27,087 matches
-
fotografia lui Shri Mataji se identifica cu icoanele de la capul patului de la ea de-acasă, la care se ruga, cu evlavie, în fiecare seară, înainte de culcare! - Bine, mamaie! Ține mâinile îndreptate spre icoană! Au urmat câteva minute de liniște. De liniște în încăpere, dar și una interioară. Se auzeau doar respirația greoaie și ușor șuierătoare a bătrânei și clipocitul apei la mișcarea picioarelor prin ligheane. - Mamaie - o apelă ginerele în șoaptă - simți ceva în palme? În degete? Pe corp? - Ce să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
două ore. Cu toate că aveam loc la geam, zborul de noapte nu mi-a permis să văd nimic. Dan Stoian îmi spusese în țară că pot avea șansa să văd Marele Zid Chinezesc. Aș fi vrut eu! Șapte ore de odihnă, liniște, bucurie, tihnă, două mese, răbdare dublată de multe speranțe și... INDIA. S-a întâmplat în fine, ceea ce niciodată nici măcar nu avea loc în visele mele, necuprins în niciun proiect de viitor, din rațiuni legate strict de logica banului, s-a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
prime clipe de viață indiană... Ashram-ul de la Belapur m-a impresionat și... mi-a marcat existența încă din primele momente. Tot ce se întâmpla cu mine, se întâmpla inconștient: nu-mi dădeam seama că începuse deja să se instaureze o liniște binefăcătoare ce-mi pătrundea delicat ființa și punea stăpânire pe comportamentul meu și mă întărea. Pe fragilitatea unui organism obosit fizic și supus degradării pământene, se puneau bazele construcției subtile ce avea să înflorească spre sfârșit. Tocmai voiam să scriu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Exceptând o singură oră, în care am fost nevoit să dau o fugă în oraș pentru o banală și pământeană întâlnire, în rest, mi-am tras seva din oceanul de vibrații al sălii dormitor-sufragerie-scenă de spectacole. În fine, îmi regăsisem liniștea. Fizic, staționam cu picioarele pe parchetul sălii, Spiritul meu însă, plutea într-un alt spațiu și o altă dimensiune - ambele nedefinite. Seara, înaintea spectacolului celor mici - dar cât de mari! - meditație colectivă. Ca de fiecare dată în condițiile unui confort
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
exterior. Avea loc dansul zeităților! Sau, închipuiți-vă foaierul unei săli de teatru, în antract, când lumea iese și intră în sala de spectacole fără niciun rost aparent, fără nicio direcție precisă; nu se formează curent, doar o ușoară mișcare, liniște în ușă, rumoare în cele două compartimente. Comparați această rumoare cu zgomotul surd al vibrațiilor din interiorul nostru, în timpul ascensiunii lui Kundalini și al celor de afară, când energiile interferează. Nu sunt convins că am găsit cele mai grozave asocieri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mi conferă forța de a mă detașa de acești stimuli exteriori - numiți-i ispite, lăcomie, neiertare... Shri Mataji nu mi-a oferit doar mobilul, ci mi-a pus și ceva în loc (a stimulilor exteriori): descoperirea lui Kundalini, a vibrațiilor, a liniștii venite din interior, a bucuriei (aparent abstracte) provenită din imaterial, a plinătății inimii. Înafara mobilului, Shri Mataji mi-a revelat și motorul unei atenții bune, a unei atenții orientate spre Spirit. Iar motorul este tot MARELE KUNDALINI care, odată trezit
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aștepta comanda. Nu era înfricoșat. Din contră! Privirea Zeiței era, pe cât de autoritară în mesajul ce-i transmitea, pe atât de caldă. Se simțea învăluit în marea de iubire a Mamei Sfinte și era pregătit să treacă examenul. Calmul și liniștea se instalaseră în trupul lui, mintea i se odihnea - își găsise și ea repaosul. - Uită-te în ochii mei! - a venit comanda. Nici nu se putea altfel. Magnetismul privirii Zeiței nu-i permitea o altă direcție. Lumina copilului se prinsese
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nu s-a tras niciun foc de armă. Deci, sincer să vă spun, nu știu care este adevărul. E un net câștig faptul că nu s-a tras și că nu s-a întâmplat absolut nimic rău acolo. Dar cred că în liniștea asta ei au apucat să ardă cel puțin niște dosare compromiță‑ toare. Apoi lumea a dat buzna, s-a dus și a devalizat clădirea, a scos hârtiile... Tot atunci i s-a făcut o invita‑ ție, dacă nu mă înșel
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
