24,388 matches
-
familia ocnarului Dumitru Perian. La 1862 a fost renovat cu boltă, de către Perian și fiul său, Alexa Perian. O altă renovare, făcută de Alexa Perian a urmat în 1892, când bolta se stricase. În 1894 tot el a zidit capela izvorului, din cărămidă arsă, care a fost decorată cu icoane dăruite de credincioși. De sărbătorile Sfântul Ilie (20 iulie) și Schimbarea la Față (6 august), preoții din parohiile înconjurătoare organizau slujbe în aer liber pentru pelerinii veniți să vadă izvorul. Conform estimări părintelui
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
a zidit capela izvorului, din cărămidă arsă, care a fost decorată cu icoane dăruite de credincioși. De sărbătorile Sfântul Ilie (20 iulie) și Schimbarea la Față (6 august), preoții din parohiile înconjurătoare organizau slujbe în aer liber pentru pelerinii veniți să vadă izvorul. Conform estimări părintelui Petru Ieremia din 1904, în acel an veniseră de praznicul Sf. Ilie 3.000 de oameni. La 1894 a fost instalată de către Perian o cutie de donații lângă izvor, pentru construirea unei mănăstiri, dar persoana care a
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
în aer liber pentru pelerinii veniți să vadă izvorul. Conform estimări părintelui Petru Ieremia din 1904, în acel an veniseră de praznicul Sf. Ilie 3.000 de oameni. La 1894 a fost instalată de către Perian o cutie de donații lângă izvor, pentru construirea unei mănăstiri, dar persoana care a împins înainte inițiativa a fost Nicolae Drăgălina, un credincios înstărit din Reșița. La 14 aprilie 1897 el a înaintat un memoriu către episcopul diecezan, în care informa ierarhia bisericească asupra dezideratului oamenilor
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
ierarhia bisericească asupra dezideratului oamenilor ca o mănăstire să fie întemeiată, memoriu care a primit agrementul instituției. A cerut de asemenea Adunării urbarialiștilor din comuna Vasiova să doneze 2 iugăre de pământ pe izlazul comunei. Pământul pe care se afla izvorul aparținea societății Österreichisch-ungarische Staatseisenbahngesellschaft. Nicolae Drăgălina a sugerat sinodului eparhial să nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova. În raportul din noiembrie 1897 către consistoriul
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova. În raportul din noiembrie 1897 către consistoriul diecezan, protopopul Maxim Popovici se pronunța pentru construirea mănăstirii vis-a-vis de izvor, pe teritoriul comunei Vasiova, și nu pe terenul situat mai sus de izvor. Persista însă problema ca izvorul să rămână pe teritoriul unei societăți private. Consistoriul diecezan i-a acceptat propunerea, punându-i în vedere necesitatea clarificării situației terenului înainte de
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova. În raportul din noiembrie 1897 către consistoriul diecezan, protopopul Maxim Popovici se pronunța pentru construirea mănăstirii vis-a-vis de izvor, pe teritoriul comunei Vasiova, și nu pe terenul situat mai sus de izvor. Persista însă problema ca izvorul să rămână pe teritoriul unei societăți private. Consistoriul diecezan i-a acceptat propunerea, punându-i în vedere necesitatea clarificării situației terenului înainte de a se întreprinde măsuri pentru strângerea de fonduri; organul bisericesc susținea de asemenea
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
din izlazul comunei Vasiova. În raportul din noiembrie 1897 către consistoriul diecezan, protopopul Maxim Popovici se pronunța pentru construirea mănăstirii vis-a-vis de izvor, pe teritoriul comunei Vasiova, și nu pe terenul situat mai sus de izvor. Persista însă problema ca izvorul să rămână pe teritoriul unei societăți private. Consistoriul diecezan i-a acceptat propunerea, punându-i în vedere necesitatea clarificării situației terenului înainte de a se întreprinde măsuri pentru strângerea de fonduri; organul bisericesc susținea de asemenea schimbul de terenuri, și atrăgea
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
înainte de a se întreprinde măsuri pentru strângerea de fonduri; organul bisericesc susținea de asemenea schimbul de terenuri, și atrăgea atenția să nu se facă publicitate proprietăților minerale ale apei, care ar fi putut determina proprietarul să exploateze în scop propriu izvorul. În 1898, direcțiunea generală a societății a răspuns negativ cererii de cedare prin vânzare sau schimb, propunând în schimb arendarea suprafeței. În același an, Nicolae Drăgălina a cumpărat un iugăr de pământ vis-a-vis de izvor, în credința că „izvorul tot
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
să exploateze în scop propriu izvorul. În 1898, direcțiunea generală a societății a răspuns negativ cererii de cedare prin vânzare sau schimb, propunând în schimb arendarea suprafeței. În același an, Nicolae Drăgălina a cumpărat un iugăr de pământ vis-a-vis de izvor, în credința că „izvorul tot va fi odată al nostru”. A întreprins măsuri ca să cedeze terenul diecezei, și împreună cu Mitru Oancea a zidit o cruce de marmură în fața izvorului, care se găsește actualmente în fața bisericii. În 1899, Alexa Perian a
