25,809 matches
-
toate acestea, comentatorul politic Denis Balsom remarca sentimentul publicului că transferul administrativ ar putea fi „inutil”, ca urmare a alegerii la Londra a unui guvern laburist „progresist”. Aceste sentimente contradictorii s-au reflectat în prezența scăzută la referendum și în victoria la limită pentru adepții transferului administrativ. Începând cu 1997, a devenit evidentă creșterea sprijinului popular și al încrederii în Adunarea Națională, precum și o dorință din ce în ce mai mare ca aceasta să primească puteri sporite. Sondajele privind sprijinul pentru independență au produs rezultate
Independența Țării Galilor () [Corola-website/Science/320752_a_322081]
-
îmbunătățit cu bastioane și redute. Valul de pământ era dincolo de zidurile orașului și înconjura întreaga zonă urbană, inclusiv Westminster și Southwark. Londra nu a fost serios amenințată de regaliști, dar resursele financiare ale orașului au avut o contribuție importantă la victoria celor care au susținut parlamentul. Orașul murdar și aglomerat a fost lovit de multe epidemii de ciumă de-a lungul timpului, dar ultima epidemie importantă a fost denumită „Marea ciumă”. Aceasta a apărut între 1665 și 1666 și a ucis
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
mărfuri. De asemenea, tot mai mulți migranți au venit la Londra mărind numărul locuitorilor. Mulți oameni s-au mutat aici pentru a lucra sau a face afaceri, astfel că Londra a devenit un oraș tot mai mare și mai aglomerat. Victoria britanică în Războiul de șapte ani a mărit prestigiul internațional al țării și a deschis noi piețe mari pentru comerțul britanic, care urma să mărească brusc prosperitatea Londrei. În timpul perioadei georgiene, Londra s-a întins în mod rapid dincolo de marginile
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
țării, primul-ministru Eleftherios Venizelos decisese încă de la începutul conflictului că interesele Greciei sunt cel mai bine apărate doar de Antanta și a început negocieri cu Aliații pentru stabilirea concesiunilor teritoriale pe care urma să le primească Atena după o eventuală victorie. Neînțelegerile dintre rege și premier și eliberarea din funcție a celui din urmă de către monarh au dus la adâncirea sciziunii dintre cei doi, sciziune care s-a amplificat la nivel național. Grecia s-a împărțit în două tabere politice radical
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
să înceapă tratative de pace. Trupele elene, care se bucurau în acel moment de o mare superioritate numerică și materială, sperau să oblige trupele turce, puține și prost echipate, să dea o bătălie hotărâtoare, care să se încheie cu o victorie zdrobitoare a grecilor. Trupele elene au întânit însă o rezistență redusă în timpul înaintării lor, trupele turce retrăgându-se rapid și în ordine pentru ca să evite încercuirea. Churchill avea să descrie această fază spunând „Coloanele grecești se deplasau de-a lungul drumurilor
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
au traversat cursul râului Sakarya. După retragerea turcilor conduși de Ismet Inönü după înfrângerea de la Kutahya-Eskisehir, armata greacă a înaintat până la cursul râului Sakarya/Sangarios, la mai puțin de 100 km de Ankara. Regele Constantin era așa de încrezător în victorie, încât a invitat o serie de înalți ofițeri britanici la un dineu care să celebreze victoria împotriva lui Kemal în orașul Ankara. Grecii au considerat că revoluționarii turci, care evitaseră până atunci să fie încercuiți, aveau să fi atrași într-
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
armata greacă a înaintat până la cursul râului Sakarya/Sangarios, la mai puțin de 100 km de Ankara. Regele Constantin era așa de încrezător în victorie, încât a invitat o serie de înalți ofițeri britanici la un dineu care să celebreze victoria împotriva lui Kemal în orașul Ankara. Grecii au considerat că revoluționarii turci, care evitaseră până atunci să fie încercuiți, aveau să fi atrași într-o bătălie pentru apărarea orașului Ankara și vor fi distruși în cele din urmă. În ciuda importantului
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
pierderea Smirnei în favoarea Greciei. Ei au folosit baza din Antalya pentru înarmarea și pregătirea militarilor kemaliști care luptau împotriva grecilor. În afară de acești factori, contrastul dintre motivațiile și pozițiile strategice ale celor două tabere au contribuit în mod decisiv la obținerea victoriei turcești. Turcii luptau pentru apărarea patriei împotriva a ceea ce ei percepeau drept un atac imperialist. Mustafa Kemal a fost un politician abil, care a știut să se prezinte drept revoluționar în fața comuniștilor, protector al tradițiilor și ordinii în fața conservatorilor, soldat
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
probabil prin comparație cu împăratul bizantin Vasile al II-lea „Omorâtorul de bulgari”, care reinstalase frontierele imperiului pe Dunăre în 1018). În timpul acestui război au apărut însă primele tensiuni dintre Constantin și Venizelos în disputa cu privire la cursul operațiunilor militare de după victoria Sarantaporon. Constantin dorea să continue să înainteze spre nord, spre Monastir (Macedonia), unul dintre cele mai importante orașe din Macedonia, în timp ce Venizelor se temea ca inamicul să nu atace orașul-port de importanță strategică Thessaloniki. Temerile lui Vezizelos erau legate de
