24,349 matches
-
și consumatorii eligibili; - reglementate, pentru consumatorii captivi, aprobate de autoritatea de reglementare; - ANRE va menține obligația filialelor Electrică să preia energia electrică din cogenerare, corespunzătoare energiei termice livrate consumatorilor de energie termică rezidențiali, la prețuri reglementate. - ANRE va transpune sau adapta metodologiile Consiliului Reglementatorilor de energie al Uniunii Europene privitoare la tariful transfrontalier. Din 2004 se va institui, în regiunea Balcanică, un mecanism CBT (Cross Border Trade), care există deja în țările din Europa Occidentală; - Având în perspectiva armonizarea cu Directivele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
pentru serviciile de transmisie și distribuție se intenționează să se introducă o nouă componentă în tarif - cererea contractata sau capacitatea contractata. Energie termică Consumatorii rezidențiali de energie termică vor continua să plătească un pret național de referință, care va fi adaptat permanent prețului la combustibil, în același timp, primăriile vor realiza studii pentru optimizarea variantelor de încălzire din cadrul comunităților lor. Consumatorii de energie termică ce au venituri scăzute, vor primi în continuare subvenții. Gaze naturale - Prețurile gazelor naturale sunt stabilite în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
autorizați au următoarele obligații: ... a) să presteze serviciul de formare profesională, respectând criteriile de autorizare; ... b) să trateze participanții la programele de formare profesională fără discriminare pe criterii de vârsta, sex, rasa, origine etnică, apartenența politica sau religioasă; ... c) să adapteze programele de formare profesională la nevoile persoanelor cu nevoi speciale; ... d) să asigure confidențialitatea datelor despre participanții la programele de formare profesională; ... e) să permită accesul acestora la propriile date; ... f) să încheie contracte de formare profesională cu participanții la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]
-
autorizați au următoarele obligații: ... a) să presteze serviciul de formare profesională, respectând criteriile de autorizare; ... b) să trateze participanții la programele de formare profesională fără discriminare pe criterii de vârsta, sex, rasa, origine etnică, apartenența politica sau religioasă; ... c) să adapteze programele de formare profesională la nevoile persoanelor cu nevoi speciale; ... d) să asigure confidențialitatea datelor despre participanții la programele de formare profesională; ... e) să permită accesul acestora la propriile date; ... f) să încheie contracte de formare profesională cu participanții la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153426_a_154755]
-
activele fixe existente în patrimoniu la 31 decembrie 2003; **) În col. 4 se include și durata normală de utilizare rămasă preluată din Anexa 2a col. 4, pentru activele fixe existente în patrimoniu la 31 decembrie 2003; ***) Modelul prezentat poate fi adaptat în funcție de necesitățile fiecărei instituții. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153512_a_154841]
-
5. ZGOMOT ....................................... 13.6. MIROSURI ..................................... 14. RAPORTĂRI LA UNITATEA TERITORIALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI ȘI PERIODICITATEA ACESTORA ................. 15. OBLIGAȚIILE TITULARULUI ACTIVITĂȚII .................. 16. MANAGEMENTUL ÎNCHIDERII INSTALAȚIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR 17. GLOSAR DE TERMENI NOTĂ: Conținutul cadru pentru autorizația integrată de mediu se va adapta în funcție de cerințele specifice ale fiecărei activități supusă procedurii de autorizare. ----------- Anexă 2 a fost introdusă de ORDINUL nr. 1.158 din 15 noiembrie 2005 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.091 din 5 decembrie 2005 și are conținutul anexei 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
Durand la Paul Zumthor, de la Jacques Le Goff la Joël Thomas, schemele pe care le voi propune adună din teoriile anterioare, prin diferențiere sau prin afiliere, elemente care susțin o altfel de interpretare a imaginarului, într-un exercițiu de lectură adaptat la perioada evului mediu românesc. Una din scheme este generală și se înscrie într-o antropologie cu caracter funcțional, în care conceptele sunt chemate să se facă vizibile după rolul jucat în procesul de memorare. De la arhetip la imagine, schema
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la rândul ei, comunitatea îl solicită, dar îl și consolidează prin reluări (rememorări) și noi combinații sub forma sub-unităților discursive (narative, simbolice, mitice etc.). A doua schemă conceptuală o descrie pe prima, dar o și depliază, astfel încât să poată fi adaptată la profilul istoric al fiecărei perioade în parte. Vom urmări în capitolul Speculum mundi acest lucru cu ajutorul textelor medievale, ce reflectă imaginarul comunității românești, constant cu sine însuși pentru o foarte lungă perioadă de timp. Prin interpretarea și situarea critică