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
propriu izvorul. În 1898, direcțiunea generală a societății a răspuns negativ cererii de cedare prin vânzare sau schimb, propunând în schimb arendarea suprafeței. În același an, Nicolae Drăgălina a cumpărat un iugăr de pământ vis-a-vis de izvor, în credința că „izvorul tot va fi odată al nostru”. A întreprins măsuri ca să cedeze terenul diecezei, și împreună cu Mitru Oancea a zidit o cruce de marmură în fața izvorului, care se găsește actualmente în fața bisericii. În 1899, Alexa Perian a revendicat proprietatea izvorului, pe
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
an, Nicolae Drăgălina a cumpărat un iugăr de pământ vis-a-vis de izvor, în credința că „izvorul tot va fi odată al nostru”. A întreprins măsuri ca să cedeze terenul diecezei, și împreună cu Mitru Oancea a zidit o cruce de marmură în fața izvorului, care se găsește actualmente în fața bisericii. În 1899, Alexa Perian a revendicat proprietatea izvorului, pe baza argumentului că familia sa îngrijise izvorul timp de 60 de ani, fără a fi oprită de societatea de cale ferată, fiind sfătuit de autoritățile
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
că „izvorul tot va fi odată al nostru”. A întreprins măsuri ca să cedeze terenul diecezei, și împreună cu Mitru Oancea a zidit o cruce de marmură în fața izvorului, care se găsește actualmente în fața bisericii. În 1899, Alexa Perian a revendicat proprietatea izvorului, pe baza argumentului că familia sa îngrijise izvorul timp de 60 de ani, fără a fi oprită de societatea de cale ferată, fiind sfătuit de autoritățile din Ocna de fier să acționeze în instanță Drăgălina a făcut în continuare eforturi
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
A întreprins măsuri ca să cedeze terenul diecezei, și împreună cu Mitru Oancea a zidit o cruce de marmură în fața izvorului, care se găsește actualmente în fața bisericii. În 1899, Alexa Perian a revendicat proprietatea izvorului, pe baza argumentului că familia sa îngrijise izvorul timp de 60 de ani, fără a fi oprită de societatea de cale ferată, fiind sfătuit de autoritățile din Ocna de fier să acționeze în instanță Drăgălina a făcut în continuare eforturi pentru construcția mănăstirii, cedând o livadă și intenționând
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
acționeze în instanță Drăgălina a făcut în continuare eforturi pentru construcția mănăstirii, cedând o livadă și intenționând construcția unei case de rugăciune, cu trei camere. Nicolae Drăgălina a murit în primăvara anului 1902, neglijând să cedeze și formal pământul din fața izvorului. Adăugându-se circumstanța că cele două iugăre de pământ nu au mai fost predate de către comuna Vasiova, planul construcției mănăstirii părea în dificultate. Însă ea a fost împinsă înainte de călugărul Macarie Gușcă, cantor la Mănăstirea Călugăra, care îl cunoscuse pe
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
fiind români, 650 maghiari și 10 de alte naționalități. Fapt ce denotă pierderea limbii și neamului de căte o însemnată parte a populației românești îl constituie mențiunea că, după religie, existau 6 ortodocși și 36 greco-catolici (confesiuni tradiționale românești). Potrivit izvoarelor istorice (inscripția de pe talpa bisericii, inscripția latină de pe tavanul pronaosului, pisania de pe spatele crucii Răstignirii de la fruntariu), în Valea a existat o biserică încă din secolul XVII, care, în anul 1754, a fost refăcută din temelie, la renovările ulterioare folosindu
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
cu orientarea generală nord-vest spre sud-est, de-a lungul părții vestice a orașului Las Vegas și înspre granița statului Nevada cu statul California. Cel mai înalt vârf este Mount Charleston, cu 3.362 m altitudine. Lanțul montan este denumit după izvoarele numeroase care își au obârșia aici, multe dintre acestea găsindu-se în zona Parcului național Red Rock, aflat în partea estică a munților. desparte bazinele hidrografice ale văilor Pahrump și cea a râului Amargosa de valea în care se găsește
Spring Mountains () [Corola-website/Science/313935_a_315264]
-
a ridicat la un nivel superior valoarea lor a fost Ștefan cel Mare (1457-1504), întrucât toate cele 24 ținuturi ale principatului Moldovei aveau steagurile lor. Imaginea celui mai vechi steag moldovenesc de asemenea datează de pe timpurile marelui domnitor (1467). Diferite izvoare istorice atestă faptul că în sec. XV-XIX erau cunoscute mai multe drapele cu cromatică roșie, albastră, galbenă, adică culorile naționale au persistat de-a lungul timpului . Tricolorul a fluturat, conform unor descrieri de epocă, pentru prima oară, la 29 iulie
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
singura stațiune pentru țestoasă din țară, care nu a suferit modificări și merită să fie ocrotită ca rezervație zoologică. Lacul s-a format în urma alunecării rocilor sedimentare miocene de pe versantul sudic al dealului Comoara și este alimentat cu apă din izvoare și precipitații.
