23,632 matches
-
În 2008 i se conferă "Ordinul Meritul Cultural" în grad de "Cavaler". Membru al P.E.N. Club România (2016). A debutat în 1981 cu placheta de versuri "Neuronia", apărută în "Bibliotecă Argeș", nr. 2 (supliment al revistei omonime), reluată ulterior în "Caietul debutanților, 1980-1981", Editura Albatros,1983, calificată de C. Rogozanu de „lume a dilemelor intelectului pur care își reconstruiește o realitate stranie, rarefiata”. Despre "Laborator spațial" scrie Radu G. Țeposu în "Istoria tragică & grotesca a întunecatului deceniu literar nou", 1993 (p.
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]
-
editare a documentelor Revoluției, au fost validate studiile întocmite de cercetători, multe dintre acestea fiind deja publicate sau urmând să fie integrate în lucrări de referință ce vor fi definitivate în anii următori sau publicate în revistele Clio 1989 ori Caietele Revoluției. Temele de cercetare pentru anul 2011 au fost structurate pe etape, în cadrul unui proiect mai larg, care urmărește stabilirea conținutului și specificului fiecărei perioade din ansamblul Revoluției, în ideea de a surprinde, pe cât posibil, toate determinările care au făcut
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
fiecare cercetător în parte, cu menționarea temelor de cercetare repartizate, etapelor de documentare, redactare și publicare a acestora, echipa de documentariști, redactori și tehnoredactori care colaborează la editarea cărții și resursa financiară asigurată. Au fost editate 51 de numere din „Caietele Revoluției”. În cuprinsul revistei au fost publicate: comunicări și dezbateri din cadrul simpozioanelor, colocviilor și meselor rotunde organizate de IRRD; interviuri cu lideri și participanți de frunte la Revoluție; stenograme ale audierilor din Comisia Parlamentară pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
ale lui Christian Rakovski așa cum ar fi fost găsite de un voluntar spaniol prosovietic în timpul Operației Barbarossa în Rusia, în casa din Leningrad a unui defunct medic al NKVD, dr. Iosif Landovski și așa cum ar fi fost notate în niște caiete de un anchetator al NKVD numit Gabriel Kuzmin. Cartea dezvăluie conspirația imaginară mondială evreiască - francmasonă, care în tradiția multor cercuri de extremă dreaptă europene, iar mai recent și islamice, explică întreaga istorie a lumii din ultimele veacuri. Rakovski „se declară
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
enciclopedii și culegeri de texte - Ziare, reviste și alte periodice - Cataloage și reclame - Postere, felicitări și cărți de vizită, invitații, cărți poștale ilustrate și ne-ilustrate, calendare - Hărți rutiere, hărți ale lumii și globuri terestre - Hârtie de scris, plicuri, carnete, caiete, agende, etc. - Creioane, stilouri, pixuri, carioca, cerneluri, corectoare de cerneală, gume, ascuțitoare etc. - Indigouri, panglici pentru mașini de scris, tușiere, fluide corectoare etc. - Perforatoare, aparate de tăiat hârtie, foarfeci, cleiuri și adezivi de birou, capsatoare și capse, agrafe de birou
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
cleiuri și adezivi de birou, capsatoare și capse, agrafe de birou, pioneze, etc. - Materiale de desenat și pictat, cum ar fi pânză, hârtie, carton, culori, creioane colorate, acuarele și pensule Inclusiv: Albume pentru copii, materiale didactice cum ar fi manuale, caiete, rigle de calcul, compasuri, echere, table de scris, cretă și penare Exclusiv: Albume de timbre (09.1.5), cărți poștale pre-timbrate și aerograme (8.1.1), calculatoare de buzunar (09.1.3). 09.4 Petrecerea concediilor și vacanțelor (S) - Inclusiv
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