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Interesante sunt de asemenea observațiile asupra mitului (în cadrul mito-dologiei propuse de Walter), care organizează câmpul imaginarului medieval. Numele proprii ce vin din tradiție, spre exemplu, sunt trecute din imaginarul activ cotidian înspre legendă (orală sau scrisă), sunt deformate sau chiar adaptate la limbile locale; ele devin jaloane în traseul istoric al comunității, fiind susținute de memoria arhetipală. Se impune aici a fi discutată diferența dintre miturile moștenite și cele inventate de literatură, ele solicitând de altfel tipuri de analiză particulare - în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu se dorește o duplicare, ci o sinteză a lecturilor critice, la o distanță necesară afirmării unei alte/noi interpretări. Formei generale a imaginarului colectiv, care ne va permite o ordonare a structurilor lui componente, îi va corespunde o formă adaptată la perioada medievală și la un anumit areal de civilizație - ortodox românesc −, rețea dedusă din analiza locurilor comune și a fragmentelor de mentalități, a structurilor simbolice, a rolurilor socio-politice și a tipurilor umane, dar și din interpretarea unor modele istorice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să definească noțiunea de schemă drept: ... o generalizare dinamică și afectivă a imaginii, ea constituie factivitatea și non-substantivitatea generală a imaginarului. (52) Schema ar corespunde gesturilor "senzo-motricității"; ea determină marile arhetipuri, care la rândul lor se sprijină pe simboluri. Aș adapta însă aici definiția lui Durand astfel: schema este o generalizare dinamică și logico-simbolică a imaginarului în ansamblul său și a oricărui mod de a proiecta imaginativ. Ea alcătuiește nu doar "canavaua imaginației", ci și a imaginarului. Nu o consider doar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
simbolul zămislea denumirea, putem spune că mitul favorizează doctrina religioasă, sistemul filosofic sau, cum bine a remarcat Bréhier, povestirea istorică și legendară. (Durand 54) În cazul ideologiilor, seria de unități derivată din mit este formată din ideologeme și ideoleme (terminologie adaptată). Pentru că mitul este − în cea mai uzuală definiție a sa la ora actuală, datorată lui Mircea Eliade − o povestire fondatoare plasată illo tempore, cu referințe vagi (dacă există) la spațiu, nivelul unităților sintagmatice, corelate între ele în diacronie prin relații
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
precizarea schemei narative. Ultimul nivel, stabilit tot convențional, este și cel mai simplu organizat, fiind al unităților de bază, imaginea, simbolul și semnul (pentru care se impun câteva precizări în plus față de definițiile comune, ca apoi să fie mai ușor adaptate la analiza fenomenului medievalității). Imaginea se comportă, în perspectiva teoriei sistemice a imaginarului, precum o unitate minimală și funcțională; în general, pe baza unei scheme de reprezentare, care transportă o informație pentru a fi memorată dinspre lumea sensibilă sau lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru a asigura un spațiu "terapeutic" de evaziune imaginară (bine controlată însă de politicile religioase) de sub presiunea dogmatică și exemplaritatea constrângătoare a discursului instituțional, dar și din cotidian. Astfel, realitatea și imaginarul mențin permanent deschisă relația de transfer și își adaptează traseele și strategiile pentru a fi consonante (prin intermediul comunității și în beneficiul ei), pentru că ele trebuie să aibă mecanisme de codificare și decodificare compatibile, ușor de înțeles și de utilizat oricând. Sistemul conceptual al imaginarului se revarsă în întreg modelul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu trează față de conjunctura politică. (Pippidi 21) Imaginarul medievalității noastre târzii este configurat în descendența imaginarului bizantin, model pentru arealul ortodox medieval și după 1453, dar adaptat la realitățile colective locale și la bagajul cultural al comunităților românești (perspectiva cercetării de față). În ce privește decupajul temporal specific imaginarului medieval românesc, reamintesc ceea ce am stabilit anterior convențional, anume ca limită inferioară, după documentele oficiale de cancelarie internă, jumătatea secolului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ci și pentru un plan de organizare și de gestionare a structurilor sociale. Interesant este că această alegere a fost una, se pare, destul de lucidă și de pragmatică: istoria ne atestă o preferință pentru modelele funcționale, pentru soluțiile istorice imediate, adaptate la posibilitățile locale de rezolvare. Este evident că rolul politico-religios jucat de Țările Române după căderea Constantinopolului a fost important pentru soarta ortodoxiei și uneori chiar și a lumii creștine din această zonă europeană. Statutul lor pe lângă Înalta Poartă și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
