26,526 matches
-
legal constituite, precum și a organizațiilor sindicale reprezentative, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. ... (3) Prin excepție, pentru desfășurarea unor activități temporare cu caracter specific, șefii unităților aparatului central pot organiza, fără consultarea asociațiilor cu caracter profesional și a organizațiilor sindicale reprezentative, programul de lucru în alt interval orar, cu obligația de a asigura corespunzător compensarea cu timp liber. ... (4) Programul de lucru al compartimentelor care desfășoară activități cu publicul se stabilește de către șeful unității aparatului central, în raport cu amploarea activității, asigurându-se
REGULAMENT din 25 mai 2010 (*actualizat*) de ordine interioară în direcţiile generale/direcţiile aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272533_a_273862]
-
care contractul de leasing prevede acordarea de stimulente/beneficii, locatarul trebuie să le recunoască drept o reducere a cheltuielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepția cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eșalonarea în timp a beneficiului locatarului rezultat din utilizarea activului în sistem de leasing. 224. - Prevederile pct. 223 referitoare la suportarea liniară a cheltuielilor pe durata contractului se aplică și în cazul stimulentelor acordate cu ocazia încheierii de contracte
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 30 decembrie 2015 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor care desfăşoară activitate de asigurare şi/sau reasigurare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]
-
iunie 2015, conform pct. 2 al art. I din actul normativ mai sus menționat. Anexa B MODULE PENTRU EVALUAREA CONFORMITĂȚII EXAMINAREA EC DE TIP (MODULUL B) 1. Un organism notificat trebuie să constate și să ateste faptul că un exemplar reprezentativ din producția avută în vedere corespunde cerințelor instrumentelor internaționale care ii sunt aplicabile. 2. Cererea pentru efectuarea examinării EC de tip va fi înaintată de către producător sau de către reprezentantul autorizat al acestuia, stabilit în România sau într-un stat membru
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272412_a_273741]
-
al producătorului, denumirea și sediul acestuia din urma; ... b) o declarație scrisă potrivit căreia aceeași cerere nu a fost înaintată nici unui alt organism notificat; ... c) documentația tehnica prevăzută la pct. 3. ��... Solicitantul va pune la dispoziția organismului notificat un exemplar reprezentativ din producția avută în vedere, denumit în continuare "tip"*1). Organismul notificat poate cere și alte exemplare, dacă acestea sunt necesare pentru realizarea programului de încercări. *1) Un tip poate acoperi mai multe versiuni ale produsului cu condiția ca diferențele
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272412_a_273741]
-
octombrie 2014, conform pct. 2 al art. I din actul normativ mai sus menționat. Anexa B MODULE PENTRU EVALUAREA CONFORMITĂȚII EXAMINAREA EC DE TIP (MODULUL B) 1. Un organism notificat trebuie să constate și să ateste faptul că un exemplar reprezentativ din producția avută în vedere corespunde cerințelor instrumentelor internaționale care ii sunt aplicabile. 2. Cererea pentru efectuarea examinării EC de tip va fi înaintată de către producător sau de către reprezentantul autorizat al acestuia, stabilit în România sau într-un stat membru
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272410_a_273739]
-
al producătorului, denumirea și sediul acestuia din urma; ... b) o declarație scrisă potrivit căreia aceeași cerere nu a fost înaintată nici unui alt organism notificat; ... c) documentația tehnica prevăzută la pct. 3. ... Solicitantul va pune la dispoziția organismului notificat un exemplar reprezentativ din producția avută în vedere, denumit în continuare "tip"*1). Organismul notificat poate cere și alte exemplare, dacă acestea sunt necesare pentru realizarea programului de încercări. *1) Un tip poate acoperi mai multe versiuni ale produsului cu condiția ca diferențele
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272410_a_273739]
-
pentru toate consiliile județene ale elevilor, Consiliul Municipal al Elevilor București, respectiv consiliile școlare ale elevilor, din momentul adoptării. IV.2. Consiliul județean al elevilor Articolul 73 (1) Consiliul județean al elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București, este structura reprezentativă a elevilor la nivel județean, respectiv municipal, parte a Consiliului Național al Elevilor, care exercită atribuțiile consiliului elevilor la nivel județean, respectiv municipal și coordonează activitatea consiliilor școlare ale elevilor subordonate. ... (2) Consiliile județene ale elevilor și Consiliul Municipal al
REGULAMENT din 23 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272441_a_273770]
-
