24,597 matches
-
în perioada dintre cele două războaie o autentică pedagogie experimentală, preocupată să cerceteze fenomenul educației în toată complexitatea sa. 2.2. Pedagogia socială și pedagogia sociologică Cercetările întreprinse asupra societății de către A. Comte, G. Tarde, H. Spencer etc., încununate cu dobîndirea de către sociologie a "dreptului de cetate" în lumea științelor, au stimulat apariția unei reacții față de teoriile pedagogice individualiste, care considerau că educația trebuie să pornească de la individ și să aibă ca punct final individul. Către sfîrșitul secolului al XIX-lea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ce folosește, cum este utilizat, în ce măsură prin întrebuințarea lui se dobîndește efectul scontat. În procesul experienței apare gîndirea, care discerne raportul dintre ceea ce încercăm să facem și ceea ce se întîmplă drept consecință (6). Fără judecată, fără gîndire nu este posibilă dobîndirea semnificației lucrurilor. Dar gîndirea apare în experiență, în activitate. De aceea consideră Dewey că "experiența cuprinde cunoaștere" (5, p. 122). În ea este implicată activitatea organelor fizice, cît și aceea a gîndirii. Se realizează astfel unitatea dintre acțiune și cunoaștere
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la eșec. Printr-un astfel de studiu se poate contura o metodă generală de instruire. El însuși a ajuns la o astfel de metodă, cunoscută sub numele de metoda problemei. Am observat că, în concepția sa, o condiție esențială a dobîndirii cunoștințelor o constituie participarea gîndirii. Aceasta apare în situațiile nesigure, îndoielnice, problematice; ea apare ca un efort de a ieși dintr-o dificultate existentă sau posibilă. Pornind de aici, J. Dewey a stabilit nota distinctivă a metodei sale, și anume
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
etc. Atunci cînd se asigură o instruire bazată pe interes este rezolvată și problema disciplinei, pentru că elevii fac exact ceea ce vor să facă. Susținînd metoda problemei, ca modalitate de angajare a elevului într-o activitate care-l va conduce spre dobîndirea de noi cunoștințe, Dewey avertizează asupra eșecului în cazul în care problema nu este a elevului, ci a profesorului. Aceasta nu înseamnă, adaugă el, să nu li se sugereze copiilor ce trebuie să învețe; de regulă ei așteaptă și caută
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deviza Institutului "J.-J. Rousseau" Discat a puero magister (Educatorul să învețe de la copil). Actul instruirii se va întemeia pe satisfacerea directă sau indirectă a intereselor naturale ale copilului. Modalitatea prin care acesta este pus în contact cu lumea, pentru dobîndirea cunoștințelor, ia ca model activitatea care satisface o trebuință naturală. Aici intervine însă un alt element al concepției sale psihologice teoria asupra inteligenței. Pedagogul elvețian vede în inteligență un instrument de adaptare care se manifestă în situații noi atunci cînd
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sfîrșit, de la 14 ani, elevii se opreau asupra "centrelor specializate", desprinse din cele patru mari centre de interes. Treptat, gruparea pe centre de interes a cunoștințelor se ștergea, pentru ca elevii să pătrundă în ordinea logică a obiectelor de învățămînt (27). Dobîndirea cunoștințelor cuprinse în centrele de interes se realiza printr-o metodă constituită din trei genuri de activitate: observația, asociația și expresia. Prin observație, copilul era pus în contact nemijlocit, într-un mediu natural, cu lumea ființelor și lucrurilor asupra cărora
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
obiect sau altul. Sistemul de instruire pe obiecte de învățămînt acordă toată grija procesului de analiză realizat sub conducerea profesorului, dar neglijează deseori procesul de sinteză, mai ales a unor sinteze privind un grup de discipline care să permită elevilor dobîndirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenelor realității obiective. Această sinteză este, de cele mai multe ori, lăsată pe seama elevilor înșiși, care, rareori, o pot realiza singuri. Aplicarea centrelor de interes prezintă însă alt inconvenient: elevii rămîn mult timp la nivelul faptelor, pentru că
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Această sinteză este, de cele mai multe ori, lăsată pe seama elevilor înșiși, care, rareori, o pot realiza singuri. Aplicarea centrelor de interes prezintă însă alt inconvenient: elevii rămîn mult timp la nivelul faptelor, pentru că "centrele" studiate anterior nu le-au oferit prilejul dobîndirii unor noțiuni necesare ridicării pe noi trepte de generalizare. Pe de altă parte, se constată multe lacune în cunoștințele lor, pe care nu au avut prilejul să le asimileze. Practica școlară din secolul XX a condus către un alt sistem