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
îndelungat asediu din istoria militară americană. Controlul asupra fluviului Mississippi a fost piesa centrală în strategia unionistă de câștigare a războiului, iar capitularea Portului Hudson, Confederația a fost ruptă în două. La 5 august 1864, Farragut a repurtat o mare victorie în bătălia din Golful Mobile. Mobile era pe atunci ultimul mare port confederat încă funcțional în Golful Mexic. Golful Mobile era minat masiv (pe vremea aceea minele marine erau denumite "torpile") . Farragut a ordonat flotei să atace golful. Când monitorul
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
este un personaj fictiv din filmul "Tânăr și neliniștit" , interpretat de actorul afro-american Kristoff St. John de la prima sa apariție în ianuarie 199. Angajat la Jabot Cosmetics este implicat într-o relație de prietenie cu Drucilla Barber (Victoria Rowell) , Olivia Barber (Tonya Lee Williams), si Nathan Hastings (Nathan Purdee). Olivia și Nathan sunt logodiți dar sora Oliviei , Dru îl vrea pe Nathan pentru ea . Ea îl convinge pe Neil să o îndepărteze pe Olivia de Nathan . Făcând acest
Neil Winters () [Corola-website/Science/321556_a_322885]
-
probleme în mariajul ei cu Neil . El vrea că ea să fie o femeie de casă. Aceste probleme în cele din urmă duc spre un divorț . Dru și Lily pleacă din Genoa City în Paris , părăsindu-l pe Neil. După ce Victoria Newman (Heather Tom) rămâne gravidă cu copilul lui Cole Howard, fostul ei soț, ea și Neil se cuplează și hotărăsc să crească copilul împreună. Cei doi plănuiesc să se căsătorească. Victoria intra în travaliu și naște un copil prematur, Eve
Neil Winters () [Corola-website/Science/321556_a_322885]
-
Genoa City în Paris , părăsindu-l pe Neil. După ce Victoria Newman (Heather Tom) rămâne gravidă cu copilul lui Cole Howard, fostul ei soț, ea și Neil se cuplează și hotărăsc să crească copilul împreună. Cei doi plănuiesc să se căsătorească. Victoria intra în travaliu și naște un copil prematur, Eve, care moare la scurt timp după naștere. După aceasta ei pun capăt logodnei. Mai tarziu, Neil are o relație cu sora Drucillei ,Olivia, și aproape că începe să dea curs și
Neil Winters () [Corola-website/Science/321556_a_322885]
-
și nepoată a lui Ioan V. Socec, a cărei soră, Lily (Elena) Socec (1908-1943, căsătorită Hlebnichian), a fost o actriță distribuită în mai multe filme românești din anii 1928-1935. După 1948, Magazinul "Socec - Lafayette" a fost naționalizat și redenumit Magazinul „Victoria”. În prezent există o stradă în Brașov care poartă numele lui Ioan V. Socec. Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a instituit Trofeul „Ioan V. Socec” pentru excelență, care a fost acordat postului de Radio România Actualități
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
timp de pe Muntele Carmel (2 Regi 2:25). Cand armatele lui Iuda, Israel și Edom, apoi aliat împotriva Mesha, regele Moabitul, au fost torturați de secetă în deșert Idumæan, Elisei a consimțit să intervină. dublu predicția lui în ceea ce privește scutirea de la victoria asupra secetei și Moabiții au fost îndeplinite în dimineața următoare (2 Regi 3:4-24). că Elisei a moștenit-puterea de muncă e de mirare lui Ilie este afișată pe tot parcursul întregii vieții sale. În pedepsirea avariția robului lui Ghehazi (2
Elisei () [Corola-website/Science/321574_a_322903]
-
25 martie și trupele romane, constând din patru legiuni principale, Legiunea a X-a Gemina, Legiunea a XI-a Claudia, Legiunea a II-a Traiana Fortis și Legiunea a XXX-a Ulpia Victrix au învins pe daci, ducând astfel la victoria romanilor. Deși dacii a suferit o înfrângere în timpul primului război daco-roman al lui Traian, împăratul a amânat asaltul final asupra capitalei lor de Sarmizegetusa în scopul une victorii definitive sigure, prin reorganizarea trupelor imperiale. Traian a impus concesii dace severe
Bătălia de la Sarmisegetusa () [Corola-website/Science/321618_a_322947]
-
a XXX-a Ulpia Victrix au învins pe daci, ducând astfel la victoria romanilor. Deși dacii a suferit o înfrângere în timpul primului război daco-roman al lui Traian, împăratul a amânat asaltul final asupra capitalei lor de Sarmizegetusa în scopul une victorii definitive sigure, prin reorganizarea trupelor imperiale. Traian a impus concesii dace severe în cadrul negocierilor de pace cu dacii. Astfel, Decebal trebuia să renunțe la toate pretențiile sale asupra unor porțiuni ale regatului său, inclusiv Banat, Țara Hațegului, Oltenia, Muntenia și
Bătălia de la Sarmisegetusa () [Corola-website/Science/321618_a_322947]
-
semnificative în timpul cuceririi Daciei. Prima răscoală începe după moartea lui Traian și începutul domniei succesorului său, împăratul Hadrian, în 117. Acest lucru arată impactul pe care împăratul l-a avut asupra dacilor după război. În timp ce bătălia s-a încheiat cu victorie romană, această bătălie este considerată de către istorici ca fiind ultima mare cucerire a Imperiului Roman, înainte de a intra spre sfârșitul sec. al II-lea în perioada sa de declin.