legat de deplasarea membrilor consiliilor județene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor București, și consiliile școlare ale elevilor se face în baza ordinului de deplasare. ... IV.3. Consiliul școlar al elevilor Articolul 76 (1) Consiliul școlar al elevilor este structura reprezentativă a elevilor la nivel școlar, substructură a consiliului județean al elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor București, respectiv Consiliului Național al Elevilor. Consiliul școlar al elevilor este format din reprezentanții claselor, aleși prin vot democratic la începutul anului școlar. ... (2) Activitatea
REGULAMENT din 23 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272441_a_273770]
-
continuare, Curtea nu reține nici criticile argumentate pe existența unui pretins tratament discriminatoriu al primarilor față de parlamentari. Parlamentarii sunt reprezentanții poporului, prin care acesta exercită suveranitatea națională, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituție, și care acționează în virtutea unui mandat reprezentativ acordat de întreaga națiune, potrivit art. 69 din Constituție. În ceea ce privește aleșii locali (categorie în care se includ și primarii), art. 20 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 garantează "libertatea de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local
DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272505_a_273834]
-
de întreaga națiune, potrivit art. 69 din Constituție. În ceea ce privește aleșii locali (categorie în care se includ și primarii), art. 20 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 garantează "libertatea de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local", caracterul reprezentativ al mandatului fiind prestabilit de art. 3 alin. (2) din lege, care prevede că "aleșii locali sunt în serviciul colectivității locale". Curtea constată statutul constituțional diferit al celor două categorii de aleși, fiecare fiind reprezentanți ai unor autorități distincte, respectiv
DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272505_a_273834]
-
precum și orice altă lege electorală, verifică din când în când, la anumite momente, pe tot parcursul perioadei electorale, reprezentativitatea actorilor electorali. În funcție de răspunsul pe care îl primește, adică de măsura în care competitorii electorali sunt mai mult sau mai puțin reprezentativi, legea fie îi gratifică, fie îi sancționează. În Legea nr. 115/2015 există cel puțin cinci asemenea momente, identificate în următoarele articole: art. 50, care îi gratifică pe candidații care strâng numărul de semnături cerute de lege, acordându-le dreptul
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
numărul de semnături cerute de lege, acordându-le dreptul de a depune candidatura, dar îi sancționează pe cei care nu reușesc acest lucru cu respingerea candidaturii; art. 26, care gratifică pe competitorii electorali ce au reprezentare parlamentară, deci sunt mai reprezentativi, cu includerea reprezentanților acestora în birourile electorale imediat după constituirea acestor birouri și, în același timp, îi sancționează pe competitorii fără reprezentare parlamentară, deci mai puțin reprezentativi, permițând accesul lor în birourile electorale abia după rămânerea definitivă a candidaturilor; art.
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
26, care gratifică pe competitorii electorali ce au reprezentare parlamentară, deci sunt mai reprezentativi, cu includerea reprezentanților acestora în birourile electorale imediat după constituirea acestor birouri și, în același timp, îi sancționează pe competitorii fără reprezentare parlamentară, deci mai puțin reprezentativi, permițând accesul lor în birourile electorale abia după rămânerea definitivă a candidaturilor; art. 57, care stabilește ordinea competitorilor electorali pe buletinele de vot, impune prioritatea partidelor parlamentare, așezate în ordinea tragerii la sorți, abia după aceea înscriindu-se pe buletinele
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
la aceleași posturi de exigența depunerii de liste complete de candidați în cel puțin 50% din circumscripțiile electorale din 15 județe; art. 101, care îl recompensează pe cel care întrunește majoritatea cerută pentru a câștiga mandatul de primar, deci este reprezentativ în condițiile cerute de lege, și îi acordă mandatul, iar pe ceilalți îi sancționează prin faptul că, de fapt, pierd alegerile. Acestea constituie "borne" sau "puncte obligatorii de trecere", în care legea verifică, certifică și, după caz, gratifică sau sancționează
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
a respectat condițiile prevăzute de Constituție. Consideră că acest aspect nu a fost analizat în punctele de vedere exprimate de autorități. Președintele Senatului, deși afirmă că primarul face parte din categoria instituțiilor fundamentale, cu statut constituțional, și are un caracter reprezentativ, în sensul art. 2 alin. (1) din Constituție, nu se referă și la reprezentativitatea primarilor aleși, ci doar la reprezentativitatea candidaților. Cu privire la același punct de vedere, autorul excepției apreciază că nu se poate reține afirmația referitoare la "caracterul neserios al
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
