23,537 matches
-
structural paralel cu nominativul, ci e un Caz lexical, paralel cu dativul. Woolford (1997) a subliniat existența unui gol în inventarul de Cazuri lexicale disponibile în GU − nu există un Caz lexical asociat cu Agentul − pe care ergativul l-ar umple. Asocierea cazului ergativ cu Agentul nu e perfectă: în avar, ergativul este omonim cu locativul, în udi, cu instrumentalul, iar în eschimosă, cu genitivul (Nash 1996: 198; Alexiadou 2001: 168). În propunerea formulată de Alexiadou (2001: 168−171), capacitatea verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lărgi, a se lăți, a se localiza, a se lungi, a se menține, a se nivela, a se prelungi, a se răsturna, a se ridica, a se scufunda, a se scutura (florile), a se situa, a se strânge, a se umple, a se uni (derivate); ● nereflexive: a apune, a asfinți, a avansa, a bălti, a coti, a rămâne, a răsări, a sta, a staționa, a trăi (primare); a atârna, a devia, a înainta, a încremeni, a înlemni, a ocoli (derivate); ● reflexive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
însă acest tip de structură nu poate fi considerat un test sintactic, deoarece este limitată la o clasă foarte restrânsă de verbe: (a) A tăiat fructele cubulețe/merele felii Toate ramele au fost pictate negre A vopsit gardul verde A umplut paharul ochi ( b) Paharul a căzut de pe masă și s-a spart în bucăți Apa a înghețat tun Ion a fugit la gară. 7.4. Prefixarea cu re- Marantz (2005) observă că prefixul re- apare cu precădere în cazul verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se situează la 20 km de oraș tranz.: Evoluția economică ne situează în top part. situat, -ă nom. situarea, situatul A SE STRÂNGE Apa se strânge în gropi tranz.: Ion strânge bani part. strâns, -ă nom. strângerea, strânsul A SE UMPLE Canalul se umple de la ploaie tranz.: Ploaia umple canalul part. umplut, ă nom. umplerea, umplutul A SE UNI Brațele Dunării se unesc înainte de vărsarea în mare tranz.: Ion și Ioana își unesc forțele part. unit, -ă nom. unirea, unitul REFLEXIVE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
20 km de oraș tranz.: Evoluția economică ne situează în top part. situat, -ă nom. situarea, situatul A SE STRÂNGE Apa se strânge în gropi tranz.: Ion strânge bani part. strâns, -ă nom. strângerea, strânsul A SE UMPLE Canalul se umple de la ploaie tranz.: Ploaia umple canalul part. umplut, ă nom. umplerea, umplutul A SE UNI Brațele Dunării se unesc înainte de vărsarea în mare tranz.: Ion și Ioana își unesc forțele part. unit, -ă nom. unirea, unitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Evoluția economică ne situează în top part. situat, -ă nom. situarea, situatul A SE STRÂNGE Apa se strânge în gropi tranz.: Ion strânge bani part. strâns, -ă nom. strângerea, strânsul A SE UMPLE Canalul se umple de la ploaie tranz.: Ploaia umple canalul part. umplut, ă nom. umplerea, umplutul A SE UNI Brațele Dunării se unesc înainte de vărsarea în mare tranz.: Ion și Ioana își unesc forțele part. unit, -ă nom. unirea, unitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) ANCORA Vasul ancorează în port
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
situează în top part. situat, -ă nom. situarea, situatul A SE STRÂNGE Apa se strânge în gropi tranz.: Ion strânge bani part. strâns, -ă nom. strângerea, strânsul A SE UMPLE Canalul se umple de la ploaie tranz.: Ploaia umple canalul part. umplut, ă nom. umplerea, umplutul A SE UNI Brațele Dunării se unesc înainte de vărsarea în mare tranz.: Ion și Ioana își unesc forțele part. unit, -ă nom. unirea, unitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) ANCORA Vasul ancorează în port Momentele plăcute se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de departe sunt ei de ea; cei ce își dezlipesc de buna voie inima de bunurile pământești, își golesc mintea de cunoștințele cele deșarte și își eliberează sufletul de iubirea celor vremelnice, pentru că, astfel sărăcită, mintea să dorească a fi umplută cu bunurile cerești, cu bogăția științei dumnezeiești și cu iubirea celor veșnice. Acești creștini, oricât ar fi de virtuoși, nu se cred niciodată desăvârșiți, ci se străduiesc să urce treaptă cu treaptă, cât mai sus, pe scara desăvârșirii. Răsplata făgăduită