2006 42. LIMBĂ, LITERATURĂ, STIL - opinii culese între 1987 - 1989. Ediția a 2-a revizuită și adăugită, Editura AGERPRESS, 2007 43. MUTUL - Ion Gheorghe într-o convorbire literară cu Aurelian Titu Dumitrescu, Editura “Vinea”, 2008. Manuscrisul original, format din două caiete care au pe fiecare pagină semnătura maestrului Ion Gheorghe peste scrisul lui Aurelian Titu Dumitrescu, pentru ca acesta să nu fie falsificat sau denaturat, a așteptat lumina tiparului timp de 21 de ani, fiind păstrat la Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” Buzău
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
ține un curs de literatură română la Universitatea din Münster (1982-1983). Se stabilește definitiv la München. După ce a obținut azilul politic, Negoițescu s-a mai întâlnit cu soția în Occident, în 1984, însă "a suspectat-o că este informatoare". Coordonează Caietul de literatură al revistei "Dialog" de la Dietzenbach. Colaborează constant la posturile de radio BBC, Europa Liberă și Deutsche Welle cu texte politice (adunate, ulterior, în volumul " În cunoștință de cauză", 1990) și, mai ales, cu sinteze critice și cronici literare
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
și etape”, unde a publicat studii despre opera lui Lucian Blaga sau a comentat cărți dedicate lui Blaga). Publică în "Vatra" (din 1972 până în prezent), "Viața românească" (1973 - 1978), "Flacăra" (1974 - 1976), "Discobolul" (1997 - 2000) și, sporadic, în "Familia", "Astra", "Caiete critice", "Contemporanul", "Tribuna", "Steaua", "Observator cultural", "Târnava", "Paradigma", "Cultura" etc. Este redactor la revista Vatra din Târgu-Mureș (1979 - ); 1. Dicționarul Scriitorilor Români (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), vol. I - IV, Ed. Fundației Culturale Române și Ed. Albatros, București
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
Romanul "Pădurea spânzuraților" este împărțit în patru părți (denumite de autor "cărți"), cu un total de 41 de capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Gruparea cărților și capitolelor este realizată astfel: Fiecare dintre cele patru părți conține, potrivit caietului de creație, câte o idee dominantă și anume: Contradicțiile naționale din Austro-Ungaria au răscolit puternic conștiința lui Liviu Rebreanu în anii Primului Război Mondial. Scriitorul rămăsese în zona ocupată a României, fiind arestat de autoritățile germane ca dezertor din Armata Austro-Ungară și
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
de pagini: „Ofițerul în armata austriacă; român. Patru ani se bate. Nu mai poate. Trebuie să plece la cei din față unde-i dreptatea lui. Condamnat la moarte, nu scoate nicio vorbă. Când să tragă deschide gura. Nimic. Vrea moartea” ("Caiete", p. 35). Personajul principal urma să poarte numele Virgil Bologa, ce va fi păstrat timp de câteva luni în proiecte; el avea în această versiune un frate peste munți și o ordonanță sârbă și era originar din Maieru. Acțiunea nuvelei
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
romanului este de o esență mistică de tip dostoievskian, acceptarea senină a morții transmițând o concepție pesimistă cu privire la destinul tragic al omului. Întreaga evoluție sufletească a lui Bologa poate fi împărțită în trei etape, așa cum își notase autorul într-un caiet de creație, fiecare dintre ele corespunzând unui principiu călăuzitor: 1. Apostol e cetățean („o părticică din Eul cel mare al statului, o rotiță într-o mașinărie mare; omul nu e nimic, decât în funcție de stat”); 2. Apostol devine român („pe când statul
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
mie de muscali sau italieni, numai să nu fii nevoit a trage în ai tăi... Aici ți s-ar părea o crimă să omori, pe când aiurea, oriunde, ți-ar fi indiferent sau ai socoti c-ai făcut o vitejie...”". În "Caiete", p. 220, Liviu Rebreanu notează următoarea cugetare antirăzboinică: „Un vers de Goethe e mai prețios decât o bătălie câștigată. Niciodată poporul nu vrea război. Numai conducătorii vor, fiindcă ei stau acasă și trimit la moarte numai poporul”. În schimb, oamenii