Bătălia de la Sarmisegetusa () [Corola-website/Science/321618_a_322947]
-
un eșec. Arvina a fost salvat de la dezatsaru de către P. Decius Mub, care a condus o parte din armată. Cu ajutorul acestuia, armata romană a reușit să scape din capcana ]n care a fost prinsă, iar samniții au fost învinși. Această victorie a încheiat eficient războiul, deși pace nu s-a făcut decât abia în anul 341 î.H. Al doilea război samnit(327 î.H.-304 î.H.) După campania din anul 340 î.H., romanii nu au mai ținut cont
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
despartă flota romană în grupuri mai mici, pe care să le distrugă cu vasele sale mai rapide. Deși planul lui Hamilcar reușise, acesta nu a putut să facă nimic împotriva corvusului. Marcus Atilius Regulus și Manlius Vulso au obținut o victorie clară. Bătălia decisivă din primul război punic s-a dat în anul 241 î.H., în Insulele Aegates. Romanii au reușit să câștige bătălia, încheindu-se astfel primul război punic. După moartea lui Hamilcar(228 î.H.), imperiul punic va
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
au întâmplat celor două neamuri, roman și cartaginez, au fost stârnite de o singură minte, de un singur om. Și omul acesta era Hannibal.” Al doilea război punic a început cu invadarea Italiei de către Hannibal. El a reușit să obțină victorii foarte importante la Trebbia, în 218 î.H., iar anul următor la lacul Trasimene. În anul 216 î.H. a avut loc bătălia de la Cannae, în care romanii au mobilizat un număr foarte mare de soldați. Romanii totalizau 80.000
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
Alibeg. Lupta a fost câștigată de moldoveni, cronicarul Grigore Ureche scriind în letopisețul său că s-ar fi ""arătat lui Ștefan vodă sfântul mucenicu Procopie, umblându deasupra războiului călare și într-armatu ca un viteazu"". În semn de mulțumire pentru victoria sa, Ștefan cel Mare a înălțat între 8 iulie și 13 noiembrie 1487 o biserică cu hramul "Sf. Procopie" în satul Bădeuți (astăzi parte componentă a orașului Milișăuți) din apropiere de orașul Rădăuți. În această luptă a murit hatmanul Șendrea
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
bunică, tânărul a preluat tronul de la Coburg pentru a salva această linie de sânge regal. Wilhelm a ales ca mireasă pentru Charles pe nepoata sa și la 11 octombrie 1905, la Castelul Glücksburg, Holstein, Ducele s-a căsătorit cu Prințesa Victoria Adelaide de Schleswig-Holstein, fiica Ducelui Friedrich Ferdinand de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg. Ducele și Ducesa de Saxa-Coburg și Gotha au avut cinci copii. Prin fiica sa Sibylla, Charles Edward a fost bunicul matern al regelui Carl al XVI-lea Gustav al Suediei. Primul
Charles Edward, Duce de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/321670_a_322999]
-
a castelului îl duce pe Rickon într-un loc în care să fie în siguranță, în timp ce Bran, însoțit de Meera și Jojen, alege să călătorească spre nord, către Zid. Robb Stark își conduce armata prin ținuturile din Westerland, obținând câteva victorii împotriva Lannisterilor chiar pe pământul acestora. Tywin Lannister pornește împotriva lor, dar, aflând că Debarcaderul Regelui este amenințat, se retrag rapid spre sud. Dându-se drept băiat pentru a-și proteja identitatea de fiică urmărită a Casei Stark, Arya Stark
Încleștarea regilor () [Corola-website/Science/321674_a_323003]
-
luptele aeriene în timpul acestor misiuni. Aliații erau îngrijorați din cauza construcției aerodromului japonez de pe Guadalcanal deoarece, la terminarea sa, avioanele ce aveau să-l folosească urmau să reprezinte o amenințare gravă la adresa operațiunilor aliate dintre Australia, Noua Zeelandă și Statele Unite. Cele două victorii strategice ale aliaților în bătăliile din Marea Coralilor și de la Midway au reprezentat o ocazie de a prelua inițiativa și de a lansa o ofensivă contra japonezilor undeva în Pacific. Planul aliaților de a ataca Solomonul de sud a fost
Invazia insulei Tulagi () [Corola-website/Science/321672_a_323001]