23,379 matches
-
în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de infiltrații care i-au alterat alcătuirea ideologică. Din acest motiv, considerăm justificată opțiunea de a elabora, în paralelul modelului apusean schițat de F.O. Ramirez și J. Boli, modelul răsăritean al societății naționale, sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schițat de F.O. Ramirez și J. Boli, modelul răsăritean al societății naționale, sub cupola ideologică a căruia este circumscris și cazul particular românesc. Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul liberal apusean, formula răsăriteană a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se petreacă (în cea mai mare perioadă a ei) sub directul ghidaj politic al vechii garnituri comuniste. În locul unei "terapii de șoc" care să scuture elementele reziduale moștenite de la comunism, să precipite schimbarea și să accelereze tranziția către o democrație liberală (rețeta tranzițională poloneză), elita politică postcomunistă românească a optat pentru o strategie a reformelor în pași mărunți. Însă chiar și aceștia au fost deliberat împleticiți de noua elită postcomunistă, astfel că ieșirea românească din comunism s-a dovedit a fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acuzând imposibilitatea de organizare a alegerilor libere în condițiile în care administratorul este parte implicată în procesul electoral. Pentru restabilirea ordinii, autoritățile au apelat la minerii din Valea Jiului, care au invadat capitala violentând civili neînarmați. Sediile partidelor istorice (Partinul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc) au fost, de asemenea, vandalizate ca parte a "restaurării ordinii". Mineriada din 28-29 ianuarie 1990 condusă de Miron Cozma a fost prima dintr-o secvență de șase acțiuni ale ortacilor care au zguduit serial fragila ordine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe fondul îndepărtării temporale de comunism, a diluării pasiunilor etnice resurgente în anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologice al căror rezultat a fost un naționalism colectivist-etnic cu inflexiuni exclusiviste și propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva etapă a colectivizării doctrinei naționaliste s-a produs după ce ideea a trecut, în călătoria sa de difuziune geografică, granița fizică și simbolică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precum J.G. von Herder care a introdus potenta noțiune de Volkgeist ("spiritul poporului") și J.G. Fichte cu ale sale hotărâtoare Cuvântări către Națiunea Germană naționalismul a suferit metamorfoza doctrinară completă de la o ideologie individualist-liberală indisociabilă de aspirațiile democratice (i.e., naționalismul liberal britanic) înspre o ideologie colectivist-etnicistă pătrunsă de un spirit autoritar (i.e., naționalismul etnic german). Însă niciunul dintre acești profeți ai naționalismului nu au avut harul oracular de a putea prevede calamitatea ce avea să fie descătușată din ideile politice pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ori societatea postcomunistă a secolului XXI) încearcă să alinieze trei dimensiuni fundamentale oricărui sistem social: i) regimul politic, ii) mentalitatea colectivă, și iii) modelul uman tipul antropologic considerat dezirabil și urmărit a fi instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri despre lume, viață și existență (i.e., mentalitatea colectivă) pe fundamentul unei culturi civice democratice. Cultura civică este înțeleasă aici ca fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este înțeleasă aici ca fiind sistemul axiologico-atitudinal față de politică și viața socială care susține funcționarea unui regim de democrație participativă (Almond și Verba, 1996, pp. 43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică a democrației liberale participative, a fost așezată o înțelegere revizuită a patriotismului și identității naționale, în care etnicul și-a pierdut primordialitatea. Ceea ce are ca urmare o redefinire substanțială a tipului antropologic urmărit de regimul politic. Neîndoielnic, "fiecare societate își face un anumit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
destinație concluzională. Analiza de conținut tematică a curriculei naționale, programei de învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare convergență cu tendințele reperabile la nivel global în direcția unei orientări valorice structurată pe trei planuri: i) individualism liberal, în virtutea căruia sunt promovate noțiunile axiologice de demnitate a persoanei, autonomie rațională și realizare a sinelui; ii) angajament comunitarian, întemeiat în valoarea ce prescrie implicarea civică în adresarea problemelor sociale cu care se confruntă comunitățile de apartenență și relevanță afectivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asumarea oficială de către statul român a responsabilității față de păcatele trecutului (Raportul Wiesel, 2004; Raportul Tismăneanu, 2006). Angajându-se în efortul de clarificare a trecutului în vederea așezării unei noi temelii morale pentru construirea unei societăți inspirate de principiile politice ale democrației liberale, autoritățile statale românești au adoptat norma europeană a "politicii regretului". Toate aceste deplasări, prefaceri și chiar rupturi în gestiunea politică a trecutului românesc, ce pot fi înțelese în cheia oferită de noțiunea de "revoluție mnemonică", ilustrează noua condiție postnaționalistă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din rândurile fostului partid unic, în care regimul comunist era depictat în valențe predominant pozitive (ca epoca de aur a existenței istorice românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar, în care trecutul comunist era zugrăvit în tușe grave și sumbre, ca o jumătate de secol tragică a existenței românești (Ciobanu, 2009, p. 318
