23,741 matches
-
Basket și Jemmy Button). A descris prima sa întâlnire cu localnicii ca fiind „fără excepție cel mai curios și mai interesant spectacol pe care l-am privit vreodată: nu-mi venea să cred cât de mare era diferența între omul sălbatic și cel civilizat: este mai mare decât între un animal sălbatic și unul domesticit, cu atât mai mult cu cât la om există o mai mare putere de îmbunătățire.” Dimpotrivă, despre Jemmy a spus că „mi se pare și mai
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
ca fiind „fără excepție cel mai curios și mai interesant spectacol pe care l-am privit vreodată: nu-mi venea să cred cât de mare era diferența între omul sălbatic și cel civilizat: este mai mare decât între un animal sălbatic și unul domesticit, cu atât mai mult cu cât la om există o mai mare putere de îmbunătățire.” Dimpotrivă, despre Jemmy a spus că „mi se pare și mai minunat, când mă gândesc la toate calitățile lui, că el a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
longitudine, astfel că a dus vasul din nou dincolo de Atlantic la Bahia în Brazilia pentru a face măsurători de verificare. Darwin s-a bucurat să mai vadă încă o dată frumusețile junglei, dar acum compara „maiestuoșii arbori de Mango cu castanii sălbatici ai Angliei.” Călătoria de întoarcere a fost amânată încă 11 zile de vremea care a obligat pe Beagle să se adăpostească în susul coastei la Pernambuco, unde Darwin a mai analizat roci căutând semne de înălțare, analizând nevertebrate marine la diferite
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
sora, Liena, de la ei. El folosește B-Daman-ul Chrome Zephyr care devine mai târziu Chrome Raven. Grey a început să apară în sezonul 1. El are 12 ani. Bull are trei personalități: partea calmă și naivă, partea de încredere și partea sălbatică care apare atunci când își prezintă B-Daman-ul. El folosește B-Daman-ul Helio Breaker care mai târziu este distrus. El decide să fie un mecanic B-Daman. Bull a început să apară în sezonul 1. El are 12 ani. În primul sezon, Bull a
Battle B-Daman () [Corola-website/Science/324683_a_326012]
-
Breaker care mai târziu este distrus. El decide să fie un mecanic B-Daman. Bull a început să apară în sezonul 1. El are 12 ani. În primul sezon, Bull a întâlnit o fată. Acesteia i-a plăcut doar de partea sălbatică și atunci când a aflat si de partea calmă și naivă, ea a pierdut interesul pentru el. Totusi, mai târziu îl acceptă și pe Bull calm și naiv. El este prieten și coleg cu Yamato în timpul petrecut la maiestrul Armada. El
Battle B-Daman () [Corola-website/Science/324683_a_326012]
-
Carfax au vegheat la însănătoșirea sa. Cu trei săptă,âni înainte, cuplul plecase la Londra și Lady Carfax i-a însoțit, concediind-o cu puțin timp înainte pe camerista Marie Devine. Watson află că un bărbat bărbos și înalt, un “sălbatic”, trecuse cu o săptămână înainte pe la Baden în căutarea ei. Watson îi scrie o telegramă lui Holmes în care-i relatează progresele sale, dar Holmes îi cere să-i trimită o descriere a urechii stângă a dr. Shlessinger. Watson crede că
Cum a dispărut lady Frances Carfax () [Corola-website/Science/324714_a_326043]
-
de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care se află specii endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) Vegetația forestiera este constituită din arbori și arbuști cu specii de de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
arbori și arbuști cu specii de de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); din speciile: clopoțel de munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
diversitate de floră și fauna apecifică Orientalilor. Floră este alcătuită din arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul La Fagi
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
pământ între Palanga și izvorul de Jos, care altădată aparținuse satului Bucov. De asemenea și ulmul e pe cale de dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
trecut ocupația de bază a fost oieritul, cai, măgari și tăurași. În trecut oamenii creșteau și boi pentru muncă, astăzi însă nu mai cresc aceste animale. Dintre păsările domestice menționăm: găina, curca, rața, rața leșească, bibilica și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
domestice menționăm: găina, curca, rața, rața leșească, bibilica și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitatelor naturale aflate în arealul parcului. Acesta este situat în nord-estul județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Borșa și Vișeu de Sus și pe cele ale comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova, Bistra, Moisei și Vișeu
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văii) bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi; ce adăpostește, conserva și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de fauna sălbatică (reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejată la nivel local său european. Parcul include patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]