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Octoihul este cea de a doua carte apărută în Țara Românească, “prin osârdia ieromonahului Macarie” Locul tipăririi cărții, este tipografia ce funcționa în mănăstirea Bistrița din Oltenia. Octoihul este o carte voluminoasă, numărând 200 de file, grupate în 25 de caiete, cu 22 de rânduri pe pagină. Ca și în cazul Liturghierului, meșterul tipograf ce realizează Octoihul din 1510 este același ieromonah Macarie ce aparține grupului de tineri transilvăneni plecați în străinătate să deprindă arta tiparului după cum adeveresc documentele de epocă
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
neîmplinită, ea modifică destine, schimbă traiectoria unei vieți. Îi ajută pe oameni să comunice dincolo de diferențele personale, ori de propriile păreri, implicându-i totodată în realitatea timpului prin acuta nevoie de frumusețe și adevăr pe care le-o creează." (din Caietul program al premierei de la Teatrul Giulești) JOLLY JOKER, Decembrie 18, 1980, Teatrul dramatic, Brașov; Iulie 22, 1981, Teatrul Maghiar de stat, Sfântu Gheorghe; Ianuarie 31, 1981, Teatrul municipal, Ploiești; Decembrie 4, 1981, Teatrul Național, Craiova; Februarie 11, 1982, Teatrul Național
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
violent modificate de convulsiile istoriei. Dragostea și avatarurile ei, prilejuite de mersul implacabil al vremurilor, iată o parte a demonstrației dorite de autor, a cărui teză, implicită, exaltă într-un discurs dramatic despuiat de patos ca și de patetisme." (Din Caietul program al premierei de la Teatrul de Stat Sibiu) TRANSMITEM ÎN DIRECT, Noiembrie 6, 1982, Teatrul de stat, Turda; Iulie 10, 1983, Teatrul Național (secția maghiară), Târgu Mureș; Mai 5, 1991, Televiziunea Română, București MILIONAR LA MINUT (Milionarul sărac), Aprilie 14, 1983
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
ușor recognoscibile în viața de toate zilele, acoperind mai multe categorii temperamentale și de caracter. În simplitatea sa, piesa propune o clară ieșire dintr-o posibilă dilemă: între două stiluri de viață opuse, opțiunea pentru adevăr este singura soluție." (Din Caietul program al premierei de la Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași, secția Suceava) GREUTATEA OMULUI (Satana cel drept și bun), Mai 23, 1985, Teatrul "Maria Filotti", Brăila; Octombrie 1, 1998, Teatrul Național "I.L. Caragiale", București Încotro se îndreaptă lumea contemporană scăpată din
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
nou, capcanele libertății, corupția, obsesia nocivă a banului și economiei de piață, disputa sistemelor, haosul și tensiunile sociale, exacerbarea stărilor conflictuale, nevoia de stabilitate, învrăjbirea și împăcarea umană sunt tot atâtea pledoarii transfigurate artistic într-un spectacol politic contemporan." (Din Caietul program al premierei de la Teatrul Maria Filotti, Brăila) SINUCIDEREA UNEI COCHETE, Mai 5, 1994, Teatrul "Valah", Giurgiu BOALĂ INCOMPATIBILĂ (Dragostea și tranziția), Iulie 3, 1996, Teatrul "Toma Caragiu", Ploiești INVAZIA (Onorabila familie), Mai 5, 1996, Teatrul "Radu Stanca", Sibiu ULTIMA
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
ziuă", "Uite-așa aș vrea să mor" sau "Du-mă acasă măi tramvai". În 1993-1995 apare cartea biografică "Viața și cântecele lui Gică Petrescu", scrisă de compozitorul și muzicologul George Sbârcea zis și "Claude Romano", având ca bază de documentare caietele și albumele, afișele și fotografiile strânse cu devoțiune de tatăl artistului. La 84 de ani, semnează un contract de înregistrare a 3 CD-uri cu cele mai dragi melodii cântate în toată cariera sa. Orchestrații noi, înregistrări noi într-un
