233,134 matches
-
Portugaliei secolului al XV-lea. Încă din 1983, se află pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Cetatea Ordinului Cavalerilor Templieri din Tomar a fost ctitorită de Gualdim Pais, Maestru Provincial (Balliv), în jurul anului 1160. Mai târziu cetatea va deveni sediul central al Templierilor în Portugalia, aceasta făcând parte din sistemul defensiv construit de Templieri pentru a securiza, împotriva maurilor, granița nou înființatului Regat Creștin, care la acea dată, mijlocul secolului al XII-lea, corespundea, în mare, cursului râului Tagus. Faimoasa Biserică
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
Ordinul Cavalerilor Templieri a fost suprimat pe întreg cuprinsul Europei din 1312 până în 1314, excepție făcând Portugalia, unde cavalerii și bunurile au fost transferate Ordinului lui Hristos înființat în 1319 de către Regele Dinis. În 1357 Cetatea din Tomar devine sediul central al Ordinului lui Hristos. Unul din cei mai de seamă Mari Maeștri ai Ordinului lui Hristos a fost Infantele Henrique (cunoscut și drept Henric Navigatorul) ce a condus Ordinul din 1417 până la moartea sa în 1460. Acesta a finanțat, cu
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
Romanică, Gotică, Manuelină și Renascentistă. Construită în 1160, într-o locație strategică, pe creasta unui deal și lângă râul Nabăo, cetatea avea un zid exterior defensiv și o citadelă (alcáçova) ce conținea la rândul ei un donjon. Donjonul, un turn central ce avea atât funcțiuni rezidențiale cât și defensive, a fost introdus în Portugalia de către Templieri, iar cel din Tomar este cel mai vechi din țară. O altă noutate introdusă în arhitectura militară din Portugalia de către Templieri (deprinsă în decenii de
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
a fost construită la jumătatea celui de al XII-lea secol de către cavalerii Templieri. Din exterior biserica se prezintă ca o structură poligonală cu șaisprezece laturi, cu contraforți puternici, ferestre rotunde și o clopotniță. La interior biserica prezintă o structură centrală, octogonală legată de galeria înconjurătoare printr-o suită de arce. Forma generală a bisericii este inspirată din alte structuri rotunde în plan cum ar fi: Moscheea lui Omar și Biserica Sfântului Mormânt, ambele aflate în Ierusalim. Capitelurile colonadei sunt romanice
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
întruchipează atât motive vegetale și zoologice cât și scena Sfântului Daniel în vizuina leilor. Stilul capitelurilor arată influența meșterilor și artiștilor ce lucrau la Catedrala din Coimbra, catedrală ce a fost construită în aceeași perioadă cu biserica rotundă. Pilaștrii octogonului central și pereții galeriei sunt ornați cu statui policolore de sfinți și îngeri, totul petrecându-se sub incredibilele copertine gotice, în timp ce pereții și tavanele galeriei sunt pictate cu modele gotice și panouri reprezentând scene din viața lui Hristos. Picturile sunt atribuite
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
mai întâi ca și crainic, iap apoi ca redactor și șef al secției române. În 1979 a fost angajat de Radio Europa Liberă ca director-asistent, unde a rămas până la pensionarea sa din 1995. Este nepotul lui Garabet Ibrăileanu. La Biblioteca Centrală Universitară din Cluj există un fond „”. În 2011 locuia la München, Germania. A fost căsătorit de două ori (a doua soție fiind Gabriela Dumitrescu, critic de artă) și are un fiu, Mihai, căruia i-a dat numele după unchiul său
Mircea Carp () [Corola-website/Science/328176_a_329505]
-
și 33 de metri înălțime până la cupolă. Stilul baroc al catedralei poate fi observat în altar și în naos. Catedrala din Salzburg a fost deteriorată în timpul celui de-al doilea război mondial atunci când o singură bombă a căzut prin cupola centrală. Reparațiile au avut loc destul de lent, dar restaurarea a fost finalizată pe la 1959.
