23,551 matches
-
avestică da¶va (care, În urma reformei religioase a lui Zoroastruxe "Zoroastru", a primit sensul de „demon”), În latină deus, În irlandeza veche dia, În lituaniană di?vas, În nordica veche tívar (pl.); din acești termeni se reconstituie cuvântul indo-european *deiwos, „zeu”, În mod clar legat de singurul teonim care poate fi reconstituit cu siguranță: În vedică Dyau¡xe "Dyauh{", În greacă Zeusxe "Zeus", În latină I¿(piter), În oscă diúveí (dat.), În umbriană Iu-(pater), În iliră Dei(patyros)xe "Dei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reconstituit cu siguranță: În vedică Dyau¡xe "Dyauh{", În greacă Zeusxe "Zeus", În latină I¿(piter), În oscă diúveí (dat.), În umbriană Iu-(pater), În iliră Dei(patyros)xe "Dei(patyros)", hitită sius (care ajunge să aibă sensul generic de „zeu”). În alte regiuni, termenul mai vechi folosit pentru „zeu” este substituit de forme inovatoare, așa cum se Întâmplă cu germanicul *gudaz (despre care se va vorbi la momentul potrivit), slavul bogu (Împrumutat din iraniană), grecescul theòs și armeanul dik’ (pl.), etimologic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
greacă Zeusxe "Zeus", În latină I¿(piter), În oscă diúveí (dat.), În umbriană Iu-(pater), În iliră Dei(patyros)xe "Dei(patyros)", hitită sius (care ajunge să aibă sensul generic de „zeu”). În alte regiuni, termenul mai vechi folosit pentru „zeu” este substituit de forme inovatoare, așa cum se Întâmplă cu germanicul *gudaz (despre care se va vorbi la momentul potrivit), slavul bogu (Împrumutat din iraniană), grecescul theòs și armeanul dik’ (pl.), etimologic identice, dar cu o etimologie controversată, din avesticul baga
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
destinulț”), din toharicul ñkät/ñakte („Împărțitorul”). Alte confruntări În aria semantică a religiei sunt destul de incerte și controversate. De exemplu, nu se poate afirma cu siguranță că termenul latin flamen este comparabil cu cel vedic brahmán „preot” sau că numele zeului indian Varuna poate fi alăturat numelui grec ouranòs „cer”. În orice caz, chiar dacă vor fi acceptate aceste confruntări și reconstituirile pe care le-ar putea genera, rămâne totuși surprinzătoare (și semnificativă) sărăcia datelor lexicale referitoare la religia indo-europeană. Motivul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În orice caz, chiar dacă vor fi acceptate aceste confruntări și reconstituirile pe care le-ar putea genera, rămâne totuși surprinzătoare (și semnificativă) sărăcia datelor lexicale referitoare la religia indo-europeană. Motivul acestei lipse este, fără Îndoială, accentuarea faptului că nu numele zeului era elementul necesar și fundamental al cultului (deși din alte puncte de vedere are o importanță majoră), ci acțiunea pe care el o exercita, adică poziția și specializarea pe care o deținea În cadrul celor trei funcții de bază. Așadar, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
majoră), ci acțiunea pe care el o exercita, adică poziția și specializarea pe care o deținea În cadrul celor trei funcții de bază. Așadar, pentru credincios, esențialul era să găsească zona corespunzătoare nevoii pe care o avea În clipa respectivă; numele zeului care se ocupa de ea fiind o problemă de importanță secundară. 2. ZEII PRIMEI FUNCȚIITC "2. ZEII PRIMEI FUNCȚII" Structura tripartită a panteonului indo-european este foarte bine conservată În India antică. În ceea ce privește funcția sacrală, o trăsătură deja tipic indo-europeană, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care o deținea În cadrul celor trei funcții de bază. Așadar, pentru credincios, esențialul era să găsească zona corespunzătoare nevoii pe care o avea În clipa respectivă; numele zeului care se ocupa de ea fiind o problemă de importanță secundară. 2. ZEII PRIMEI FUNCȚIITC "2. ZEII PRIMEI FUNCȚII" Structura tripartită a panteonului indo-european este foarte bine conservată În India antică. În ceea ce privește funcția sacrală, o trăsătură deja tipic indo-europeană, ea era deținută, complementar, de două divinități majore; În India acestea sunt Varuna și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celor trei funcții de bază. Așadar, pentru credincios, esențialul era să găsească zona corespunzătoare nevoii pe care o avea În clipa respectivă; numele zeului care se ocupa de ea fiind o problemă de importanță secundară. 