor; conduce la o relaxare musculară generală; facilitează reeducarea funcțională a segmentelor (Viel, 2003). Dispozitive și amenajări speciale

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
VI.37 Aceste aparate pot fi construite artizanal, din lemn sau material plastic, dar trebuie să fie căptușite, pentru a evita stările de disconfort. Având în vedere că în procesul de recuperare pot fi și pacienți cu mari dificultăți în dobândirea stațiunii bipede, KT este pus în situația de a recurge la o serie de mijloace ajutătoare, pentru a reuși să asigure condiții de a realiza și menține această poziție (Fröhlich, 1993). În continuare sunt prezentate două asemenea montaje, care permit

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
reacțiile de echilibru, situate pe o treaptă superioară a evoluției filogenetice, se constituie din reacțiile de redresare, considerate primitive. Prevalența acestor reflexe primitive (arhaice) poate bloca evoluția favorabilă a reflexelor de echilibrare. Ortostatismultc "Ortostatismul" O etapă importantă în pregătirea pentru dobândirea mersului este ortostatismul. Se poate acționa fie din așezat pe bancă (cea mai potrivită pentru început), fie din poziția în genunchi. Din poziția așezat pe bancă sau pe scăunel, copilul așază mâinile pe umerii KT. Acesta se află în fața copilului

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
numai curbura dorsală, justificată de poziția sa din viața intrauterină, celelalte două curburi se formează, prima, cea cervicală, ca urmare a tendinței de ridicare a capului, iar a doua, cea lombară, se va forma și accentua ca o consecință a dobândirii stațiunii bipede, însă ambele în sens invers față de cea dorsală. Realizarea ortostatismului îi permite copilului să-și diversifice aria mișcărilor corpului și, implicit, ale coloanei vertebrale, care, în aceste condiții, dobândește treptat capacitatea de a executa în plan sagital flexia

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
A.D.L.=activities of daily living), cum ar fi: folosirea accesoriilor pentru igiena personală și servire a mesei, echiparea și dezechiparea etc.; - redobândirea deprinderilor motrice legate de gestualitatea profesională; în caz contrar, formarea unor abilități specifice pentru o altă profesiune; - dobândirea posibilităților de compensare a unor gesturi ce nu mai pot fi recuperate prin mișcări de substituție, adică a mișcărilor „trucate”. Recuperarea abilităților manuale trebuie să răspundă, în ultimă instanță, unei cerințe de bază a kinetoterapiei, ce se referă la capacitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
masei și forței musculare, ci și reeducarea (bătătorirea căilor nervoase) reflexului miotatic tributar motoneuronului g (gama) din coarnele anterioare ale măduvei spinării. Obiective: - organizarea spațială a mișcării; - formarea senzației de echilibru în pozițiile joase; - reducerea treptată a suprafeței de sprijin; - dobândirea sau redobândirea schemei corporale și a lateralității; - consolidarea coloanei vertebrale prin însușirea rostogolirilor și a târârilor executate pasiv și pasivo-active; - formarea deprinderii de deplasare în pozițiile joase; - educarea respirației în pozițiile joase. Mijloacele de îndeplinire a acestor obiective sunt axate

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
în psihomotricitate „schemă corporală”, care exprimă, în același timp, și comportamentul psihologic al pacientului. La rândul ei, postura se află într-o strânsă interdependență cu echilibrul, având la bază schema de atitudine corect stabilită și bine integrată în schema corporală. Dobândirea - sau, după caz, redobândirea - schemei corporale are o importanță majoră, întrucât îi permite pacientului: - redescoperirea propriului corp în integralitatea sa; - recunoașterea părților corpului de o manieră internă și externă; - orientarea asupra propriei scheme corporale prin care pacientul percepe orientările și

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012

să se miște pera neâncăpător spre a dezvolta uriașa putere a concepțiilor, cugetărilor și năzuințelor lui. 14 Mihail Kogălniceanu, este unul din cei mai activi promotori ai conceptului de independență și participant activ la elaborarea unei concepții, care să includă dobândirea, recunoașterea și garantarea independenței naționale. În lucrarea, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, gândirea sa politico-juridică cu privire la independență ocupă un loc de seamă. Kogălniceanu demonstrează în Dorințele partidei naționale în Moldova, din august 1848, dreptul poporului român

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
insinuante pentru a influiența cursul politic al statului român. Deținând protofoliul Afacerilor Externe în guvernul liberal, format la 27 aprilie 1876, Kogălniceanu pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de măsuri, care 16 aveau să ducă până la urmă, la dobândirea independenței naționale a României. El elaborează în aceste scop, o notă, sub forma unui reproș voalat, adresată puterilor europene, prin care explica necesitatea ca România să dobândească, cât mai curând independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu, nefiind

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
împuternicirea de a semna convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878 , volumul I, guvernul otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii ei binevoitoare și

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]