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Ioan 1, 47) și ca pruncii (Matei 18, 3-4); apoi cei care, prin nevoințe și rugăciuni neîntrerupte, izbutesc să-și smulga rădăcinile păcatului, adică să-și golească inima de poftele și gândurile rele, de iubirea celor pământești și să o umple cu dorul după lumina dumnezeiască și desăvârșire. Aceștia ajung să-L vadă pe Dumnezeu chiar din aceasta viață, aflându-L pretutindeni, și, mai ales, în făpturile Sale, precum este scris: „Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Sociologia actuală prezintă de cele mai multe ori însă o abilitate scăzută de a lua în considerare, într-o explicație complexă unitară, atât factorii obiectivi, cât și cei subiectivi care prezidează dinamica fenomenelor sociale. Capitolul de față nu și-a propus să umple acest gol. El s-a limitat să argumenteze faptul că, alături de factorii obiectivi, conștiința își aduce o contribuție independentă la determinarea fenomenelor sociale. Scurtă concluzie: structurile explicației sociologicetc "Scurtă concluzie\: structurile explicației sociologice" Consider că sunt necesare două concluzii în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Nu este suficient ca o teorie să fie bună pentru a deveni automat și practică. Acest lucru este evident dacă ne gândim la științele naturii. De la teorie la acțiune mai este un drum destul de lung, un „gol” care a fost umplut de inginerie. Nu se poate întrevedea nici o rațiune pentru care acest lucru să nu fie valabil și pentru relația dintre teoriile sociologice și activitățile practice. O bună teorie sociologică este o precondiție absolută a integrării sociologiei în activitățile practice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe de altă parte, un sistem de exploatare centralizat, al cărui instrument este administrația susținută de puterea politico-militară. Retragerea tătarilor a creat un fel de gol. Sistemul administrativ de exploatare a rămas, lipsind însă beneficiarul său. Acest gol a fost umplut de elementul autohton. Inițial deci, feudalismul românesc a fost fundat pe un sistem politico-administrativ. Cei din preajma domnitorului primeau cu drept personal de exploatare diferitele impozite existente. Ei nu erau proprietari de pământuri, ci doar beneficiari ai sistemului politico-administrativ de exploatare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă Într-o
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a vorbit el. Și când a isprăvit vorba, vodă i-a pus două fișicuri cu napoleoni În mână, zicându-i cu bunătate: Ține, moș Ioane, acest mic dar de la mine și Întâmpină-ți nevoia... Lui moș Ion Roată i se umplură din nou ochii de lacrimi și, sărutând mâna lui vodă, ca semn de mulțumire, zise oftând: Dar cu rușinea ce mi-a făcut, cum rămâne, Măria ta ? Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zice Cuza-Vodă, sărutându-l și pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a spus: ,,Măria ta!”. ,,Măria ta!”, dar nu cu umilință, Ci, dăruindu-ți dragostea lor toată, Ți-au dat, cei mulți, Întreaga lor ființă În frunte cu bătrânul Ion Roată. Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot Îți cântă pomenirea Mărite, prea cinstite pârcălabe! Cuvinte: pârcălab= dregător, slujbaș mai mare peste un ținut (În trecut); țel = scop; pomenirea = amintirea; ctitor= Întemietor. ,,O țară nu poate fi puternică și independentă fără ridicarea din
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și În stânga, răcnind, scrâșnind. Dușmanii se risipiră ca suflați de vifor, dar nu voiau să se dea bătuți... Într-o dimineață de octombrie, În același an, 1877, soarele răsări cu o lumină prietenească. Negura se risipi curând și văzduhul se umplu de strălucire. Tunurile bubuiau În Plevna și În Împrejurimi. Obuzele aduceau moartea. La ceasurile nouă, un trimis al turcilor ieși din spatele Întăriturilor, cu steag alb, În fața Griviței. Se predau necondiționat. ,, Ura ! măreț se-nalță-n vânt Stindardul României !”