2. ZEII PRIMEI FUNCȚIITC "2. ZEII PRIMEI FUNCȚII" Structura tripartită a panteonului indo-european este foarte bine conservată În India antică. În ceea ce privește funcția sacrală, o trăsătură deja tipic indo-europeană, ea era deținută, complementar, de două divinități majore; În India acestea sunt Varuna și Mitraxe "Mitra". Nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care indienii o numeau •ta(iar iranienii afq³), care se traduce prin „adevăr”, dar care are, de fapt, o semnificație mult mai amplă: „ordine cosmică, rituală, morală, bazată pe dispunerea corectă a fiecărui element component” (cf. Dumézil, 1997, p. 61). Zeul Varuñaxe "Varun{a" Îndeplinește această funcție de bază Într-un mod Întunecat și amenințător, care Îl Înspăimântă pe credincios și Îl determină să implore Îndurare (cf. Rig-Veda I,25): 1 Dacă se Întâmplă ca Într-o zi noi, ca supuși (necredincioși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atestări În mai multe culturi (pentru amănunte, vezi Orlandi, 1976). Celălalt exponent major al primei funcții, Mitraxe "Mitra", are, de asemenea, funcția de a apăra •ta-, dar Într-o formă binevoitoare și pozitivă, ajutând și răsplătind; această imagine prietenoasă a zeului a avut În India consecințe inclusiv de ordin lingvistic. În timp ce etimologia numelui Varuna rămâne necunoscută, cea a lui Mitra este sigură: Mitra (masculin), nu este altceva decât masculinizarea neutrului mitram „contract” (la fel cum, de exemplu, numele latin Venusxe "Venus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
misiunea proprie În promovarea universală a •ta-. De la acest neutru s-a format și compusul amitra-, „cel care nu respectă contractul”. Acesta primește sensul de „ostil, ne-prieten” și dă naștere unui nou lexem mitra„prieten”; astfel Înțelegeau indienii numele zeului lor. Pentru a observa diferența complementară a lui Mitraxe "Mitra" față de partenerul său din prima funcție, este suficient să comparăm strofele citate mai sus cu câteva strofe din imnul Rig-Veda III, 59: 1 Mitraxe "Mitra" („Prietenul”) este numit astfel pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se organizeze; Mitra a sprijinit mereu Pământul și Cerul ș...ț. 2 ș...ț Omul nu este ucis, nu este urgisit de tine: el este protejat de tine, suferința nu-l atinge nici de aproape, nici de departe. 6 Ocrotirea zeului Mitraxe "Mitra", cel care sprijină popoarele, garantează reușita: strălucire și faimă măreață. 8 Către Mitraxe "Mitra", a cărui putere este prezența binevoitoare, se Îndreaptă cele cinci rase umane. Nu trebuie totuși să ne gândim nici la existența unei simple antinomii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
compară pe unul cu noaptea, iar pe celălalt cu ziua și sunt atât conștienți de această complementaritate Încât, de cele mai multe ori, compun imnuri În onoarea amândurora și Își alcătuiesc numele din compusul mitr³varuña-. În Iran, mazdeismul originar renunță la vechii zei indo-iranieni și recunoaște o divinitate unică: ahuraxe "ahura" mazd³ (sau mazd³ ahura), care Înseamnă „Domnul Înțelept”. Această definiție, care devine abia mai târziu nume propriu (cf., În persana veche, auramazd³), acoperă probabil o transformare a prezoroastrianului Varuna. Ipoteza este susținută
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-adevăr, instrumentul cu care vede și judecă purtarea tuturor oamenilor În raport cu ordinea cosmică pentru apărarea căreia este menit. Stelele Îi sunt iscoade, iar soarele este ochiul său. Alături de Ahuramazd³xe "Ahuramazda>"-Varuna, reapare În Iranul postgathic și partenerul său antic, zeul „contractului”, Mitraxe "Mitra". Reapare Într-o formă, fără Îndoială, mult mai războinică decât cea inițială, atât pentru că vechiul zeu al celei de-a doua funcții - cea militară -, Indraxe "Indra", este plasat În rândul demonilor, lăsând gol un „sertar”, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Stelele Îi sunt iscoade, iar soarele este ochiul său. Alături de Ahuramazd³xe "Ahuramazda>"-Varuna, reapare În Iranul postgathic și partenerul său antic, zeul „contractului”, Mitraxe "Mitra". Reapare Într-o formă, fără Îndoială, mult mai războinică decât cea inițială, atât pentru că vechiul zeu al celei de-a doua funcții - cea militară -, Indraxe "Indra", este plasat În rândul demonilor, lăsând gol un „sertar”, cât și pentru că un tip de logică internă duce la echiparea cu arme potrivite a unui zeu care trebuie să protejeze
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inițială, atât pentru că vechiul zeu al celei de-a doua funcții - cea militară -, Indraxe "Indra", este plasat În rândul demonilor, lăsând gol un „sertar”, cât și pentru că un tip de logică internă duce la echiparea cu arme potrivite a unui zeu care trebuie să protejeze ordinea universală. Însă natura binevoitoare a zeului, care oferă celor drepți bunurile pe care aceștia le merită, este Încă foarte vizibilă În iranianul Mithraxe "Mithra", așa cum este el reprezentat Într-un Yașt care Îi este Închinat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cea militară -, Indraxe "Indra", este plasat În rândul demonilor, lăsând gol un „sertar”, cât și pentru că un tip de logică internă duce la echiparea cu arme potrivite a unui zeu care trebuie să protejeze ordinea universală. Însă natura binevoitoare a zeului, care oferă celor drepți bunurile pe care aceștia le merită, este Încă foarte vizibilă În iranianul Mithraxe "Mithra", așa cum este el reprezentat Într-un Yașt care Îi este Închinat: 33 Dă-ne, o preaputernice, În numele stipulării promisiunilor făcute, lucrurile bune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Yașt care Îi este Închinat: 33 Dă-ne, o preaputernice, În numele stipulării promisiunilor făcute, lucrurile bune pe care ți le cerem: bogăție, forță, victorie, viață plăcută, deținerea adevărului, un bun renume, pace interioară, Învățătură, progres, cunoaștere, biruința care este darul zeului ș...