23,608 matches
-
se va desfășura cu ocazia Zilei Copilului. Sunt alți colegi mai buni decât ea în clasă. De fapt, poate nu-s mai buni. Dar sunt mai îndrăzneți. Nu-s așa timizi ca dânsa. Probabil, unul dintre ei va fi alesul. Zâmbește. Își amintește cum mângâiau, dimineață, razele călduțe ale soarelui, caisul ce stătea gata, gata să înflorească sub fereastra casei sale. - Ce faci, Marina? Nu te apuci de lucru? întreabă doamna învățătoare. - Ba da, dar... - Nu pierde timpul. Tu ești o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
literele date și silabele formate, compune cât mai multe cuvinte. 5) Citește propozițiile de mai jos.Stabilește care este ordinea lor ca să obții un text. Transcrie textul pe caiet. * Se scoală, se spală și se pregătește de plecare. * Natura întreagă zâmbește în lumina soarelui. Astăzi va pleca în excursie. * Zâmbește și Emi. Lumina a biruit întunericul. * Nu trebuie să întârzie. 6) Scrie patru perechi de cuvinte cu același înțeles. Exemplu: elev - școlar Întâlnire cu Scufița Roșie E seară. Noaptea se apropie
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cuvinte. 5) Citește propozițiile de mai jos.Stabilește care este ordinea lor ca să obții un text. Transcrie textul pe caiet. * Se scoală, se spală și se pregătește de plecare. * Natura întreagă zâmbește în lumina soarelui. Astăzi va pleca în excursie. * Zâmbește și Emi. Lumina a biruit întunericul. * Nu trebuie să întârzie. 6) Scrie patru perechi de cuvinte cu același înțeles. Exemplu: elev - școlar Întâlnire cu Scufița Roșie E seară. Noaptea se apropie încet, trăgând ușor, peste pământ, cortina de întuneric, brodată
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
sau moartea eliberatoare de icnetele torturilor de neîndurat, nu mai știu dacă nici pentru mine nu o fi mai bine să mor lăsând în urmă priveliștea calvarului celor dragi sau să trăiesc rămânând singur la marginea unui hău ce-mi zâmbește asupritor de deasupra chipurilor muribunde, așteptând să le închidă pleoapele peste ochii hipnotici, răpiți de vârtejurile morții. Într-o astfel de lume, trupurile celor plecați mă întâmpină cuminți, așezate în rânduri, asemeni unor lanțuri ce leagă omul de moarte. Ele
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
poate abține de a nu lega o mică intrigă amoroasă, absolut puerilă, între un mandarin și o mandarină, încheierea e de o fineță caligrafică neîntrecută: Dar el stă în trândăvie pe-un dragon de porcelană, La minunile frumoase ce-i zâmbesc, nesimțitor, Soarbe ceaiul aromatic din o tasă diafană Și cu drag se uită-n aer la un zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan falsificat. Oricum, tăind plictisitoarele dulcegării, desenul rămâne interesant: Pe-un canal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Să am un cer senin... precum și luceferii, simboluri ale imensității neantului matern: Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbră de cetini, Fiindu-mi prietini, O să-mi zâmbească iar. În folclorul lui Eminescu e o complexă îmbinare de mitologie populară și filozofie a nimicului într-o formă ce pare lineară, dar care e de o savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei fete din Călin nebunul, o bocire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cotidianului și al micii provincii burgheze, în care marile simboluri sunt tratate miniatural și ușor umoristic: O, trenișor de Crasna-Huși, Locomotiva ta e-un samovar, Iar tu, întreg, pari un tramcar, O jucărie de păpuși. Când dai semnal că pleci, zâmbim cu toții! Când intri-n gară, pufăind, zâmbim... Ades mă mir cum nu te fură hoții, Atât ești de infim! Te poate măsura un om cu cotul! Ba, mi se pare, Cât ești de tren, ai încăpea cu totul Într-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care marile simboluri sunt tratate miniatural și ușor umoristic: O, trenișor de Crasna-Huși, Locomotiva ta e-un samovar, Iar tu, întreg, pari un tramcar, O jucărie de păpuși. Când dai semnal că pleci, zâmbim cu toții! Când intri-n gară, pufăind, zâmbim... Ades mă mir cum nu te fură hoții, Atât ești de infim! Te poate măsura un om cu cotul! Ba, mi se pare, Cât ești de tren, ai încăpea cu totul Într-un vagon mai mare... Ftizicul D. Iacobescu (1893-1913
