23,608 matches
-
cele negative. Când studentul povestea despre vreun vecin care l-a ajutat să-și repare mașina sau despre un spectacol grozav care urma să aibă Ioc în oraș sau cum s-a întâlnit din întâmplare cu un vechi prieten, Alan zâmbea, dădea din cap și îi punea întrebări deschise. Când studentul devenea din nou nemulțumit, Alan nu-i băga în seamă: se uita la câte un trecător, începea să ciugulească absent din sandvici sau citea ziarul. După puțin timp, comportamentul studentului
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
începea să ciugulească absent din sandvici sau citea ziarul. După puțin timp, comportamentul studentului s-a schimbat complet și, în compania lui Alan, a devenit amabil și optimist. De fiecare dată când îl întâlnea pe Alan, îl saluta și îi zâmbea și-i dădea vreo veste bună. înainte ca Alan să se întoarcă în California, studentul i-a mărturisit că adesea acele discuții constituiau pentru el cele mai plăcute momente ale zilei. Și era și de înțeles, pentru că rămăsese cu toți
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
parte, dacă respingem complimentele sau dacă schimbăm subiectul discuției. în schimb, dacă îl privim în ochi și răspundem pozitiv, probabil se va simți satisfăcut. Dacă și-a continuat, îndemânatic, complimentul cu o întrebare, tot ceea ce trebuie sa facem este să zâmbim, să-i mulțumiri și poate chiar să-i spunem ce sentimente plăcute a trezit în noi acel compliment. Iată câteva răspunsuri model: NIGEL: Când soția mi-a spus ce tată bun sunt, pentru că-mi petrec atâta timp jucându-mă cu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
plăcea si mie să fac așa ceva, dar mi-e teamă că nu prea se potrivește cu artele marțiale practicate de mine. Tu nu practici artele marțiale, nu-i așa? VECINUL: Nu. Și așa mai departe. După o vreme și-au zâmbit și s-au despărțit printr-un obișnuit "Pe curând" După ce și-au dat seama că au atât de puține lucruri de spus, nu e de mirare că nici unul dintre ei n-a mai făcut vreun efort ca să intre în contact
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pierde doi sau trei dolari și după aceea mă voi opri. După câteva minute, am tras de manetă și am devenit o vedetă! Mașina a început să șuiere, s-au aprins luminițe roșii și toată lumea se uita la mine și zâmbea. Era emoționant! Câștigasem! E drept, numai 7, 50 dolari, dar eram atât de agitat de parcă aș fi câștigat un milion! Mi-a plăcut atât de mult senzația, încât am continuat cinci ore și am cheltuit încă 32 de dolari, doar-doar
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de ocupat, dar... mi-ar face plăcere să petrecem câtva timp împreună. Poate, dacă am avea ocazia, am deveni buni prieteni. Mă întreb, nu s-ar putea să jucăm golf împreună sâmbătă dimineața?" 2. Se uită drept în ochii noștri, zâmbește deschis și pe un ton degajat ne spune: Mi-a făcut plăcere să vă cunosc. Poate am putea merge împreună să jucăm golf sâmbătă dimineața. Ce ziceți?" Cercetările au arătat că mai mult de 98% dintre oameni ar accepta numai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
STAN: Nu mai sper că-mi vei face această mică favoare. GEN: Ai dreptate, Stan, nu. (Acceptă adevărul. ) Dialogul 2 GARY: Salut, Bill. Ce faci? (Deschidere rituală. ) BILL: Excelent Tu? (Deschidere rituală. ) GARY: Bine. Și ce mai face Rolls-ul tău? (Zâmbește. ) BILL: O, și el e excelent (Râde). GARY: Ascultă, Bill, îmi vin niște rude cu avionul diseară din statul vecin. BILL: Este o veste bună! GARY: Și dacă m-aș duce să-i iau în Rolls Royce-ul tău, mamă, ce
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
că trebuie să luați parte la o petrecere, dar nu aveți deloc starea sufletească potrivită pentru aceasta, dar este obligatoriu să participați. De la intrare, vedeți chipuri vesele, auziți muzică antrenantă, râsete. Pentru a vă a alătura celorlalți, de la bun început zâmbiți și dumneavoastră, intrați în vorbă cu unii sau alții, participați cu o glumă, etc., cu toate că nu prea aveți chef. Continuați să vorbiți, să zâmbiți, să dansați, și - ușor, ușor - simțiți că intrați în atmosfera petrecerii. După vreo oră veți avea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vedeți chipuri vesele, auziți muzică antrenantă, râsete. Pentru a vă a alătura celorlalți, de la bun început zâmbiți și dumneavoastră, intrați în vorbă cu unii sau alții, participați cu o glumă, etc., cu toate că nu prea aveți chef. Continuați să vorbiți, să zâmbiți, să dansați, și - ușor, ușor - simțiți că intrați în atmosfera petrecerii. După vreo oră veți avea o altă stare de spirit decât la început. Pentru a te vizualiza ca persoană creativă, afirmă ceea ce crezi tu ca fiind adevărat, folosind o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fie ochii, iar limbajul corporal va fi folosit la maximum. Mesajele pot merge de la „Ce naiba caut aici?” până la „Ce faci după ce terminăm?”