în funcție și ceilalți competitori și o obstrucție în plus în calea candidaților independenți, care se adaugă celei referitoare la listele de semnături". 18. Realizând, în continuare, un examen comparativ cât privește alegerile, modul de luare a deciziilor de către autoritățile reprezentative, respectiv exprimarea voinței populare prin referendum și statuările Curții Constituționale cât privește cvorumul de participare la referendum, autorul excepției susține că "din proprie inițiativă și fără să i-o ceară expres Constituția, Parlamentul a știut întotdeauna să elaboreze mecanisme de
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
elaboreze mecanisme de vot care să asigure reprezentativitatea deciziilor - și absolut niciodată nu a găsit de cuviință că majoritatea relativă ar reprezenta un asemenea mecanism. În schimb, atunci când a reglementat alegerea primarului, deși Constituția cere expres ca acesta să fie reprezentativ, Parlamentul nu a respectat niciunul dintre cele trei criterii [...]: nu există cvorum de participare, nu există principiul majorității simple în primul tur, nu există un al doilea tur de scrutin. Parlamentul nu a făcut decât să contrazică nu doar principiile
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
doar principiile Constituției, ci și propria-i jurisprudență de reglementare." Astfel, «instituția primarului rămâne singura din țară pentru alegerea căreia este suficientă doar majoritatea relativă, și nu cel puțin majoritatea simplă, deși Constituția cere explicit ca aceasta să fie "organ reprezentativ". Prin soluția aleasă, Parlamentul a lăsat ca reprezentativitatea primarilor să fie stabilită exclusiv de către hazard: un candidat poate deveni primar indiferent câți cetățeni participă la scrutin și indiferent de câte voturi primește, singura condiție pentru adjudecarea mandatului fiind aceea de
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
celorlalți competitori, cu precădere ale candidaților independenți. De asemenea, constituie o ingerință excesivă asupra dreptului de vot, "întrucât, curmându-se un proces electoral doar la momentul primului tur, alegătorilor li se refuză dreptul constituțional de a-și alege un primar reprezentativ". Totodată, se încalcă art. 2 din Constituție privind suveranitatea, întrucât primarii rezultați dintr-un scrutin într-un singur tur, dacă nu obțin peste 50%+1 din numărul voturilor valabil exprimate, nu sunt reprezentativi. 19. În finalul motivării excepției, autorul acesteia
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
constituțional de a-și alege un primar reprezentativ". Totodată, se încalcă art. 2 din Constituție privind suveranitatea, întrucât primarii rezultați dintr-un scrutin într-un singur tur, dacă nu obțin peste 50%+1 din numărul voturilor valabil exprimate, nu sunt reprezentativi. 19. În finalul motivării excepției, autorul acesteia prezintă și o serie de considerații referitoare la contextul sociopolitic, arătând că soluția alegerii primarilor într-un singur tur nu a fost niciodată subiect de analiză din partea Curții Constituționale; "sistemul a fost folosit
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
este neîntemeiată, întrucât stabilirea unei condiții privind numărul de susținători ai unui candidat nu reprezintă o ingerință excesivă în ceea ce privește dreptul de a fi ales sau dreptul de vot. Un candidat la funcția de primar al municipiului București trebuie să fie reprezentativ pentru comunitatea în care candidează. Corelația cu dispozițiile privind înființarea partidelor politice nu poate fi avută în vedere, întrucât sunt în discuție ipoteze diferite, respectiv înființarea unui partid, având legătură cu dreptul la liberă asociere al cetățenilor, și participarea la
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
că aceștia pot susține în mod corespunzător interesele comunității locale. Cu referire la art. 101 alin. (1) și (3) din legea criticată, arată că Legea fundamentală prevede doar modalitatea de alegere a Președintelui României, iar nu și a altor organe reprezentative. Potrivit opiniei exprimate, în motivarea excepției se face o confuzie între noțiunea de "organ reprezentativ" (care reprezintă o colectivitate și acționează în numele ei) și reprezentativitatea mai mare sau mai mică a unui scrutin. Alegeri cu un tur de scrutin se
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
alin. (1) și (3) din legea criticată, arată că Legea fundamentală prevede doar modalitatea de alegere a Președintelui României, iar nu și a altor organe reprezentative. Potrivit opiniei exprimate, în motivarea excepției se face o confuzie între noțiunea de "organ reprezentativ" (care reprezintă o colectivitate și acționează în numele ei) și reprezentativitatea mai mare sau mai mică a unui scrutin. Alegeri cu un tur de scrutin se organizează și în alte state, fiind date ca exemple în acest sens "alegerea Parlamentului în
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
de candidatură independentă. 31. Cu privire la aceste critici, Curtea constată mai întâi că, într-o jurisprudență constantă, a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]