25,627 matches
-
și l-a Înjunghiat. [...] În fiecare an de Paști e jertfit cineva, de data asta sorții au căzut asupra lui Beniamin” <endnote id="(813, pp. 44 și 87)"/>. Asemănător se Întâmplau lucru rile În Ungaria (vezi proverbul maghiar „Îi e frică precum evreului În Vinerea Mare” ; <endnote id="cf. 3, p. 66"/>), Polonia <endnote id="(70, p. 59)"/>, Germania <endnote id="(41, p. 147)"/>, Italia <endnote id="(271, p. 240)"/>, Franța și În alte țări vest- și central-europene. Câteodată, spiritele se Încingeau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Biserică”, menită să „instige la ură și fanatism față de evrei”. Iată descris acest obicei de către marele logofăt al Moldovei, Nicolae Suțu, așa cum se desfășura la Începutul secolului al XIX-lea Într-un port grecesc de lângă Constantinopol : „În timpul Săptămânii Patimilor, [de frica golanilor] nici un evreu nu Îndrăznea să se arate. Aceste pușlamale, cunoscute În Întregul Bosfor, dobândiseră dreptul de a arde În efigie un evreu În noaptea de Vinerea Mare. Pentru aceasta, Împopoțonau un manechin cu un costum evreiesc din cele mai rufoase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s.v. „jidov”, Academia Română, București, 1937. 40. În legendele sârbești, rolul zmeului antropofag este jucat de jidov, iar În cele rusești, apelativul jid are și sensul de „drac” ; 34, pp. 532 și 656 ; vezi și 3, pp. 60-78. 41. Jean Delumeau, Frica În Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 42. Moses Schwarzfeld, Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România, București, 1888. 43. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Mihai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
motivate, în parte și de atitudinea pe care unii evrei au avut-o față de soldații români. Zvonurile că armata sovietică era în apropiere de oraș a contribuit la amplificarea stării de îngrijorare, de altfel mulți români au părăsit orașul; iar frica de sovietici, dar mai ales, de acțiunile turbulente ale soldaților români în retragere prin Dorohoi a făcut ca românii să ia măsuri pentru propria lor apărare, în acest sens înțelegem că au însemnat casele cu semnul crucii, ca un gest
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mi-au fost luate samavolnic). Explicația urii și isteriei patologice e simplă: prin ură dementă și înscenări odioase împotriva celor realizați pe plan profesional (întîi de toate științific) scîrnăviile (didactice) se răzbună pe propria lor neputință și ratare. Nemaifiindu-le frică (de nimic), ele se dedau la cea mai oribilă vendetă, folosind toate metodele staliniste și ceaușiste. Atacurile se orientează, sistematic, spre vîrful piramidei intelectuale. Ce să mai spun eu, cînd sunt atacați Eminescu, Călinescu, Preda, Nichita Stănescu, iar acum în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
trimite însă niciodată fotografia, care nu are nici o legătură cu conținutul articolului. După moarte, atunci e bine să venim cu poza cuiva ca să-l cunoască lumea și sub aspectul care nu mai este. În altă ordine de idei: îmi este frică să nu te fi cîștigat pentru ideile lor teribilii care voiesc să scrie o istorie a literaturii române numai d[in] p[unct] d[e] v[edere] artistic, din veacul al X lea pînă în momentul de față. După cum vezi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Al d-tale, I.D. Lăudat </citation> (18) (19) (20) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”[11 mai 1978] ”> Stimate tovarășe Călin, Cartea d-tale despre Delavrancea a fost pentru mine o surpriză plăcută. Meditativ cum te știam, îmi era frică să nu te fi înstrăinat de firile tumultoase. De altfel, opera d-tale cea mai trainică - revista pe care o conduci și la care robești de ani - te ține în dosul întregii munci exprimate în paginile ei. Numai cine a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sentimente de prețuire și prietenie. Mircea Zaciu P.S. Ce e cu Camilar? Cînd primim ediția? </citation> (6) <citation author=”Mircea Zaciu” loc="Cluj" data =”12.X.[19]75”> Dragă Domnule Călin, Mulțumesc pentru scrisoare și caldele cuvinte. Eu am depășit frica grea din vară, tatăl meu e mult mai bine acum, după operație. În schimb - ceea ce Eugen Uricaru n-avea cum ști - mi-a căzut altă fatalitate: socrul meu, bolnav de cancer, inoperabil, a făcut recent metastaze la creier și acum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