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dădea procesului instructiv o notă de stereotipie și de formalism care anula orice intenție pozitivă. "Depășirea" intelectualismului herbartian, spre care aspira Găvănescul, consta în propunerea unor modalități didactice menite să contribuie la antrenarea integrală a activității psihice a copilului. Dacă dobîndirea cunoștințelor stimula intelectul, "humanismul" se adresa afectivității, după cum lucrul manual, prin formarea deprinderilor practice, angaja viața vocațională. Întreita activitate psihică nu era însă simultană, ci succesivă, iar procesul dobîndirii cunoștințelor nu urma altă cale decît tot cea herbartiană (receptarea faptelor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să contribuie la antrenarea integrală a activității psihice a copilului. Dacă dobîndirea cunoștințelor stimula intelectul, "humanismul" se adresa afectivității, după cum lucrul manual, prin formarea deprinderilor practice, angaja viața vocațională. Întreita activitate psihică nu era însă simultană, ci succesivă, iar procesul dobîndirii cunoștințelor nu urma altă cale decît tot cea herbartiană (receptarea faptelor, generalizarea, aplicarea acestora în practică). Ion Găvănescul a fost unul din susținătorii lucrului manual în școală, în vederea învățării unei meserii. Orientarea practică a școlii pozitivă în general nu însemna
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experimentală, cu subtitlul Revistă pentru didactica și organizarea învățămîntului pe baza cunoașterii copilului din punct de vedere psihologic și pedagogic. În editorialul semnat de C. Rădulescu-Motru se făcea aprecierea că, pentru pedagogie, se deschide o nouă perioadă: desăvîrșirea procesului de dobîndire a independenței ca disciplină științifică, prin utilizarea metodelor experimentale. În 1909 s-a constituit, tot din inițiativa lui Tăbăcaru, Societatea pentru studiul psihologic și pedagogic al copilului, care a editat și un "Buletin pedagogic" prin care, de asemenea, se pleda
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
trecînd pe planul al doilea activitatea cu sens funcțional (9, pp. 133-136). Deși a insistat așa de mult asupra activităților practice apropiindu-se foarte mult de J. Dewey Ferrière avea rezerve față de accentul pe care G. Kerschensteiner îl punea pe dobîndirea unei tehnici, ducînd, în ultimă instanță, la profesionalizarea chiar a școlii primare. Prin teoria sa asupra instrucției, pedagogul elvețian menține proaspătă, în conștiința educatorilor din deceniile trei și patru, teza formulată la începutul secolului de către Dewey, Montessori, Claparède a educației
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
creează condiții pentru educarea elevilor în spiritul idealismului activ, adică al formării, după aprecierea sa, a unor oameni ce se călăuzesc în viață după idealuri pe care sînt capabili să le și înfăptuiască. Cultura formativă integrală se asigură prin: a) dobîndirea culturii generale (cu funcțiile sale formativă și informativă) și b) prin utilizarea metodelor capabile să stimuleze activitatea elevilor. Și în problema metodelor, G. G. Antonescu încearcă să depășească două poziții extreme: una care aprecia rolul profesorului ca fiind subordonat metodei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de asimilare a cunoștințelor de către elevi. De adăugat că în școlile neotomiste se practică educația fizică, motivîndu-se că numai așa corpul poate fi călăuzit de rațiune (aceasta, la rîndul ei, fiind ghidată de credință). În domeniul educației intelectuale se urmărește dobîndirea unei culturi bogate în vederea participării la viața culturală și religioasă a societății și, mai ales, pentru a se manifesta interes fată de idealurile bisericii. Conținutul învățămîntului este orientat către formarea unei concepții religioase despre lume, iar sub aspect filosofic neotomistă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
iar la o confruntare cu metodele active, metodele intuitive (...) nu fac altceva decît să pună acest verbalism mai elegant și mai rafinat în locul verbalismului tradițional" (3, p. 67). Evident, utilizarea mijloacelor vizuale nu oferă o soluție unică pentru o autentică dobîndire a cunoștințelor; ele sînt însă de un real sprijin alături de alte mijloace de instruire, mai ales în situațiile în care imaginea este totuși necesară (pentru multe cunoștințe din domeniul geografiei, istoriei, științelor naturii etc.). În ceea ce privește instruirea programată, deși îi găsește
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de cei care au gîndit înaintea lor, că au fost ajutați din plin pentru a observa și a căuta, că dau dovada de interesul și zelul pe care le generează o acțiune izbutită" (16, p. 85). Acest obiectiv, limitat la dobîndirea cunoștințelor, nu este considerat de Skinner ca o consecință a posibilităților mărginite ale instruirii programate; este un punct de vedere principial asupra scopului procesului de învățămînt. Este adevărat, nu se neagă existența unei gîndiri creatoare (16, p. 125), dar, spune
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cineva și n-au venit în ajutorul nimănui. Tehnica folosită de C. Rogers poate da bune rezultate în cazuri patologice; ea poate reda încrederea unor oameni marcați de eșecuri repetate. În utilizarea acestei tehnici nu se manifestă nici un interes pentru dobîndirea unor adevăruri. Esențiale sînt relațiile! În cursul anilor '80 aria entuziasmului față de ideile sale s-a restrîns. Cei doi autori ai studiului destinat psihologului american, în volumul Quinze pedagogues Yves Bertrand și Paul Valois, din Quebec consideră că după ce teoria
