25,546 matches
-
nu sunt de acord cu aceasta. De exemplu, la Toronto, o femeie cunoscută ca "doamna cu geantă care tremură" a făcut acest lucru cu mare succes, depășind veniturile cerșetorilor obișnuiți, prin prezentarea ei mai patetică decât a cerșetorilor legitimi. Intriga povestirii putea fi sugerată de cartea "A Caveat for Common Cursitors" (1561) a lui Thomas Harman în care este descrisă demascarea escrocului Nicholas Jennings, care cerșea ziua arătând bube false, în timp ce noaptea se întorcea la o casă confortabilă unde avea și
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]
-
de cartea "A Caveat for Common Cursitors" (1561) a lui Thomas Harman în care este descrisă demascarea escrocului Nicholas Jennings, care cerșea ziua arătând bube false, în timp ce noaptea se întorcea la o casă confortabilă unde avea și o menajeră. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al optulea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1921) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Această versiune mută a filmului "The Man with the Twisted Lip" are o durată de 28
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]
-
Cartier. Versiunea din 1951 a avut titlul schimbat în cel de "The Man Who Disappeared" ("Omul care a dispărut") și a fost un episod pilot pentru un nou serial de televiziune despre Sherlock Holmes, care nu a mai fost realizat. Povestirea " Omul cu buza strâmbă" a fost adaptată în 1965 pentru un episod (episodul 7) al serialului TV "Sherlock Holmes" (realizat de BBC) cu actorii Douglas Wilmer și Nigel Stock. Granada Television a realizat în 1986 un episod adaptat de Alan
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]
-
episod (episodul 7) al serialului TV "Sherlock Holmes" (realizat de BBC) cu actorii Douglas Wilmer și Nigel Stock. Granada Television a realizat în 1986 un episod adaptat de Alan Plater ca parte a serialului de televiziune "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea scurtă "Blind Willie" ("Orbul Willie") din cartea "Hearts in Atlantis" a lui Stephen King are anumite similitudini cu "Omul cu buza strâmbă". Holmes a stat o noapte întreagă îmbrăcat în halat și a fumat o uncie de tutun de pipă
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]
-
se află în fața unui mister care îl lasă perplex și remarcă: "Dă-mi un halat și o uncie de tutun și voi depăși această mică dificultate", după care petrece o noapte de nesomn și rezolvă misterul în mod corespunzător. În povestirea "The Disappearance of Mr. Davenheim" a Agathei Christie, este repovestită povestea "Omului cu buza strâmbă".
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]
-
Faust Eric (1990) (titlu original "Faust Eric") este al nouălea roman al "Lumii Disc", creată de Terry Pratchett. Inițial a fost publicat ca o povestire a "Lumii Disc" într-un format mai mare decât celelalte romane și ilustrat de Josh Kirby. Ulterior a fost republicată în format paperback normal, fără ilustrații și, în unele situații, cu titlul simplu "Eric" pe copertă și pe prima pagină
Eric (roman) () [Corola-website/Science/323318_a_324647]
-
fi necesare procesoare și mai rapide, rezoluții grafice și mai mari, capacități de comunicație și mai înalte decât cele existente, și toate acestea la un preț acceptabil. Numeroase cărți și filme științifico-fantastice prezintă personaje prinse în realitatea virtuală. O primă povestire a fost publicată în 1935, „Pygmalion's Spectacles” de Stanley G. Weinbaum. În această povestire, personajul principal, Dan Burke, întâlnește un profesor spiriduș, Albert Ludwig, care a inventat o pereche de ochelari care emulează "un film care oferă imagine și
Realitate virtuală () [Corola-website/Science/323325_a_324654]
-
mai înalte decât cele existente, și toate acestea la un preț acceptabil. Numeroase cărți și filme științifico-fantastice prezintă personaje prinse în realitatea virtuală. O primă povestire a fost publicată în 1935, „Pygmalion's Spectacles” de Stanley G. Weinbaum. În această povestire, personajul principal, Dan Burke, întâlnește un profesor spiriduș, Albert Ludwig, care a inventat o pereche de ochelari care emulează "un film care oferă imagine și sunet [...] gust, miros și atingere. Sunteți în poveste, puteți să vorbiți cu umbrele (personajele) și
Realitate virtuală () [Corola-website/Science/323325_a_324654]
-