agresiv al șefului direct și implacabil somându-l pe sărmanul polițai astfel: „(...) de la Dvs. neprimind nici acum costul cărților și să’l trimiteți la Officiu, vă rog ca imediat să luați măsuri pentru distribuirea acelor broșuri”. Cu mâna tremurând de frica destituirii din funcție, șeful poliției scrisese grăbit la data de 28 iulie 1877 că „...cei zece lei rezultați din vânzarea broșurilor Poetului Român Gheorghe Sion au fost trimiși Officiului cu No.6212”. Așadar, gradul mai fentase o furtună abătută asupra
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
destul de amabil și Împăciuitor: „Vă rogu dar Domnule Polițaiu să puneți toată energia În descoperirea hoților și complicilor lor căci lumea sau speriatu mai cu osăbire pentru furăturile de vite”. Deci, faptele unor infractori declanșaseră adevărate fenomene sociale de tipul fricii și groazei. Pentru deplina lămurire a șefului Poliției Huși, prefectul anexase adresei și o copie a cercetării făcute de Poliția Iași asupra individului Neculai Chiru dar și asupra altora. Se pare că principalul suspect, Chiru, era locuitor al celui de-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
13) Țocu Ștefan (la Hoceni grădinar); 14) Vidrașcu Ion (la Grumezoaia bolnavu); 15) Gheorghiescu Gheorghe (sau luat informații positive că ar fi În acest orașu Însă dosește dela domiciliu simțindu de aceasta)”, adică ultimul se ascunsese, pur și simplu, de frica plumbului turcesc. Cu adresa nr.1494/26 aprilie 1877, polițaiul trimisese Escadronului slaba captură Însoțită și de chitanțele Întocmite de Holban. Pe 30 aprilie /12 mai 1877, prefectul a trimis iarăși o adresă categorică polițaiului referitoare la rezerviștii din artilerie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
viderea Poliției indivizii sub diferite deghizamente, Dvs. veți da ordin și vă veți interesa și personal ca asemenea localuri să fie sub toată strictețea observate pentru că numai În așa modu ordinea publică va fi netulburată”. Dilema rușilor ce a alimentat frica autorităților românești va fi fost aceea trimisă sub forma unei circulare ministeriale În Întreaga țară care avea un conținut interesant și, În același timp, sinistru adică faptul că anumite elemente se strecurau pe la granița de est Îmbrăcate În uniforme imperiale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Terdiman remarcase „agitația” din cadrul acestei instituții publice locale care „...nu a luat proporții” subliniind că „...nemulțumirile persistă”, din care cauză (potrivit informațiilor pe care le avusese la Îndemână) „...mulți alții ar fi plecat din PNP” cel mai probabil de frica persecuțiilor nemiloșilor bolșevici care, vrând probabil să-și compenseze neștiința de carte cu o cruzime greu de imaginat Începuseră să taie și să spânzure Într-o țară cu o populație timorată de prezența celor peste 600 de mii de soldați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un motiv al grelelor lacrimi și sughițuri: „Lipsa de pregătire a populației prin Îndrumători, care nu au lămurit Îndeajuns oameni (a se citi: <<nu au reușit să-i mintă cu destulă convingere>>, n.n.)”. Cum, măcar printre evrei, nu intervenise Încă frica animalică de brațul armat al puterii comuniste, securitatea, aceștia au avut destule de spus la această adunare, potrivit raportorilor: „Apoi acolo s’au ridicat o serie de probleme de ordin economic cerându-se Încadrarea În muncă și cum orașul nostru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să se refacă. România, În bloc cu toate statele socialiste, a respins oferta de ajutor american la ordinul rușilor, subl.ns și n.n.)”. Dar, iată și un bun exemplu pentru a-i face pe unii să le tremure izmenele de frică: „Un tânăr, Moni Nusem, fost Într-un snif de aoșare (probabil grup de acomodare, n.n.), reîntors și Încadrat de noi la o Gospodărie agricolă a afirmat În discuțiile cu mai mulți sioniști care Îl cunoșteau ca un element ridicat politic
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
paza de noapte a sediilor CDE și a sediilor În care se desfășoară activitatea CDE, IKUF sau Comunitate, să fie asigurată. Veți face un control sistematic asupra felului cum se face paza sediilor”. Cei care semnaseră circulara ce inoculase subalternilor frica de a nu fi jefuită bostănăria fuseseră: Bercu Feldman (secretar general) și Iacob Wechsler (responsabilul comisiei organizatorice). b.t. CDE Huși a murit! !1 Arhivele consemnează și intervalul exact când evreii hușeni au Înfipt bomboana pe coliva dragei lor organizații
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe fiu-meu. Și pe tine. N-ai dreptul să ne lași descoperiți (subl. În orig.). Răspunzi tu de viețile noastre? Și nu de a mea cît de-a lui Costică. Că și el e osul meu, mă. Mi-e frică și mie să nu-l văd pe-al meu schilodit (subl. În orig.), tînjind undeva, torturat. El nu poate să spună: am fost militar, am avut ordin de la Antonescu. El ce poate să spună dacă-l chinuie? Am avut sarcină