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
participa la toate regnurile, de a surprinde cele mai mărunte mișcări vitale: Ah, Pan! Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răsună pestetot. Poetul își face "biografia", încercînd să surprindă elementul coral în desfășurarea Universului, marile glasuri haotice: Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, - din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe care nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri care nu-mi răspund. Piesele lui Lucian Blaga sunt din speța teatrului de poezie și sunt valabile mereu prin imagini, deși preocupările
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de sentimentalism sunt cauzele așa-numitului "filogermanism" și "cosmopolitism" ale dlui Maiorescu, care n-au existat. 3 Sunt sigur că dl Maiorescu, dacă ar fi trăit în Italia pe vremea lui Garibaldi, nu l-ar fi urmat, poate ar fi zâmbit în forul său interior de "ridicolul" delirului popular; pentru dl Maiorescu, ne spune dl Panu (în "Săptămîna", anul 1901, 4), Revoluția Franceză a fost o "epidemie morală". 4 "Arta vieții ? Rezervă, discrețiune, cumpătare, în genere negațiune și în rezumat abnegațiune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
umbră. M-am prefăcut că cos un nasture, fără să am în mână ac cu ață. Am fost prins și pedepsit să fac 100 de genoflexiuni cu arma Z.B. În mâini ținută deasupra capului. Pentru că genoflexiunile le-am executat zâmbind mi-a mai dat să fac 100. După ce le-am executat și pe acestea, pentru că încă mai aveam vigoare, m-a obligat să mai fac 100 de genoglexiuni cu două arme ținute deasupra capului. Colegii care erau de față la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Elanul vital”, aproximativ 30 de pagini. Am predat traducerea, părintele profesor, a citit-o și a cerut să o citesc în fața colegilor. în timpul citirii traducerii, părintele profesor nu m-a corectat de loc. La terminarea cititului, părintele m-a întrebat zâmbind, „și ce este „elanul vital” la care am răspuns simplu. „Sufletul”. în urma acestei lucrări de seminar, Părintele Profesor Valeriu Iordăchescu a propus și consiliul profesoral a fost de acord ca singura bursă pentru Strasbourg repartizată de Ministerul Cultelor Facultății de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
păsările? - Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? De ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. - O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare.” (Barbu Ștefănescu Delavrancea - Bunicul) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Transformă dialogul din chenar în vorbire indirectă. 2. Explică înțelesul construcției
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
diamant se înălțau și se scufundau în apele trandafirii. - Ah! exclamă Maria, plină de uimire, ăsta-i lacul pe care a vrut cândva să mi-l facă nașul Drosselmeier, și eu sunt fetița care va mângâia lebedele cele blânde. Spărgătorul-de-Nuci zâmbi batjocoritor, cum Maria nu-l mai văzuse niciodată, și spuse: - Unchiul nu va fi nicicând în stare să făurească ceva asemănător, mai curând dumneavoastră, dragă demoiselle 2 Stahlbaum, dar să nu ne batem capul pentru atâta lucru, ci mai degrabă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
referindu-se la momentul 1883 al internării lui Eminescu în stabilimentul doctorului Șuțu, povestește la fel: „...ne-am dus la Institutul de boli nervoase din strada Plantelor, unde Eminescu avea camera lui.(...) Era liniștit și vorbea rezonabil.(...) A început să zâmbească, și pe urmă a conversat despre diferite lucruri, întrebând despre toți colegii din redacție. Nouă, firește, ne-a părut foarte bine văzându-l așa de calm și ne gândeam că de ce mai stă la Institut. După vreo zece minute, însă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