. Spuneți participanților să se concentreze pe mesajul transmis de parteneri prin limbaj corporal și să nu uite să zâmbească. După maximum un minut, se vor schimba partenerii. Se repetă jocul de patru sau cinci ori. Barierele cu care ne înconjurăm la contactul cu persoane necunoscute nu rezistă atunci când privim adânc în ochii acestora. Pe lângă spulberarea barierelor, jocul îndeamnă participanții
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și romanele, iar lipsa de vitalitate a pieselor se explică prin prezența aceluiași schematism în construcția personajelor și în previzibilitatea deznodământului: binele învinge răul, eroismul luptătorilor marchează victoria asupra dușmanilor patriei sau a celor ostili ideologiei de partid. Scrierile Când zâmbesc scriitorii și artiștii (I-II, 1967-1970), Nimeni n-a murit de râs (1978) ș.a. sunt agreabile la lectură și selectează episoade comice din viața unor actori, regizori, scriitori: Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu ș.a. SCRIERI: Tăceri pentru apă vie, pref. Mircea
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
eroică, București, 1964; Băiatul și luna, București, 1965; Portret interior, București, 1965; Împlinire, I-III, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1966; Omagiu anilor de aur, București, 1966; Aliatul nr. 1 (Fals tratat de aventură și umor), București, 1967; Când zâmbesc scriitorii și artiștii, vol. I, București, 1967, vol. II: Întoarcerea argonauților, București, 1970; Interludiu, București, 1967; Insula liniștită, București, 1968; Vox maris, București, 1968; Enigmatica Solveig, București, 1969; Plecat-am nouă din Vaslui, București, 1969; Pro patria, București, 1970; Balada
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
de tot!..." Nouă copii, coane Fănică, să trăiți! nu mai puțin... Statul n-are idee de ce face omul acasă, ne cere numai datoria; dar de! Nouă copii și optzeci de lei pe lună: famelie mare, renumerație mică, după buget. Tipătescu: (zâmbind) Nu-i vorbă, după buget e mică, așa e... decât tu nu ești băiat prost; o mai cârpești, de ici, de colo; dacă nu curge, pică... Las' că știm noi! Pristanda: Știți! Cum să nu știți, coane Fănică, să trăiți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e, sunt alegător? (șovăie.) Zoe: E turmentat? Tipătescu: Dracul să-l ia! Nu e nimeni afară: lasă să-mi intre aici toți nebunii, toți bețivii... Aide, ieși! Cetățeanul: Nu sunt turmentat... (zâmbind) coană Joițico... Las' că ne cunoaștem... Mă cunoaște conul Zaharia de la 11 fevruarie... Nu e vorba, ținem de d. Nae Cațavencu... e din Soțietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) D-aia am
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de scenă de mai sus) Ba zău, spune, nu ți se pare prea mult? 'Ai? Ce zici? Cațavencu: (naiv) Nu. Tipătescu: (cu insinuare) Dacă s-ar retrage Comitetul permanent și am rezerva un loc pentru prea iubitul d. Cațavencu?... Cațavencu: (zâmbind și cu bonomie) E un nimic, stimabile... Tipătescu: Dacă în postul de advocat al statului s-ar numi același d. Cațavencu?... Cațavencu: (asemenea) E puțin, onorabile... Tipătescu: Dacă în locul de primar, vacant acum, și în locul de epitrop-efor la Sf. Nicolae
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
E puțin, onorabile... Tipătescu: Dacă în locul de primar, vacant acum, și în locul de epitrop-efor la Sf. Nicolae s-ar numi tot nenea Cațavencu? 'Ai? (Cațavencu surâde cu un gest de refuz.) Și dacă și moșia "Zăvoiul" din marginea orașului... Cațavencu: (zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă cuvintele distilându-și tonul și accentul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Miroși a rom... Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz? Tipătescu: Ei! Pentru toate astea trebuie să ți dai votul lui onorabilul d. Cațavencu... Pentru așa alegător, mai bun ales nici că se putea... Zoe: Fănică!... Cațavencu: Totdeauna ironic, (zâmbind) stimabile! SCENA XIII Aceiași Farfuridi, Brânzovenescu și Trahanache Tipătescu: (montându-se treptat) Da, pentru d. Cațavencu lucrăm noi, pe d-sa noi îl sprijinim, pe d. Cațavencu să-l alegeți d voastră. Și nu-l sprijinim de silă, îl sprijinim