paie amestecate cu bălegar. La așa rezidență, nu e de mirare inerția electoratului românesc, care l-a vrut pe domnul Iliescu, prezent în mai toate fotografiile, în toate afișele campaniei electorale - etern surâzător, omul menit să fie „un președinte pentru liniștea dumneavoastră“, un Rege Soare dâmbovițean : „Când Iliescu apare/ Soarele răsare“ ș.a.m.d. Astea erau lozincile cu care avea să câștige. De unde această inerție al majorității electoratului ? Venea din comunism ? A.M.P. : Trebuie să explicăm cum s-a întâmplat că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de oameni au strigat : „Am văzut !“. Deci lumea urmărise cu sentimente de sim‑ patie pentru Iliescu toată dezbaterea și controversa aia din CPUN și realmente o percepeau ca fiind un atac la ceea ce li se părea că au câștigat deja : liniște și stabili‑ tate. Și, în momentul în care a scos ziarul, oamenii aceia care ne citiseră până atunci și care aveau o părere bună despre noi, probabil nu toți, dar două-trei mii din cei masați chiar în fața balconului au început
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
democratice. În ce mă privește, îmi ajunsese cu prisosință partidul unic al cărui membru fusesem, ca să mai repet experiența de a mă lega de mâini și de picioare urmând neabătut directiva altui șef. SĂ revenim. Deci lumea avea nevoie de liniște... A.M.P. : Oamenilor li se părea că au câștigat deja tot ce aveau nevoie. V.A. : Da, magazinele erau pline, se dăduse căldură. Puteai călĂtori în străinătate, chiar dacă nu aveai cu ce. Lumina revenise noaptea pe străzi și în case
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a prins a striga după mine, înțelegeau doar că a venit cineva, o persoană căreia cazul îi putea fi pre‑ zentat. M-am așezat la cafea cu un bătrân care vindea plăci de ceramică. Atunci, prin miracol, s-a făcut liniște, de parcă toți ar fi știut că am ajuns undeva, iar bătrânul meu devenise reprezentantul întregului grup. Când m-am întors la hotel, am notat în carnetul meu : „Orice pros‑ peritate este văzută ca superficială câtă vreme nu modifică raporturile dintre
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Președinte D. Hobjilă, învățător - directorul școlii Sălceni - Tutova; secretar T. Nechifor.” La Foița s-au publicat și alte rânduri care generau emoții: Semănătorul și sfânta muncă - versuri de Alexandru Vlahuță, Pâinea - după Maurice Bouchor de Sarvary, Doine, de George Coșbuc, Liniște de Șt. O. Iosif, Sluga, de Mihail Sadoveanu, Justiție - numele tău e o minciună de D. Călinescu, Figuri din trecutul Bucovinei (Alexandru Petina la 20 iulie 1924, de exemplu), O vizită la principele Carol - de Ion San Giorgiu, preluat din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pseudonimul Dito și idem. O serie de novele, tot de Dito și Idem sub titlul În rătăcire conțin: Răzbunare, Romanul Zoiei, Pablo Domenec, Vera, Noria și tot în aceeași colaborare tragedia istorică Ana Boleyn. Volumele de poezii germane originale: Furtune, Liniștea mea, Vrăjitoarea, Iehovan, Patria, Cântece de meseriași, Rheinul meu, Cântece de Mare și Cartea mea; multe din aceste poezii au fost traduse în limba românească de Coșbuc și publicate în Minerva, 1906, sub titlul Valuri alinate. Trebuie să mai existe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
atâți vrăjmași care să poată ține piept lumii deprinse a i adora talentul și a se închina în fața muncii sale neobișnuit de mari. ... se zice că în Palatul Regal, dimineața în zori de zi, toată lumea dormea încă; dormea în adâncă liniște întreaga cetate a lui Bucur... În lumină plumburie și răcoroasă din faptul zilei numai păsările prindeau a ciripi și numai regina Elisabeta era trează și lucra... I.E. Torouțiu (din Junimea Literară nr. 34/1924: „Carmen Sylva în literatura română”) Foița
