24,597 matches
-
nostru. Formarea statului național întărise poziția țării noastre față de Imperiul Otoman, totuși ea continua să plătească tribut și să respecte tariful vamal fixat de Turcia. Aceste obligații apăsau greu asupra economiei țării. Povara o resimțeau masele populare, ele năzuiau spre dobândirea independenței, nădăjduind că odată cu eliberarea țării li se va îmbunătăți și traiul. Încă din anul 1875, în Peninsula Balcanică începuseră o serie de răscoale care s-a transformat într-un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
patriei luptătoare, mai ales, oamenii de rând. Ei au activat ca mobilizați în gărzile orășenești, și au dat uriașe donații în bani pentru nevoile frontului. La războiul din 1877-1878 au participat și voluntari din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea independenței de stat nu a fost rezultatul unor împrejurări întâmplătoare, sau al unei conjuncturi politice, nu a reprezentat un dar primit din afară, ci este rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Mihail Kogălniceanu promovează cu înflăcărare ideea neatârnării naționale, pe baza a numeroase argumente istorico-juridice. Deținând portofoliul Afacerilor Străine, în guvernul liberal, Mihail Kogălniceanu, pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de măsuri care aveau să ducă până la urmă la dobândirea independenței naționale a României. El elaborează în acest scop o notă sub forma unui reproș voalat, adresată puterilor europene, prin care esplica necesitatea ca România să dobândească cât mai curând, independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu nefiind
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
actului proclamării independenței de stat, subliniază Dumitru Mazilu în Independența națională, gândire și acțiune românească, ideea lui Mihail Kogălniceanu, a conturat mai mulți factori obiectivi și subiectivi, fiind un imbold al evoluției luptei de sute de ani, a poporului pentru dobândirea dreptului de a se dezvolta în neatârnare și respect. O lucrare care se referă la activitatea diplomatului român începând din 1876 este, Mihail Kogălniceanu și independența României, scrisă de Nicolae Corivan. Ca trăsături specifice în ceea ce privesc obiectivele lui diplomatice
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
În anii 1990, apar o serie de lucrări care oglindesc istoria poporului român, un loc important acordându-i-se lui Mihail Kogălniceanu. Memoriile regelui Carol I a României, reliefează pe larg toate actele politice ale marelui Mihail Kogălniceanu, săvârșite pentru dobândirea independenței țării. Viziunea nouă pe care o are marele patriot român în ceea privește evoluția României independente este prezentată și în cartea lui Constantin Schifirneț, Civilizație modernă și națiune. O importantă realizare a istoriografiei române reprezintă și lucrarea, Cum s-
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Orient. Toate aceste considerații de mare valoare sunt tot atâtea datorii pentru națiunea noastră ca să lucrăm la curmarea unui război [din Balcani] care cu cât se va prelungi, cu atât mai mult va seca forțele noastre materiale. Deci pentru apropiata dobândire a păcii mult dorite, pentru întemeierea solidă a drepturilor noastre de națiune liberă și de sine stătătoare, pentru întărirea stimei și a încrederii către noi a națiunilor străine, invocăm numele marilor noștri domni eroi, odată energici apărători ai creștinătății în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
independența devenise obiectivul major al luptei naționale și s-a trecut la pregătirea condițiilor pentru cucerirea independenței. După 1772, elita politică solicitase în memoriile adresate marilor puteri, statutul de independență pentru Principatele Române, programele revoluției din 1848 aveau ca obiectiv dobândirea independențe în 1850-1851, N.Bălcescu viza fondarea Statelor Unite ale Dunării care ar fi grupat pe români, maghiari și iugoslav, I. H. Rădulescu dorea “o republică universală a Europei”, în 1863 Al. I. Cuza a stabilit relații diplomatice cu Serbia peste
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
capul Porții, în 1866-1869, oamenii politici români se consultau cu emisarii guvernului grec în vederea stabilirii unei acțiuni comune antiotomane. în 1875, redeschiderea problemei orientale prin răscoala antiotomană din Bosnia și Herțegovina a oferit ocazia unei acțiuni politice și militare pentru dobândirea independenței. De la al începutul anului 1873, domnitorul Carol I arăta în fața Consiliului de Miniștri, că dorește cu orice preț cucerirea independenți țării. Ideile domnitorului erau în concordanță cu cele ale clasei politice, existau însă unii oameni politici cu păreri diferite
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a elevilor; flexibilitatea în munca pedagogică proprie a profesorului. (M., Țurcaș, 1970, p. 81). Gândirea creatoare are nevoie de un material bogat cu care să opereze și care să faciliteze generalizarea; de aceea profesorul trebuie să încurajeze și să ajute dobândirea de câtre elevi a unor cunoștințe bogate și variate, cu care să opereze și să le aplice cât mai frecvent. Al. Roșca susține că “gândirea creatoare a elevilor se dezvoltă în instituțiile de învățământ prin creșterea exigenței față de capacitățile lor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