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce în ce)... pentru că încă o dată, la alegători ca d-ta, cu minte, cu judecată limpede, cu simț politic, nu se poate mai bun reprezentant decât d. Cațavencu, (apăsând) onorabilul d. Cațavencu! (Tipătescu împinge cu scârbă pe Cetățeanul turmentat.) Cațavencu: (zâmbind cu bonomie) Ce răutăcios! Brânzovenescu: (din fund) A! Farfuridi: (lui Trahanache) Iacă trădarea! Când îți spuneam, venerabile!... (coboară toți.) Trahanache: Ei! Ai puțintică răbdare! Zoe: Nene! (se repede la Trahanache și-l trage deoparte unde-i vorbește încet și cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
singură) E adevărat, ori visez? (șade pe un scaun, scoate scrisoarea, o citește, o sărută.) Fănică! (se scoală râzând, o mai citește, o mai sărută de mai multe ori și iar șade.) Fănică! (plâns nervos... după o pauză, se scoală zâmbind, se șterge la ochi și răsuflă tare.) A!... mi-a trecut... Fănică! (suie repede scările la dreapta și dispare.) SCENA XI Tipătescu: (singur) (intră repede din fund) A înnebunit Ghiță? Mă trimite la telegraf pentru nimica... Îmi face farse? Ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alăturarea aberantă a numelui viteazului războinic grec, conducător de oști și bun strateg (Agamemnon) cu Dandanache, care sugerează încurcătura, dandanaua. “Caragiale scria în tăcere și adeseori spunea că se simte sub imboldul unei puteri străine.Compunând,construia dialogurile vorbind tare,zâmbea sau se-ncrunta...Muncea neîntrerupt până termina convingerea ca le e superior celorlalti.opera.În tot acest timp era încruntat,febril și ursuz.Când termina, era adesea intoxicat de tutun și cădea câteva zile într-o stare de somnolență pașnică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am avut norocul să-l mai Întâlnesc... Dar mi-a fost un fel de maestru spiritual cât am stat cu el În celulă. La el mă mărturiseam, mă Împărtășeam și-așa mai departe. Era un tip vesel, extraordinar, tot timpul zâmbea, tot timpul era dispus să stea de vorbă cu tine, să-ți spună tot ce-l Întrebai... Era și foarte bine pregătit, că și-o făcut studiile la București, la Facultatea de Teologie. Acolo am mai stat și cu alt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că ne-a dat Înapoi, n-am mai plecat la baie, și după câteva zile ne-a dus din nou să facem baie și la scară am văzut că era pusă o plasă mare. Prevedere, ca să nu se mai Întâmple... (zâmbește - n.n.) În timpul ăsta, cât am stat acolo, un alt student de la Iași, unul Alexandru Bogdanovici, Îi spunea Sașa, a Încercat să facă și el o reeducare... El a fost Împreună cu Țurcanu și cu mai mulți inși la Închisoarea de la Suceava
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sistemul de informații. Avea Beniuc o poezie, „Partidul”: „Partidul e În toate, În raza de soare, În rouă, În bobul de grâu, În toate”. Ei, asta era... Prin sistemul de informații, vorbeai cu un prieten, Îl turnai, după aia Îi zâmbeai ca și când nu s-a Întâmplat nimic... Asta a fost schimonosirea sufletească a acestui popor, ca să zic așa. Distorsionat complet... cel mai rău lucru care l-o făcut. Cine a fost considerat cap de lot? Cap de lot era considerat cel
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-a dus la anchetă odată pe unu’, un schelet, dom’le! Știți cum e În poezia lu’ Coșbuc, „Groparul”, cu scheletul care vine noaptea la gropar și-l ia... Un schelet de zăngăneau oasele pe el. Și mi-a zâmbit. N-a zis nici un cuvânt. Nici eu, nici el. Nu l-am recunoscut cine e. Era Puiu Atanasiu din București, dacă ați auzit de el. El avea o tutungerie, și la tutungeria asta se perinda lume și, de acolo, el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de zile am fost luat de acolo și-am fost băgat În camera de comun, și acolo am stat Între oameni. Și mă amintesc că a fost un om foarte cumsecade... Almășan Gheorghe. Almășan baci, noi așa... l-am chemat (zâmbește - n.n.). N-o fost tânăr, vreo... 50 de ani o avut. Noi am fost băieți tineri și l-am privit pe el ca un om bătrân... A vorbit perfect ungurește, pentru că Între anii ’40 și ’44 el a stat În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]