Domul din Salzburg () [Corola-website/Science/328210_a_329539]
-
este reprezentată de cele două râuri Secaș la care se adaugă în nord răul Târnava ca și colector principal în partea nordică. În sud Secașul Mic are ca afluenți râurile: Sângătin, Apold, Gârbova, Boz, Șpring, Șpring și Slatina. În partea centrală Secașul Mare are mai mulți afluenți de dreapta până la vărsarea în râul Târnava, dar cel mai important este râul Gârbău. În nord râul Târnava Mare continuat în aval de Blaj de Târnava primește mai mulți afluenți importanți și cu debit
Țara Secașelor () [Corola-website/Science/328220_a_329549]
-
au atacat apoi orașul Centuripe, însă, fiind întâmpinați de o puternică rezistență, s-au îndepărtat din regiune. Paternò a căzut repede în mâinile atacatorilor, iar Robert și-a condus armata în fața Castrogiovanni (actualmente, Enna), cea mai formidabilă fortăreață din Sicilia centrală. Pe când ce garnizoana a fost înfrântă în cadrul unui atac surpriză, citadela a continuat să reziste, iar venirea iernii l-a silit pe Robert să se întoarcă în Apulia. Înainte de a pleca, el a construit o fortăreață la San Marco d
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, forestier, geologic, peisagistic și paleontologic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Reghiu. Aria naturală se află în partea estică a Carpaților de Curbură, în bazinul central și ocupând ambele lunci ale Milcovului (afluent de dreapta al râului Putna), la confluența acestuia cu valea Reghiului, în partea central-nordică a județului Vrancea și cea nord-estică a satului Reghiu și este străbătută de drumul județean care leagă satul Adreiașu
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
Mureș unde este deja cunoscut cu numele de Traian Lăscuț-Făgărășanu. În 1948 a fost angajat la Filarmonica de Stat din București ca solist instrumentist. În anul 1949 a fost angajat la Ansamblul de cântece și dansuri populare al CCS (Consiliul Central al Sindicatelor) de unde se pensionează în anul 1963. Cu Ansamblul CCS a fost în turnee în peste 20 de țări (Franța, Germania, India, Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia etc.) dar și în tunee în țară, în toate orașele importante. A colaborat și
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
Un studiu mai recent sugerează că diametrul craterului ar putea fi între 60 km și 160 km sau mai mult, și a fost produs de o cometă sau asteroid care a avut între 6 km și 12 km lățime. Ridicătura centrală, care ar avea 20 km în diametru, a fost prima dată intersectată de activități de foraj la sfârșitul anilor 1970, cu toate acestea semnificația ei ca structură de impact a fost realizată doar în 1997 în timpul unui sondaj. În 1999
Craterul Woodleigh () [Corola-website/Science/328230_a_329559]
-
La nord se află Anzii Venezuelei și regiunea Coro, un tract muntos în nord-vestul țării care deține mai multe lanțuri muntoase și văi. La est de această zonă sunt regiuni joase cum ar fi lacul Maracaibo și Golful Venezuelei. Regiunea centrală este paralelă cu coasta și include dealurile din jurul orașului Caracas; regiunea estică, separată de regiunea centrală de către Golful Cariaco, acoperă tot statul Sucre și nordul statului Monagas. Regiunea Insulară include toate insulele Venezuelei: Nueva Esparta și diferite dependențele federale. Delta
Subdiviziunile Venezuelei () [Corola-website/Science/328253_a_329582]
-
deține mai multe lanțuri muntoase și văi. La est de această zonă sunt regiuni joase cum ar fi lacul Maracaibo și Golful Venezuelei. Regiunea centrală este paralelă cu coasta și include dealurile din jurul orașului Caracas; regiunea estică, separată de regiunea centrală de către Golful Cariaco, acoperă tot statul Sucre și nordul statului Monagas. Regiunea Insulară include toate insulele Venezuelei: Nueva Esparta și diferite dependențele federale. Delta râului Orinoco formează un triunghi care acoperă Delta râului Amacuro și nord-estul Oceanului Atlantic. Înainte de Războiul Federal
Subdiviziunile Venezuelei () [Corola-website/Science/328253_a_329582]
-
de Sicilia, iar arhiepiscopul Anselm de Canterbury se întâlnise și el cu suveranul pontif în vederea încheierii păcii. În octombrie 1104, Roger l-a asediat pe contele Guillaume de Monte Sant'Angelo, care la acel moment era independent față de puterea normandă centrală și chiar manifesta obediență față de bizantini, și l-a alungat din Gargano, abolindu-i comitatul. În 1092, Roger Borsa s-a căsătorit cu Adela de Flandra, fiică a contelui Robert I de Flandra și rămasă văduvă după moartea primului soț
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
privați de peste 100 de ha, fiecăruia dintre ei i se lăsa un minim intangibil de 100-500 de ha. Exproprierea se făcea pe proprietate și pe proprietăți. Pământul expropriat nu era vândut direct țăranului, ci arendat obștilor sătești constituite cu ajutorul Casei centrale a cooperației și împroprietăririi; tot în acest timp trebuiau rezolvate și toate litigiile legate de expropriere. Datorită particularităților locale și regionale s-au elaborat mai multe legi pentru înfăptuirea reformei agrare, îndeosebi pe regiuni istorice. În Transilvania realizarea unei reforme