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de care se Îmbolnăviseră grav conducătorii românilor din cea mai neagră etapă a istoriei patriei noastre: 1 ianuarie 1948 - 22 decembrie 1989. Prin fel de fel de cursuri, simpozioane, școli de lungă sau scurtă durată, etc. li se imprimase oamenilor frica animalică dar și ura cosmică față de blocul țărilor occidentale unde, se spunea pe toate canalele, domnesc jaful și exploatarea omului de către om, teroarea polițienească, bătăile administrate participanților la diverse demonstrații, inechitatea socială și foarte multe altele. Nebunia ajunsese atât de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Vasluiul - garnizoană Închisă. De ce, oare?! Dacă sub dictatura satrapului Gheorghe Gheorghiu Dej se interzisese categoric amintirea unirii Transilvaniei cu România, iată că „liberalul” Ceaușescu o readusese În actualitate, ca pilon de mare importanță pentru istoria țării noastre. Din păcate, de frica hingherilor de la Răsărit, nu dăduse dezlegare oficializării unirii Basarabiei și Bucovinei cu Patria-mamă, chiar dacă prin mediile de specialitate Începuse a se discuta și despre această problemă-tabu până prin 1990, când s-a trecut la rescrierea reală a istoriei. Colegul de grea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de trecere cu toate cele patru picioare personale interdicției impuse de cenzor. c.z. De unde ați scos-o și p’asta că slavii au fost cotropitori? Ai?! Cu toată mascarada antisovietică jucată de Ceaușescu În fața mapamondului uluit de atâta „curaj”, frica de tovarășii de la Răsărit era mereu prezentă În mediul politic de atunci și orice referire, chiar Îndepărtată, vizavi de acești adevărați și reali teroriști era strict interzisă și chiar documentele emanate din biroul Împuterniciților DGPT purtau antetul „Secret de serviciu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noastră să fie condusă tot de „concepțiile burgheze retrograde și Învechite” iar tov. Necula să fi lucrat câțiva anișori, până la pensie, la patron. e.d. Tov. Lenin ne-a asigurat că dumnezeu nu există așa că dați În el fără frică! Asupra Înverșunării cu care comuniștii români Îl negaseră pe Creator, am mai scris și În episoadele anterioare dar, cerbicia lui Petru Necula În a insista asupra așa-zisului „obscurantism religios”, ne-a determinat să mai cităm din gândirea marxistă a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și noi dar nu definitiv deoarece dacă el a continuat să-și aștearnă gândurile ateiste pe hârtie, i le vom cita și noi În speranța că În prezent sentimentele față de Cel de Sus să se fi schimbat. Probabil, mai cu frică de Divinitate și mai aplecați spre „Doamne, ferește!”, „Piei, drace!” sau facerea Sfintei Cruci cu limba, jurnaliștii de la „Vremea nouă” nu prea au Înțeles ori s-au prefăcut a nu Înțelege mesajele gloriosului partid al celor ce nu munceau dar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În cooperative specializate. Chiar dacă În putredul și decadentul occident capitalist meseria de fufă Încă se mai practica și cu destul de mare succes la publicul masculin, totuși tovarășii noștri interziseseră orice aluzie sau prezentare explicită a realității. Poate, de frica reapariției unor tovărășele dispuse a-și etala nurii și alte cele pe bumăști albastre de o sută de lei, imprimate cu bustul revoluționarului pașoptist Bălcescu. Într-o sinteză a presei naționale trimisă În toată țara În luna iulie a anului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să merg cu tine să mai arunc un ochi pe acolo? Alfonso mă privește trist și dă din cap cu un licăr slab de recunoștință, iar eu constat cu surprindere că meseria de șaman nu îl împiedică să-i fie frică de dentiști. Plecăm cu toții spre oraș, hurducându-ne în camioneta lui Pere, un amic de familie peruan. Intrăm în orașul prăfuit, ne îndreptăm către centrul pestriț și oprim într-o străduță îngustă presărată cu tarabe multicolore. Ne îndreptăm spre un
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
că ești curandero sau șaman, dacă asta ești de fapt? întreb mai târziu, legănându-mă într-un hamac în fața casei. „Știi, oamenii se tem dacă aud asta, sau nu înțeleg și își imaginează tot felul de minuni. Multora le este frică de ayahuasca, așa că mai bine spun ce fac doar la cei care ajung la mine și vor să se trateze. Ayahuasca este medicamentul nostru cu care învățăm noi șamanii, ai să-l cunoști și tu.” „Fiecare reacționează altfel când ia
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]