(în ) este o colecție de două povestiri cu Arsène Lupin, scrise de Maurice Leblanc. Aceste povestiri relatează confruntarea între Lupin și Herlock Sholmes, o copie transparentă a lui Sherlock Holmes, personajul povestirilor polițiste ale lui Arthur Conan Doyle, care avea deja un mare succes în Franța (aventurile
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
(în ) este o colecție de două povestiri cu Arsène Lupin, scrise de Maurice Leblanc. Aceste povestiri relatează confruntarea între Lupin și Herlock Sholmes, o copie transparentă a lui Sherlock Holmes, personajul povestirilor polițiste ale lui Arthur Conan Doyle, care avea deja un mare succes în Franța (aventurile sale au fost publicate începând din 1902). Colecția de
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
(în ) este o colecție de două povestiri cu Arsène Lupin, scrise de Maurice Leblanc. Aceste povestiri relatează confruntarea între Lupin și Herlock Sholmes, o copie transparentă a lui Sherlock Holmes, personajul povestirilor polițiste ale lui Arthur Conan Doyle, care avea deja un mare succes în Franța (aventurile sale au fost publicate începând din 1902). Colecția de povestiri urmează volumului "Arsène Lupin, gentleman-cambrioleur", în care Sherlock Holmes își face apariția în povestirea "Sherlock
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
relatează confruntarea între Lupin și Herlock Sholmes, o copie transparentă a lui Sherlock Holmes, personajul povestirilor polițiste ale lui Arthur Conan Doyle, care avea deja un mare succes în Franța (aventurile sale au fost publicate începând din 1902). Colecția de povestiri urmează volumului "Arsène Lupin, gentleman-cambrioleur", în care Sherlock Holmes își face apariția în povestirea "Sherlock Holmès arrive trop tard". După apariția personajului Sherlock Holmes în povestirea respectivă, Maurile Leblanc a schimbat numele personajului în cel de Herlock Sholmes ca urmare
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
personajul povestirilor polițiste ale lui Arthur Conan Doyle, care avea deja un mare succes în Franța (aventurile sale au fost publicate începând din 1902). Colecția de povestiri urmează volumului "Arsène Lupin, gentleman-cambrioleur", în care Sherlock Holmes își face apariția în povestirea "Sherlock Holmès arrive trop tard". După apariția personajului Sherlock Holmes în povestirea respectivă, Maurile Leblanc a schimbat numele personajului în cel de Herlock Sholmes ca urmare a protestelor lui Arthur Conan Doyle. Colecția a fost tradusă în limba engleză ca
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
mare succes în Franța (aventurile sale au fost publicate începând din 1902). Colecția de povestiri urmează volumului "Arsène Lupin, gentleman-cambrioleur", în care Sherlock Holmes își face apariția în povestirea "Sherlock Holmès arrive trop tard". După apariția personajului Sherlock Holmes în povestirea respectivă, Maurile Leblanc a schimbat numele personajului în cel de Herlock Sholmes ca urmare a protestelor lui Arthur Conan Doyle. Colecția a fost tradusă în limba engleză ca "Arsène Lupin versus Holmlock Shears" în Anglia și "The Blonde Lady" în
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
schimbat numele personajului în cel de Herlock Sholmes ca urmare a protestelor lui Arthur Conan Doyle. Colecția a fost tradusă în limba engleză ca "Arsène Lupin versus Holmlock Shears" în Anglia și "The Blonde Lady" în Statele Unite ale Americii. Aceste povestiri au subiect și un ton umoristic în opoziție cu celelalte opere mai sumbre ale lui Leblanc. Prima povestire, "Femeia blondă", începe cu achiziționarea unui secreter vechi de acaju de către Gerbois, profesor de matematică la Liceul din Versailles. Secreterul este ulterior
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
fost tradusă în limba engleză ca "Arsène Lupin versus Holmlock Shears" în Anglia și "The Blonde Lady" în Statele Unite ale Americii. Aceste povestiri au subiect și un ton umoristic în opoziție cu celelalte opere mai sumbre ale lui Leblanc. Prima povestire, "Femeia blondă", începe cu achiziționarea unui secreter vechi de acaju de către Gerbois, profesor de matematică la Liceul din Versailles. Secreterul este ulterior furat de Arsène Lupin. Mai târziu, Lupin și profesorul își dau seama că în el se află un
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