. Și astfel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de ce să-l lichideze ? N-ar fi mai bine să-l ia prizonier ? Brusc, În mintea lui Olaru Încolți o hotărâre Îndrăzneață. Își fixă arma În umăr, ochi ceva mai sus de creștetul ofițerului și apăsă pe trăgaci. Detunătura neașteptată umplu văile cu ecoul ei. În aceeași clipă flăcăul strigă din răsputeri: Mâinile sus ! Năuciți, hitleriștii săriră În picioare și aruncară armele și grenadele În iarbă. Prizonierii au fost duși la postul de jandarmi din comună. În amurgul zilei, Împreună cu alți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Rainey Harper, pe atunci președinte a Universității, prin transformarea University Extension World În AJS, numindu-l redactor-șef pe Albion Small. Provocarea a fost imensă: nu numai că Small nu a fost sigur ca va avea suficient material pentru a umple volumul de debut, ci Însăși sociologia ca disciplină nu era suficient de cristalizată pentru a susține aparițiile regulate ale unei reviste de specialitate 4: la Începutul anilor 1900, sociologia a Însemnat un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
veselit lumea, a adus dintr-odată, peste toți și peste toate, priveliște veselă și plăcută. S-a arătat cerul, care mai înainte, era acoperit de întuneric, tot cu atâta frumusețe pe cât o mărturisesc și astăzi ochii noștri. Văzduhul s-a umplut de lumină; dar, mai bine spus, avea atârnată în el chiar lumina în întregime, care trimitea pretutindeni, până la marginile văzduhului, iuțile împărțiri ale strălucirii ei. În sus, lumina ajungea până la eter și cer; în lățime, lumina, într-o clipită de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Creatorul tuturor a făcut creaturi: lumină spirituală, potrivită fericirii celor ce-L iubesc pe Domnul, firile raționale și nevăzute și toată podoaba celor spirituale, câte depășesc mintea noastră, ale căror nume nici nu este cu putință să le descoperim. Acestea umplu lumea cea nevăzută, după cum învață Pavel, zicând: În El s-au făcut toate, fie cele văzute, fie cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii, fie puteri (Col., 1, 16), fie oștile îngerilor, fie dregătoriile arhanghelilor”. (Sf. Vasile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tirani pe pământ înainte de El; se istorisește despre mulți înțelepți și vrăjitori la caldei și la egipteni și hinduși. Care dintre ei, nu zic după moarte, dar încă trăind a putut să-și impună atât de mult puterea, încât să umple tot pământul de învățătura lui și să întoarcă de la superstiția idolească o mulțime așa de mare, câtă a atras Mântuitorul nostru la El de la idoli? Filosofii elinilor au scris multe cărți părute convingătoare și cu mult meșteșug în cuvinte. Ce-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în gândirea lor și se certau întreolaltă. Dar e un fapt foarte minunat că Cuvântul lui Dumnezeu învățând prin cuvintele cel mai simple, a umbrit pe sofiști și a golit de putere învățăturile lor, atrăgând pe toți la Sine și umplând bisericile Sale. Și ceea ce e uimitor este că pogorând la moarte ca om, a făcut de nimic vorbăria făloasă a înțelepților despre idoli. Căci a cui moarte a alungat demonii? Sau de moartea cui s-au înspăimântat dracii, ca de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oameni, la o viață mai presus de firea noastră omenească. (n. s. 206, p. 153) 47 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Îl admirăm pe Fiul lui Dumnezeu pentru că renunță pentru o vreme la strălucirea Lui supremă, luând chip de rob pentru a umple acest chip al nostru de strălucirea Lui dumnezeiască ... Dumnezeul credinței creștine este într-adevăr Dumnezeul supremei iubiri. El dă un sens pozitiv culminant existenței. Sensul acesta e formulat în trei învățături: a) un Dumnezeu al Treimii; b) Un Dumnezeu Creator
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Răspuns: Nu încape îndoială că îngerii au știut despre întruparea viitoare a Domnului pentru mântuirea oamenilor. Ceea ce le-a rămas lor ascuns a fost modul necuprins al zămislirii Domnului, cum, fiind întreg în Tatăl și întreg în toate, și toate umplându-le, era întreg în pântecele Fecioarei”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, î. 42, în Filocalia..., vol. II, p. 225) „... în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin întrupare, se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]