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
elaborat mai multe legi pentru înfăptuirea reformei agrare, îndeosebi pe regiuni istorice. În Transilvania realizarea unei reforme agrare „radicale” în vederea împroprietăririi și asigurării existenței țăranilor, se regăsește în Rezoluția de la Alba Iulia. Aici, Consiliul Dirigent a fost însărcinat de guvernul central să realizeze reforma agrară. Decretul-lege elaborat sub îndrumarea lui Victor Bontescu, șeful resortului agriculturii, era unul radical, se cerea exproprierea în întregime a tuturor proprietăților străinilor (cei care vor opta pentru o altă cetățenie), celor care erau domiciliați în străinătate
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
(n. 16 decembrie 1988 în Bergisch Gladbach) este un fotbalist german care joacă pentru Bayern München și naționala de fotbal a Germaniei pe postul de fundaș central. Matt Hummels s-a născut la 16 decembrie 1988 în Bergisch Gladbach. Mama sa, Ulla Holthoff, o jurnalistă din domeniul sportiv, și Hermann Hummels, fotbalist și antrenor. Aceștia i-au îndrumat pe el și fratele său Jonas, cu doi ani
Mats Hummels () [Corola-website/Science/328266_a_329595]
-
doua în locul lui Serdar Tasci. Hummels a jucat la EURO 2012 în toate minutele, aceeași performață având-o și coechipierii săi Philipp Lahm, Sami Khedira, Bastian Schweinsteiger, Holger Badstuber și Manuel Neuer. Poziția sa de bază este cea de fundaș central, dar iese des cu mingea la picior pornind astfel atacurile echipei. Din acest motiv a fost folosit pe postul de mijlocaș defensiv la naționalele de juniori ale Germaniei. Are o tehnică foarte bună în deposedare și reușește să-și depășească
Mats Hummels () [Corola-website/Science/328266_a_329595]
-
Nedeff participă, în Republica Federală Germania, la cea de-a doua ediție a Campionatului Mondial de Handbal Feminin în 11 jucătoare. În data de 6 iulie 1956, într-o partidă disputată în fața a 35.000 de spectatori plătitori pe Stadionul Central din Frankfurt pe Main, echipa pregătită de Popescu învinge echipa țării gazdă cu scorul de 6-5 și câștigă primul titlu mondial din istoria sporturilor de echipă din România. Presa germană a lăudat prestația echipei române și mai ales a portăriței
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
Handbal (FRH). De-a lungul timpului, Constantin Popescu a ocupat diverse funcții importante în cadrul FRH, fiind pe rând membru, membru voluntar sau președinte al diverselor Comisii și Colegii ale Federației. Între anii 1958-1976, respectiv 1994-1996, Popescu a fost președintele Colegiului Central al Antrenorilor. Între cele două perioade el a fost în mod constant membru al Colegiului. În 1999, Constantin Popescu a început demersurile pentru crearea unei baze de date a FRH. În 2002, Federația a înființat Comisia de Istorie și Statistică
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
În 1893, George Sterian a fost ales deputat de Bacău, primind ca sarcină principală studierea în străinătate a stabilimentelor de instrucțiune publică, muzeelor, teatrelor și școlilor de arte decorative. După cinci ani, în 1898, a fost numit membru în "Comisiunea centrală consultativă pentru participarea României la Expoziția Universală de la Paris din 1900", unde a participat ulterior, în calitate de comisar delegat al Guvernului României. În 1901 a fost ales vicepreședinte al "Societății Arhitecților din România". Începând din 1904 a fost numit, succesiv, profesor
George Sterian () [Corola-website/Science/328275_a_329604]
-
Iosif al II-lea au prevăzut, între altele, înființarea unor cimitire orășenești supraconfesionale, în afară centurii de atunci a Vienei (vezi și edictele iozefine de toleranță religioasă). În anul 1863 consiliul orășenesc al Vienei a luat decizia înființării unui cimitir central supraconfesional. Această decizie a fost primită negativ în cercurile catolice. În anii 1870 s-a ajuns chiar la proteste publice, când a fost permisă inclusiv comunității evreiești dobândirea unei parcele proprii în cadrul cimitirului. Der Termin der Eröffnung stând unmittelbar bevor
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
Regatul Ungariei în Evul Mediu a fost o monarhie multientnică din Europa Centrală. Regatul a fost fondat de principele Ștefan I, care a primit binecuvântarea din partea Papei Silvestru al II-lea și a devenit rege în decembrie 1000 sau ianuarie 1001. Legile emilitare și influenței politice în timpul domniei mise de Ștefan I s-
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
regatului a scăzut treptat în secolul al XVI-lea datorită expansiunii teritoriale a Imperiului Otoman. Regatul Ungariei a fost împărțit în două prin Tratatul de la Nagyvárad (Oradea) din 1538 și, după ocupația otomană din 1541 în trei părți: o parte centrală controlată de turci, (Eyaletul Budin), una vestică aflată sub controlul Sfântului Imperiu Roman, (Ungaria Regală) și Regatul Ungariei Răsăritene, care avea să fie succedat de Principatul Transilvaniei. Ungurii au cucerit Bazinului Panonic la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]