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
Complexul carstic "Tăușoarele-Zalion" din Munții Rodnei este alcătuit din Peștera Izvorul Tăușoarelor și Peștera Jgheabul lui Zalion. Rezervația naturală "Tăușoare-Zalion" de la Gersa a fost declarată monument al naturii în principal datorită prezenței cristalelor de gips și a unor fosile cu importanță științifică descoperite în cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci). Peștera de la Izvorul
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
Izvorul Tăușoarelor și Peștera Jgheabul lui Zalion. Rezervația naturală "Tăușoare-Zalion" de la Gersa a fost declarată monument al naturii în principal datorită prezenței cristalelor de gips și a unor fosile cu importanță științifică descoperite în cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci). Peștera de la Izvorul Tăușoarelor este situată la cca. 950m altitudine, în versantul stâng al văii Izvorul Tăușoarelor din bazinul superior al Văii Gersa. Se poate ajunge la peșteră pe traseul: Cu mijloace auto se poate ajunge până în Telciu, Gersa și Parva, puncte de
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
fost declarată monument al naturii în principal datorită prezenței cristalelor de gips și a unor fosile cu importanță științifică descoperite în cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci). Peștera de la Izvorul Tăușoarelor este situată la cca. 950m altitudine, în versantul stâng al văii Izvorul Tăușoarelor din bazinul superior al Văii Gersa. Se poate ajunge la peșteră pe traseul: Cu mijloace auto se poate ajunge până în Telciu, Gersa și Parva, puncte de plecare spre cele două peșteri. La peștera "Jgheabul lui Zalion" se poate ajunge
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
bazinul superior al Văii Gersa. Se poate ajunge la peșteră pe traseul: Cu mijloace auto se poate ajunge până în Telciu, Gersa și Parva, puncte de plecare spre cele două peșteri. La peștera "Jgheabul lui Zalion" se poate ajunge: Peștera de la Izvorul Tăușoarelor are o dezvoltare de 16.107m și o adâncime de 461,6m (cea mai mare diferență de nivel din România). Ea drenează în subteran cursul epigeu al pârâului Izvorul Tăușoarelor. Galerii lungi și nu de puține ori înguste leagă
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
La peștera "Jgheabul lui Zalion" se poate ajunge: Peștera de la Izvorul Tăușoarelor are o dezvoltare de 16.107m și o adâncime de 461,6m (cea mai mare diferență de nivel din România). Ea drenează în subteran cursul epigeu al pârâului Izvorul Tăușoarelor. Galerii lungi și nu de puține ori înguste leagă sălile mari ale acestei peșteri tinere și active ce adăpostește relativ puține formațiuni carstice Se remarcă apariția a numeroase anthodite de gips și aragonit a căror elemente depășesc uneori 10cm
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
și sunt grupate în așa fel încât au aspectul unor crizanteme de piatră. Interesantă este și apariția unor depozite aluvionare stratificate, groase (peste 10m), care colmatează unele diaclaze ale peșterii. Studiul acestora este deosebit de important pentru paleoclimatologie. Este situată aproape de izvoarele Pârâului Orbului, afluent de stânga al Văii Seci. Accesul se face de pe Valea Telcișorului iar în subteran se pătrunde pe o galerie descendentă care debușează într-un aven îngust ce nu depășește 3m, dar are o adâncime de 44m. Jgheabul
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
desprinderea lui din alianța cu cruciații. Totuși, Balduin a rămas puternic. Nur al-Din, pentru a câștiga timp, a încheiat o înțelegere cu regele Ierusalimului prin care se stabilea că musulmanii turci și arabi să-și poată paște liber turmele până la izvoarele Iordanului și în alte părți stabilite de comun acord. Regele nu a respectat tratatul și acesta a fost un motiv suficient pentru a declanșa războiul dintre Nur al-Din și Balduin al III-lea, un jihad lung de 30 de ani
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]