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se face. Deliberarea durează cinci minute. Clipele sunt solemne. O nerăbdare manifestată nervos domnește în sală. Nimeni nu mai stă la locul său. E nevoie să intervină dl. președinte care face apel la spiritul de ordine al mulțimii, să restabilească liniștea. Comisia juraților își face intrarea. O tăcere desăvârșită se face în sală. Fiecare jurat poartă la butonieră „zvastica” cu funde tricolor. Primul jurat se ridică grav, profund emoționat și începe să dea citire verdictului. Când pronunță sacramentala formulă „Pe onoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pronunță sacramentala formulă „Pe onoare și conștiință în fața lui Dumnezeu și a oamenilor” și când zice primul „Nu” sala izbucnește în ropote de aplauze și aruncă cu flori peste jurați și magistrați. Entuziasmul durează câteva minute. Președintele restabilește din nou liniștea. Primul jurat dă citire emoționat întregului verdict, prin care comisia de jurați răspunde „Nu” la toate întrebările. Președintele dă apoi ordin să fie introduși acuzații. Corneliu Codreanu este dus pe brațe în sala de ședințe de colegii lui îmbrăcați cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nu” la toate întrebările. Președintele dă apoi ordin să fie introduși acuzații. Corneliu Codreanu este dus pe brațe în sala de ședințe de colegii lui îmbrăcați cu Pentă tricoloră. În sală izbucnesc din nou ropote de aplauze. Președintele restabilește iarăși liniștea și dă cuvântul procurorului general care înainte de a-și face datoria, rostește studenților o inimoasă și patriotică cuvântare. Pe baza verdictului juraților reprezentantul Ministerului Public cere achitarea. „Președintele citește sentința de achitare. Codreanu este ridicat pe brațe de studenți și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publicului românesc.” * 147 Valeriu Braniște * Și astfel Patria apune, V. Braniște părăsește amărât țara, iar Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E ca o liniște de cimitir această liniște grozavă. Trupul nației române îl văd dușmanii noștri zbuciumându-se pe patul morții. Și tac toți privitorii, tac ca la un priveghiu, să nu tulbure
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
părăsește amărât țara, iar Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E ca o liniște de cimitir această liniște grozavă. Trupul nației române îl văd dușmanii noștri zbuciumându-se pe patul morții. Și tac toți privitorii, tac ca la un priveghiu, să nu tulbure liniștea românului, ca nu cumva să-i mai lungească zilele vieții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E ca o liniște de cimitir această liniște grozavă. Trupul nației române îl văd dușmanii noștri zbuciumându-se pe patul morții. Și tac toți privitorii, tac ca la un priveghiu, să nu tulbure liniștea românului, ca nu cumva să-i mai lungească zilele vieții. Ei ne văd secați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E ca o liniște de cimitir această liniște grozavă. Trupul nației române îl văd dușmanii noștri zbuciumându-se pe patul morții. Și tac toți privitorii, tac ca la un priveghiu, să nu tulbure liniștea românului, ca nu cumva să-i mai lungească zilele vieții. Ei ne văd secați de toate puterile noastre naționale. Văd deputați plecați, gazete stânse și căpetenii nepăsătoare. Văd satele înecate de potopul rusesc, orașele înfundate cu străini, ocoalele părăsite de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Ecaterinenburg, Jurowschi, de-a raportat că întreaga familie a țarului fusese deșteptată și dusă într-o odaie subterană. Se spusese țarului că urmează să fie transportat, cu toată familia, în altă regiune mai îndepărtată, spre a li se asigura liniștea. La ora 2 și 45 noaptea țarul s-a apropiat de Jurowschi și la întrebat: „Iată-ne adunați. Ce faci cu noi?” Parte din membrii familiei țarului stăteau în picioare, iar altă parte ședeau pe scaune. Voicov a făcut un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-au estompat, s-au surdinizat; cei puțini care n-au abandonat par nefirești, în contra curentului, tulburători ai păcii civice, ai unei societăți în care, se lăsa a se înțelege că, prin persuadare, victimele și călăii comunismului au "fraternizat" întru liniștea și bunăstarea patriei. Unul din cei mai importanți disidenți ruși, Vladimir Bukovski, expulzat din URSS, revine în 1991, după puciul de la Moscova, cu intenția de a organiza un proces al comunismului. În acest Nürnberg al comunismului disidentul rus nu dorea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai știam cine-s. M-a bătut. Dar mai ales pe frații mei i-a bătut. Căpitanul acela era crunt. Am stat o lună în anchetă. Cînd am ajuns la Galata, la Iași, credeam că am ajuns acasă, că era liniște. Numai că erau niște ploșnițe cît unghia". Pe baza unor mărturii mincinoase este condamnată la 6 ani de închisoare, iar fratele Gheorghe, care a asistat la revoltă, cu mîinile încrucișate, va primi pentru nimic, 10 ani, fratele Ștefan 8 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]