scape și să se întoarcă la Paris unde realizează arestarea lui Lupin. După ce Sholmes pleacă, Lupin evadează din nou din mâinile polițiștilor francezi și reușește să-și ia rămas bun de la Sholmes și de la asistentul său în Gara de Nord. A doua povestire, "Lampa ebraică", începe cu un alt apel la Herlock Sholmes pentru a recupera o lampă ebraică furată. După citirea apelului, Sholmes este șocat să citească o a doua scrisoare trimisă de această dată de Lupin și sosită în același timp
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
și ea să nu intervină, și citește în Echo de France, ziarul portavoce a lui Lupin, despre sosirea sa. Sholmes începe să investigheze furtul și află adevăratul motiv pentru care care Lupin îi ceruse să nu intervină. Colecția conține următoarele povestiri: Cele două povestiri au fost publicate inițial în revista "Je sais tout" începând din noiembrie 1906. Prima povestire, "Femeia blondă", a fost publicată în perioada noiembrie 1906 - aprilie 1907, în timp ce a doua, "Lampa ebraică", a apărut în perioada septembrie-octombrie 1907
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
nu intervină, și citește în Echo de France, ziarul portavoce a lui Lupin, despre sosirea sa. Sholmes începe să investigheze furtul și află adevăratul motiv pentru care care Lupin îi ceruse să nu intervină. Colecția conține următoarele povestiri: Cele două povestiri au fost publicate inițial în revista "Je sais tout" începând din noiembrie 1906. Prima povestire, "Femeia blondă", a fost publicată în perioada noiembrie 1906 - aprilie 1907, în timp ce a doua, "Lampa ebraică", a apărut în perioada septembrie-octombrie 1907. Colecția celor două
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
sa. Sholmes începe să investigheze furtul și află adevăratul motiv pentru care care Lupin îi ceruse să nu intervină. Colecția conține următoarele povestiri: Cele două povestiri au fost publicate inițial în revista "Je sais tout" începând din noiembrie 1906. Prima povestire, "Femeia blondă", a fost publicată în perioada noiembrie 1906 - aprilie 1907, în timp ce a doua, "Lampa ebraică", a apărut în perioada septembrie-octombrie 1907. Colecția celor două povestiri a fost publicată în volum în februarie 1908, cu modificări (mai ales epilogul), iar
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
au fost publicate inițial în revista "Je sais tout" începând din noiembrie 1906. Prima povestire, "Femeia blondă", a fost publicată în perioada noiembrie 1906 - aprilie 1907, în timp ce a doua, "Lampa ebraică", a apărut în perioada septembrie-octombrie 1907. Colecția celor două povestiri a fost publicată în volum în februarie 1908, cu modificări (mai ales epilogul), iar o altă ediție a apărut în 1914, cu noi modificări. Traducerile în limba engleză au apărut în 1910.
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a opta povestire din volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes". Este una dintre cele patru povestiri cu Sherlock Holmes care poate fi clasificată ca fiind un mister petrecut într-o
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a opta povestire din volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes". Este una dintre cele patru povestiri cu Sherlock Holmes care poate fi clasificată ca fiind un mister petrecut într-o cameră închisă. Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din februarie 1892, cu
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a opta povestire din volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes". Este una dintre cele patru povestiri cu Sherlock Holmes care poate fi clasificată ca fiind un mister petrecut într-o cameră închisă. Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din februarie 1892, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Aventurile lui Sherlock Holmes"" (în
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
14 octombrie 1892 de George Newnes Ltd din Anglia. Ea va fi publicată ulterior sub titlul "The Spotted Band" în revista "New York World" din august 1905. Doyle a mărturisit mai târziu că el credea că aceasta era cea mai bună povestire cu Holmes pe care a scris-o.. Doyle a scris și pus în scenă o piesă de teatru inspirată din această povestire. Ea a avut premiera la Teatrul Adelphi din Londra la 4 iunie 1910, cu H. A. Saintsbury în rolul
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]