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
a fost asistent de regie, a colaborat cu regizorii Liviu Ciulei și Marietta Sadova. Numele său de scenă era Jeny Arnotă. Jurnalul lui , intitulat „Jurnalul unei ființe greu de mulțumit” (sau„ Jurnalul unei fete greu de mulțumit”), cuprinde 27 de caiete, aflate astăzi în fondul Acterian din cadrul Fundației Arhiva Culturală Română. A reușit să fie publicată numai prima parte, din 1932 până în 1947. Scrierile jurnaliere au fost o preocupare importantă a generației lui Jeni Acterian, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Anton Holban
Jeni Acterian () [Corola-website/Science/302735_a_304064]
-
Singurele distracții ale prolilor în afară de Loterie erau berea ieftină și articole pornografice editate și distribuite în acest scop de Partid). Un ultim episod din plimbarea lui Winston o constituie vizita sa la anticariatul de unde, cu ani în urmă, își cumpărase caietul devenit ulterior jurnal, însă acest fragment nu are relevanță decât pentru firul narativ al povestirii, în vederea unor evenimente care urmează. Până atunci însă, văzând un bătrân - care prinsese cu siguranță perioada de dinainte de Revoluție, de dinaintea Erei Fratelui cel Mare - intrând
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
preluate ulterior în toate mediile, dar care se vor dovedi parțial false în urma unor revelații de la jumătatea anilor '80. În 1985 pictorița Tanți Demetriade, urmașa actorului Aristide Demetriade, împreună cu istoricul de teatru Ionuț Niculescu, au descoperit într-un sertar vechi caietele ce cuprindeau scenariul filmului. Alături de alte scrisori și documente, ele aveau să arunce o lumină nouă asupra istoriei „Independenței României”. În 2007, filmul (în lungime de 82 de minute) a fost lansat pe DVD de către TVR Media. Filmul a fost
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Petre Liciu fusese țintuit la pat, în urma unei operații complicate efectuate pe 28 ianuarie. Rămas fără un rinichi (deși nu știa asta), actorul se arăta optimist în privința recuperării. A lucrat apoi febril la scenariu, timp de opt săptămâni, ilustrându-și caietul vișiniu cu imagini din volumul „Războiul nostru pentru neatârnare” al lui George Coșbuc. Scenariul se oprește în momentul în care soția lui Peneș își caută bărbatul printre răniți și este secerată de un glonte. "„Jalea lui Peneș...”". Atât a mai
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
scenariului a fost preluată de către Aristide Demetriade care, în plus, a adnotat și refăcut anumite scene din lucrarea lui Liciu, incluzând aici și rescrierea șase ori a primii scene pentru a corespunde viziunii artistice pe care și-o dorea acesta. Caietul conține schițe, episoade care nu au mai apărut în film (fie datorită imprimării proaste, fie datorită jocului nesatisfăcător), precum și indicații de continuitate, menite să lege scenele în urma montajului. Totuși, la 8 aprilie 1912, Demetriade se plângea lui Nottara că, în
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Cu toate acestea, ea a fost acceptată — de cele mai multe ori fără îndoieli — de către monografiile ulterioare. Între hârtiile descoperite în 1985, Brezeanu nu figurează nicăieri ca regizor. Dimpotrivă, ele arată că Ar. Demetriade își asumase o bună parte din regie. În caietul vișiniu se observă că, în vreme ce Liciu nara acțiunea, Demetriade o transpune acum vizual, în cadru. Scenariul se transformă încet-încet în caiet de regie. În ultimă instanță, Demetriade descoperă posibilitățile montajului alternativ, asumându-și atât regizarea cât și, ulterior, montarea fizică
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]