întrunirea aceasta nu a venit nimeni de la junimea, deși toți au fost invitați. După ce mulțimea s-a împrăștiat, și au rămas numai vreo 16 din cei care ne înțelegeam mai bine, ne-am așezat în jurul unei mese, în fruntea căreia zâmbea iubitul nostru profesor Xenopol, și am râs și am ridicat toasturi. După plecarea lui Xenopol, căpitanul Creangă se adresează lui Gruber și-i cere să răspundă, scurt și cuprinzător, dacă în adevăr este socialist. Căpitanul începuse a regreta mărinimia din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ajunge la versurile: Rând pe rând și-ncet în tristul țintirim bătrân și sfânt Lin se scutur liliecii clătinați de-al nopții vânt Beldiceanu sare din fundul patului și spune că el vede versurile acestea într-o culoare albastră. Unii zâmbesc, crezând că Beldiceanu vrea să și bată joc de Gruber. Acesta însă dă o explicare logică faptului: Beldiceanu are ceea ce se cheamă „audiție clorată”. Probabil că pentru el litera / este de culoare albastră și, predominând litera /, culoarea predominantă a totalului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mormînt, ce tocmai fusese dezgropat în cimitirul St. Pancras; prietenul care era cu el l-a ajutat să iasă din groapă și i-ar fi spus în glumă că era fericit să vadă "învierea geniului"; Chatterton i-ar fi răspuns, zîmbind: Dragul meu prieten, simt ghimpele unei disoluții repezi. Sînt în război cu mormîntul de ceva vreme, și găsesc că nu e atît de ușor de învins așa cum îmi imaginam: putem să aflăm scăpare de orice creditori în afară de acesta. (apud Dix
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă Și-l punem pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al valorilor. Gheorghe Mântulescu a lucrat numai la așa zisa munca de jos. El se va închide în carapacea sa de viață privind spre cer, spre Dumnezeu, nădăjduind. Și ca și cum parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în viața sa, zâmbea atunci când se întâlnea cu camarazii săi dragi. Credința i-a fost dar, iar dragostea de aproapele, de Neam și de Hristos, i-au fost îndemn, datorie și poruncă. În lungul drum al Golgotei sale, Gheorghe Mântulescu lasă din ființa sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mea de familia Ionescu s-a consumat într-o după amiază de vară tîrzie când Doamna și Domnul Ionescu m-au condus până la poartă, printre copacii ce străjuiau cărarea. Domnul Ionescu schiopătând (a fost rănit pe front) mi-a spus zâmbind că ar dori să-l vadă pe V. I. Popa sculptat în piatra. Nutresc speranța, că familia Ionescu și nu numai ei, să vadă de acolo din ceruri, materializarea promisiunii mele din anul 1973, de a-l imortaliza pe dramaturgul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
lăsându-ne să le surprindem uitându-se la noi și apoi fixându-ne încă o vreme, înainte de a-și muta privirea în alta parte. O dată ce ne-am hotărât cu cine vrem să facem cunoștință, vom trece la pasul următor: vom zâmbi, vom căuta să stabilim o legătură prin priviri și vom începe să-i vorbim. Deși mulți oameni zăbovesc prea mult m căutarea cuvântului "perfect" cu care să deschidă conversația, cercetările au arătat că este relativ nesemnificativ ceea ce se spune în
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
serviciu, pe hol, cu o fată, erau în relații bune. într-o zi, fata nu i-a mai răspuns la salut. După aproape o săptămână, în care atitudinea ei a rămas neschimbată, Dave i-a spus: "De cinci zile îți zâmbesc și te salut și tu nu-mi răspunzi deloc. Cred că am făcut ceva care te-a supărat. Am dreptate?" "Vai, nu, deloc, Dave - a răspuns fata. Bunicul meu a murit săptămâna trecută și n-am mai fost în stare
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
vorbi, trebuie să facem exerciții pentru a deveni un ascultător conștiincios, mai ales dacă ascultăm o persoană care vorbește mai rar decât noi. Să ne aducem aminte, de câte ori am stat față-n față cu cineva, uitându-ne în ochii lui, zâmbindu-i, dând afirmativ din cap, în vreme ce ne gândeam la cu totul altceva: la vacanța care se apropia, la pata de grăsime de pe cămașa interlocutorului, la petrecerea care urma să aibă loc în seara aceea sau Ia următoarea întâlnire de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]