medieval românesc figura apologetului militar - cunoscută și din scrierea Varlaam și Ioasaf, în reușita variantă din 1648 datorată lui Udriște Năsturel (vezi mai ales Mazilu). Structurile imaginarului sunt oglindite și de celelalte cărți populare − mărturie a capacității localnicilor de a adapta creativ textele cu circulație europeană −, dacă luăm în considerare faptul că letopisețele și cronicile, în afara mitului întemeietorului și a modelelor voievodale, surprind eroicul doar în limitele evenimentului principal. În schimb, acolo unde intervin apologurile sau reflecțiile baroce, ne aflăm în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care condamnă, prin afirmarea în compensație a virtuților eroului glorios, "anti-modelul" feminin (așa cum aflăm și din scrierea lui Dosoftei, Viața și petreacerea svinților). Spațiul românesc, precum și celelalte din "familia" ortodoxă, departe de occidentul inchiziției, operează diferit cu morala creștină; o adaptează în ce privește relația din cadrul cuplului, dar și acuzarea femeii, fie și în ipostaza ei de "vrăjitoare". Păcatul, în înțelegerea mai tolerantă a medievalității răsăritene, poate fi ispășit prin abstinență (virginitate și monahism) și prin unirea creștină, însă în cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
atât pentru "suprarealitatea" de sorginte orientală, cât și pentru cea a romanelor cavalerești occidentale. Istorii sau nuclee narative care au circulat în timp și în diverse culturi, texte cu funcții magice sporite de emergența miraculosului creștin, cărțile populare au fost adaptate și pe alocuri reformulate în spiritul tradiției locului, dar tot pe schemele unei gândiri arhetipale. O primă sursă a acestei literaturi poate fi identificată în forma magiei populare "teoretico-practicistă" (Ciobanu 97) din cărțile de prevestire și de ghicit (Astrologhie, Gromovnic
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
întemeietor de lumi "normale". Sitaute între cult și folcloric, imaginarul cărților populare își asigură aderența la stratul cultural "minor" prin schemele narative mitizante și prin fabulosul și rolurile specifice basmului; pe de altă parte, elementul creștin suprapus peste cel păgân adaptează materia narativă la exigențele unei lumi guvernate de ortodoxia "înaltă", sub imperiul pattern-ului biblic. Ca proiecție în fantastic, compensatorie față de imaginarul regalității misogine (sub influența bisericii), cărțile populare ar fi trebuit să aibă ca subiect mai degrabă o lume
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ornamentația bogată, pe baza teoriilor desprinse de altfel din textele clericale ale mișcării iezuite și ale fondatorului Companiei lui Iisus, Ignatio de Loyola. Pe de altă parte, imaginarul mistic al occidentului creștin se clădește pe fundamentul dogmei religioase, modificate și adaptate la evoluția spiritului și a civilizației materiale, dar se reflectă în egală măsură în pictura religioasă, interesantă tocmai prin originalitatea și prin devierile de la canoanele reprezentării iconografice bizantine (depășite în spațiul catolic curând după înfrângerea Bizanțului de către cruciați în 1204
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și își afirmă liber depozitele de credință pre-creștină, protejate întotdeauna în fața presiunilor bisericii; ele constituie o sursă permanentă pentru creația rurală și urbană, în formele ei populare sau culte. Elocventă și interesantă se dovedește istoria imaginarului politic, nevoit să se adapteze poate cel mai mult la schimbările de mentalitate, la cerințele sociale și economice ale modernității și, mai ales, să se mențină în fața atât de variatelor exigențe comunitare. Prin despărțirea destinului său de cel al instituției clericale, sistemul politic nu pierde
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
timp, în sensul că tocmai facultățile justifică dimensiunile timpului, chiar și atunci când acesta este conceput în manieră obiectivistă sau fizicalistă. Cumva, și la Augustin timpul are obiectivitate și reprezintă ceva preluat de suflet, prin facultăți. Totuși, acestea îl recreează, îl adaptează: îl "formează"; nu însă pe el ca atare, ci veșnicia: aceasta este cu adevărat, iar timpul reprezintă "imaginea" sa prin facultățile sufletești ale omului. O îndepărtare de teoria temporală a facultăților sufletești observăm la Husserl. Acesta socotește că timpul originar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prinde contur. Putem înțelege de aici: ideologia nu doar că nu poate avea loc în orizontul non-judicativului, dar nici măcar nu-l poate tematiza pe acesta; desigur, ea nu are nici vreun sens preluat de la judicativul regulativ. Ea încearcă să se adapteze la mișcarea globală a gândului filosofic, ținând, tehnic, pasul cu evoluția filosofiei, luând-o, uneori, chiar înaintea acesteia în unele chestiuni, cum se întâmplă în discursurile de legitimare / deligitimare a unor evenimente veritabile din istoria cunoașterii (de exemplu, a fost
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru investigațiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, din fondul alocat din fondul alocat pentru asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru serviciile medicale paraclinice*) -------------- Conform Actului adițional IV la Contractul de furnizare de servicii medicale spitalicești Notă: Formularele de decontare se adaptează conform modelelor de formulare de decontare utilizate în asistență medicală ambulatorie de specialitate pentru serviciile paraclinice 5. Sume acordate pentru plata cheltuielilor de personal pentru medicii, farmaciștii și stomatologii rezidenți din anii 3-7, sume acordate pentru plata cheltuielilor de personal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155545_a_156874]