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
15 ani de la răsturnarea regimului comunist, dominantă în arena publică a fost narativa conservatoristă, cauționată politic de succesorii PCR care stăpâneau pozițiile pivotale ale politicii românești și controlau, prin aceasta, tabloul de comandă al culturii autohtone. Narativa contestatară, de factură liberală, deși a fost pusă în circuitul sferei publice încă din postludiul evenimentelor revoluționare (vezi Proclamația de la Timișoara din 1990), a rămas eclipsată de versiunea conservatoristă asupra trecutului în ceea ce privește suportul politic și nivelul de putere de care beneficia în câmpul hibrid
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suportul politic și nivelul de putere de care beneficia în câmpul hibrid al politicii și culturii românești. Mutarea tactică efectuată de președintele T. Băsescu prin condamnarea regimului comunist a avut drept consecință reconfigurarea raporturilor de putere în sensul oficializării narativei liberale în concomitent cu discreditarea publică a narativei conservatoriste. În contextul politicilor asupra memoriei purtate în cultura română postcomunistă, Raportul Tismăneanu și condamnarea comunismului pe care acesta a legitimat-o istoric semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Potrivit recomandării Raportului, toți cei care rezistă interpretării oficiale ar trebui să fie pasibili de sancționare judiciară pentru acte de apologie la adresa fostului regim și negaționism. Jubileul comemorării a 25 de ani de la căderea comunismului, ce trebuia, în perspectiva narativei liberale, să ocazioneze o aniversare celebrativă a anticomunismului s-a petrecut sub auspiciile nostalgiei colective. După cum o arată studiul realizat în decembrie 2014 de către INSCOP, la o pătrime de veac de la prăbușirea regimului comunist, viața în România este evaluată per general
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând o viață mai bună. Paradoxul memoriei colective românești cu privire la trecutul comunist este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza retrospectiv regimul comunist și a impune în conștiința publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică după vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1973 și 1979, Europa a intrat într-o perioadă de criză economică din care a început să iasă după 1983. Principalele puteri economice în această perioadă au fost: SUA, URSS, Japonia. În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă (principalele caracteristici: piața este cadrul general care stabilește raportul cerere-ofertă, proprietate privată, libera inițiativă, concurență, intervenția redusă a statului în economie); dirijată sau planificată (principalele caracteristici: economia este centralizată și se bazează pe proprietatea de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dirijată sau planificată (principalele caracteristici: economia este centralizată și se bazează pe proprietatea de stat sau proprietatea comună, libera inițiativă și concurența lipsesc, se pune accent pe industria grea iar agricultura este colectivizată); mixtă în cadrul căreia coexistă caracteristici ale economiilor liberale și dirijate; c) Economia la sfârșitul secolului al XX-lea Principalele puteri economice la sfârșitul secolului al XX-lea sunt: SUA, Uniunea Europeană, Japonia. dezvoltare remarcabilă se înregistrează în China, India, tigrii asiatici (Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, Hong Kong ). d) Ocupații și statute
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
anul 1951 a fost fondată Organizația Internațională pentru Migrare (IOM) care are sediul la Geneva și are rolul de a acorda asistență țărilor membre pe probleme de emigrare. 4. Studiu de caz: Curente și idei economice: economii dirijate și economii liberale a) Tipuri de economii în perioada postbelică În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă; dirijată sau planificată; mixtă; În perioada postbelică a existat o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
rolul de a acorda asistență țărilor membre pe probleme de emigrare. 4. Studiu de caz: Curente și idei economice: economii dirijate și economii liberale a) Tipuri de economii în perioada postbelică În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă; dirijată sau planificată; mixtă; În perioada postbelică a existat o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și economiile dirijate, specifice societăților comuniste. b) Modelul capitalist: economii liberale În secolul XX, au existat două mari
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]