ț 34 Așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli și optimiști, să putem Învinge orice dușman; așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli și optimiști, să putem Învinge ura zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeului ș...ț 34 Așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli și optimiști, să putem Învinge orice dușman; așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli și optimiști, să putem Învinge ura zeilor și a oamenilor răi, a vrăjitorilor și a vrăjitoarelor, a păgânilor și a celor ce Îngaimă rugăciuni. Așadar, Mithraxe "Mithra" este zeul care răspândește ordinea universală răsplătindu-i și ocrotindu-i pe cei buni, la fel ca omonimul său indian
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dușman; așa Încât, noi, cei care avem un suflet bun, suntem bucuroși, veseli și optimiști, să putem Învinge ura zeilor și a oamenilor răi, a vrăjitorilor și a vrăjitoarelor, a păgânilor și a celor ce Îngaimă rugăciuni. Așadar, Mithraxe "Mithra" este zeul care răspândește ordinea universală răsplătindu-i și ocrotindu-i pe cei buni, la fel ca omonimul său indian; este zeul care „care, fără odihnă, veghează cu grijă creaturile lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>"” (ibidem, 133). Iar această funcție tipică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a oamenilor răi, a vrăjitorilor și a vrăjitoarelor, a păgânilor și a celor ce Îngaimă rugăciuni. Așadar, Mithraxe "Mithra" este zeul care răspândește ordinea universală răsplătindu-i și ocrotindu-i pe cei buni, la fel ca omonimul său indian; este zeul care „care, fără odihnă, veghează cu grijă creaturile lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>"” (ibidem, 133). Iar această funcție tipică de apărător al „contractului” este subliniată de Înșirarea Încăpățânată a tuturor „contractelor” posibile pe care le garantează: Între prieteni, Între
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
protecție i se potrivește unei divinități de tip mitraic; mai mult, tradiția cea mai veche amintește de faptul că Dius Fidius era divinitatea care garanta jurămintele; de altfel, o rămășiță clară a acestei situații se regăsește În exclamația mediusfidius „Pe zeu! Jur!” Pe de altă parte, este evident că, În perioada istorică, acest Dius Fidius ajunge, ca divinitate, doar o relicvă a trecutului, astfel Încât nici la nivelul ritualului, nici la cel al textelor nu putem găsi o confirmare ulterioară a importanței
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iraniene, germanice, chiar latine: prima funcție este prezidată de două divinități majore, de naturăxe "Indra" complementară, ambii fiind protectori ai aspectelor sacre ale realității, Însă unul Într-o formă magică, Întunecată, Înfricoșătoare, iar celălalt Într-o formă binevoitoare, senină. 3. ZEUL CELEI DE-A DOUA FUNCȚIITC "3. ZEUL CELEI DE‑A DOUA FUNCȚII" Cea de-a doua funcție - cea militară - este guvernată de o singură divinitate care, În India, poartă numele de Indraxe "Indra". Poeții vedici Îl reprezintă blond, cu barbă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prezidată de două divinități majore, de naturăxe "Indra" complementară, ambii fiind protectori ai aspectelor sacre ale realității, Însă unul Într-o formă magică, Întunecată, Înfricoșătoare, iar celălalt Într-o formă binevoitoare, senină. 3. ZEUL CELEI DE-A DOUA FUNCȚIITC "3. ZEUL CELEI DE‑A DOUA FUNCȚII" Cea de-a doua funcție - cea militară - este guvernată de o singură divinitate care, În India, poartă numele de Indraxe "Indra". Poeții vedici Îl reprezintă blond, cu barbă, foarte robust, mâncăcios și băutor, iute la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identic cu omologul său vedic, Însă reforma zoroastriană l-a plasat În rândul demonilor (da¶va) și a rămas pentru totdeauna acolo, fapt atestat de două texte târzii (Vd. X, 9 și XIX, 43), fără a mai fi recuperat printre zeii zoroastrismului ulterior, cum s-a Întâmplat cu alte figuri, mai norocoase, ale panteonului inițial indo-iranian (nu este cazul să presupunem, asemenea lui Gnoli ș1980ț, că Indra ar fi fost exclus deja din panteonul iranian prezoroastrian). În locul său apar două figuri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]