orientarea către o masivă și intensă manipulare a condițiilor de mediu în scopul realizării obiectivelor educaționale, cu precădere pentru elevii cu nevoi speciale. Normalizarea se bazează pe formula școlii active learning by doing (a învăța făcând tu însuți) și consideră dobândirea competenței sociale ca fiind cel mai important scop al demersului educativ adresat copiilor cu cerințe speciale; principiul drepturilor egale reglementează accesul efectiv al persoanelor cu cerințe speciale la educație și la alte servicii comunitare, precum și eliminarea unor obstacole sociale care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din cauza sărăciei și caracterului lacunar al bagajului de reprezentări, insuficientei dezvoltări a limbajului și a gândirii, rigidității reacțiilor adaptative. La copiii cu dizabilități senzoriale, insuficiențele imaginației se pot datora absenței sau diminuării accentuate a unor modalități senzorial-perceptive și dificultăților în dobândirea informațiilor; la cei cu dizabilități locomotoare, imaginația poate fi afectată de unele limitări ale câmpului de acțiune care implică și limitări ale propriei experiențe cognitive. în condiții favorabile de mediu și de educație, imaginația, fiind mai puțin afectată, poate juca
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
scrierilor despre magie, se convinsese că poate evoca, între acele ziduri întunecoase, puterile iadului gata să-l ajute; mulți îi promiseseră să intervină în favoarea lui pentru a-l scăpa de osândă, dar anii trecuseră și lucrurile rămaseră neschimbate. Acea modestă dobândire de libertate, față de condițiile de carceră dinainte, și acea firimitură de recucerită încredere în oamenii al căror rol era să-l aibă în stăpânire, l-au adus într-o asemenea stare de agitație încât n-a mai reușit să adoarmă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
definitivă sau pendulatorie de la noi din țară, din trecut și prezent. Am dezvoltat în lucrare considerații de acest fel, inclusiv în contextul prezentării schimburilor intergeneraționale în familia lărgită (capitolul 8). Datele antropologice sunt însă semnificative pentru cultura noastră generală, pentru dobândirea necesarului coeficient de deschidere culturală, de înțelegere a varietății formelor de familie din lume. Necesitate care, în condițiile interacțiunii tot mai intense și complexe dintre populațiile lumii, nu mai reprezintă o simplă problemă de cunoaștere și curiozitate, ci devine din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și interferențe disciplinaretc "1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare" Cunoașterea științifică a familiei, având în mentalitatea cotidiană o sursă esențială de informație și inspirându-se masiv în ceea ce privește ipotezele și teoriile, urmărește depășirea nivelului simțului comun prin asumarea câtorva deziderate principale: dobândirea de date cât mai exacte despre multitudinea dimensiunilor și a dinamicii și funcțiilor grupului familial; surprinderea complexității, tendința spre o abordare globală, inclusiv prin comparații temporale și spațio-culturale; ipotezele, teoriile elaborate să poată fi verificate (confirmate sau nu), să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gând să divorțați în următorii ani?”, „La ce vârstă ați început activitatea sexuală?”, „Ce mijloace contraceptive folosiți?”, este în mare măsură justificată. Pentru că și la noi în țară se produc, cu o viteză remarcabilă, o emancipare în gândirea oamenilor, o dobândire a conștiinței diversității stilurilor de viață, o desprindere masivă de tradiționalul inhibant în exprimarea părerilor personale. Efectul dezirabilității continuă să funcționeze, dar s-a schimbat dezirabilul însuși. Dacă până nu demult, mai cu seamă mamele din satele și orașele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sovietic era reprezentat de studierea limbii și a literaturii ruse. Majoritatea populației neruse a acceptat limba rusă ca cea de a doua limbă, ca mijloc de comunicare interetnică și ca mijloc facilitator al ascensiunii sociale și politice. Cu toate acestea, dobândirea cunoașterii la un nivel elementar al limbii ruse nu era condiționat de abandonarea identității naționale și culturale a minorităților implicate. O altă formă a deznaționalizării a fost cea prin folclor, prin care tradițiile românești să fie pierdute la un nivel
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
un ritm și mai accelerat, se reactualizau contradicțiile dintre foștii membri ai Coaliției antiengleze. Pentru că acelor contradicții li se puseseră surdina doar de către diplomația Rusiei și de cea a Franței, pe de o parte, iar pe de alta, de perspectivă dobândirii unor avantaje imediate de natură economică. Deoarece, în cazul în care Coaliția 252 Cf., Ingvar Anderson, op. cît., p. 300-301. ar fi funcționat, în scopul în care fusese creată, Marea Britanie nu ar mai fi putut să "facă legea" pe marile