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
volumul său Lecția între proiect și realizare (1982) și pe IOAN CERGHIT în Perfecționarea lecției în școala modernă (1983). Se apreciază că preocupările pentru modernizarea învățămîntului mizează situarea predării în slujba învățării, accentuarea statutului elevului de "subiect" al procesului educațional, dobîndirea cunoștințelor prin efortul propriu al elevilor, ceea ce conduce spre îmbinarea "învățării individualizate" cu "socializarea învățării" (jocul de rol, dezbaterea etc.). Prin astfel de modalități înscrise în aria teoriei proiectării didactice se apreciază că se acordă întîietate componentelor formative ale procesului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
societății în care își va desfășura activitatea școala respectivă. O serie de teoreticieni, cărora ne raliem, consideră că școala trebuie să cultive capacitatea de a controla schimbarea, ceea ce înseamnă nu numai o simplă adoptare a unui spirit critic, ci și dobîndirea însușirilor cerute de crearea unor noi valori prin care să se imprime o anumită evoluție schimbărilor sociale. Una din cele mai realiste imagini ale educației în deceniile viitoare o întîlnim în scrierile teoreticianului suedez TORSTEN HUSÉN, preocupat în mod deosebit de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
presupune elaborarea și fixarea unor scheme operaționale necesare în vederea însușirii și aplicării cunoștințelor. Prin folosirea algoritmilor se urmărește: ușurarea și diversificarea activității elevilor la lecțiile de educație fizică și în sport; formarea unor deprinderi motrice specifice obiectivului care trebuie atins; dobândirea capacității de a rezolva anumite probleme complexe care apar în cadrul procesului instructiv educativ. Algoritmizarea are consecințe asupra temeinicii și trăinicii cunoștințelor și deprinderilor ce vor fi formate. În cazul nostru, jocurile de luptă constituie o treaptă a algoritmului fixat pentru
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
închise sunt dense, se poate aplica cu ușurință sancțiunea, ceea ce înseamnă că este mai puțin riscant să ai încredere în celelalte noduri ale rețelei. Această structură de rețea ar facilita accesul la surse de informație de încredere, ar reduce costurile dobândirii de informații noi și ar permite un nivel ridicat de cooperare - acestea sunt, în fapt, argumentele esențiale invocate de cei care susțin ideea că rețelele închise aduc mai multe „avantaje” atât grupului, cât și membrilor (Bourdieu, 1976; Coleman, 1990; Putnam
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
valabil atunci când • se pune o Întrebare de genul „cum” sau „de ce” În legătură cu o serie de evenimente contemporane, pe care cercetătorul le poate controla În mică măsură sau chiar deloc. Stabilirea Întrebărilor care sunt cele mai semnificative pentru un subiect și dobândirea unei anume precizii În formularea lor necesită o pregătire consistentă. Un mod de abordare este studierea literaturii scrise pe această temă (Cooper, 1984). Observați că acest pas este un mijloc folosit pentru a atinge un scop, și nu un scop
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
reduse prin conturarea unei strategii generale de analiză a datelor - fie că se bazează pe ipoteze teoretice, explicații alternative sau cadre descriptive. În lipsa unor asemenea strategii, va trebui probabil să „jonglați cu datele” Într-o etapă preliminară, ca preludiu pentru dobândirea unui simț sistematic În legătură cu ceea ce merită Într-adevăr să fie analizat și cum anume trebuie procedat. În al doilea rând, după stabilirea strategiei generale, sunt relevante câteva tehnici analitice specifice. Cinci asemenea tehnici (pattern matching, construirea explicațiilor, analiza seriilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fizice (utilitate) pentru primele, sensibile (inutilitate) pentru celelalte. După el, "estetica, prin efectele ei sensibile, contribuie la eficacitatea riturilor" (Mauss, 1985, p. 85). Efectele psihologice și identitare Este imposibil să revenim la o descriere a efectelor psihologice ale producției, posesiei, dobândirii, consumului, difuzării de "cultural" ca și calitate socială. Mai ales că acest aspect se situează la frontierele sociologiei, care rămâne reticentă la a pătrunde în aceste spații psihologice. Dar (încă o dată!) la originalitatea lui Mauss trebuie să ne referim pentru
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
raporturi sociale. În Comedia umană, Balzac este un scrupulos observator al acestui aspect. Astăzi, patrimoniul privat își trage semnificația din aceste două surse semantice (moștenire de drept și muncă acumulată), fără să se confunde nici cu receptarea (statutul), nici cu dobândirea (meritul). • De la capitalul privat la patrimoniul public: transmiterea fără obligativitatea posesiei Sunt ușor de identificat modalitățile de capitalizare ale unui particular în regim capitalist: "Capitalul se formează prin constrângerea ascetică de a face economii, [în timp ce] năzuința spre câștig golită de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]