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
necesară adoptarea unui stil descriptiv. Un alt mod de a răspunde la această întrebare constă în a discuta dacă e bine să observi fără a controla. Răspunsul nostru ar putea arăta astfel: „În cazul cercetării pozitiviste, se pune accent pe dobândirea controlului. Intenția noastră în acest studiu a fost aceea de a observa, de a asculta, de a înregistra și de a raporta aceste puncte de vedere către publicul țintă. Deținerea controlului nu ar fi fost adecvată”. Contexttc "Context" Cuvintele superficial
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
clonală. Această celulă sușă sau stem se orientează spre linia limfocitară și trecând prin mai multe faze, la maturație devine limfocite B, care vor popula organele limfoide secundare: splină, ganglioni limfatici. Limfocitul T își are originea în timus unde, pe parcursul dobândirii de markeri specifici diferiți, celulele stem orientate monoclonal spre seria T trec de la LT imature spre diferite tipuri de LT mature: LT helper, LT killer, LT citotoxic supresoare. Un mic număr de limfocite circulante provin direct din celula stem, nevehiculate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în compartimentul negru, acestuia fiindu-i frică de compartimentul alb. Această învățare se realizează după 10 încercări. Această teamă față de compartimentul alb poate fi considerată o motivație dobândită dacă constatăm că reducerea acestei temeri constituie o stimulare care intervine în dobândirea altor învățări acest aspect se va verifica în a doua parte a experimentului. Șobolanul va fi pus în compartimentul alb dar nu primește nici un șoc; șobolanul are un comportament agitat de teamă, spaimă în timpul căreia va deplasa roata și ușa
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mult o viață lungă sau o moarte prematură. Aceasta din urmă provoca o anumită tensiune în conștiința omului antic, împingându-l în brațele astrologiei. Aparența unui răspuns încurajator din partea astrologilor nu elibera omul antic de preocupări și de neliniști, iar dobândirea unei anumite certitudini asupra evoluției vieții proprii ducea spre un fatalism obscur, exprimat prin inscripțiile funerare ale vremii. Cunoașterea aparentă a unui răspuns datorat influenței aștrilor bloca tendința omului antic de a se mai ruga divinităților și provoca în adepții
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unite martiriului. Aici, autorul accentuează depășirea proverbului păgân (A jurat limba, dar n-a jurat mintea) care implica folosirea restricției mintale. Creștinul nu se limitează numai să nu facă război dușmanilor, ba chiar trebuie să-și ofere propriile suferințe pentru dobândirea nemuririi. În Cum Tryphone Judueo Dialogus, revenind la profeția lui Isaia, filozoful Iustin clarifică concepția implicării individuale evidențiată de acest termen, până la sublinierea și implicarea personală pentru realizarea păcii sociale: Și noi toți cei care eram însetați de război, de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Norbana (19 p.Chr.) s-a creat o nouă categorie de liberți echivalați cu latinii din colonii, numiți chiar latini-iuniani; erau superiori în privilegii latinilor din lex Aelia-Sentia (4 p.Chr.), fără a se bucura și de cetățenia romană. Pentru dobândirea cetățeniei era necesară o nouă emancipare în formele ritualului, ori în posedarea elementelor care puteau conferi acest drept (ex. serviciul militar în cohortele urbane). În fine, armata a devenit un izvor de noi cetățeni romani și un factor important de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îngrijiseră anterior predecesorii săi de soldații păgâni, poruncind să se construiască un fel de capele ambulante. În acord cu episcopii, a încredințat câte una dintre aceste capele preoților și diaconilor pentru desfășurarea riturilor sacre, pentru a obține ajutorul divin și dobândirea victoriei și spre îmbărbătarea soldaților creștini. Aceste demersuri urmăreau înlăturarea obiecțiilor contrare prestării serviciului militar, îndepărtând ideile obiectorilor de conștiință. Voind să dea armatei sale o înfățișare cu totul creștină, a poruncit ca pe labarum-urile și armele armatei sale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
centrării pe educat, după rolul avut în demersul specific, determinat de progresivitatea procesării mentale a informațiilor, descrise de psihologia cognitivă (Joița, 2002) Dar este complementară sistemului de metode de învățământ structurat după sursele învățării (Cerghit, 2006): metode de comunicare și dobândire a valorilor socioculturale, metode de explorare sistematică a realității obiective, metode fundamentate pe acțiune practică și metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/învățare. Metodele constructiviste propriu-zise și chiar cele clasice adaptate principiilor constructiviste au nevoie de un
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]