23,705 matches
-
instituțională a activităților. Astfel, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor s-a desființat prin divizarea acestuia în două entități, Ministerul Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Acesta din urmă a preluat de la vechiul minister toate structurile la nivel central, regional și județean din domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei. Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor s-a reorganizat la scurt timp, în data de 30 iulie 1990, prin separarea responsabilităților executive de cele operative și de exploatare. Astfel, la această dată s-au înființat atât Ministerul Comunicațiilor cât
ROM-POST-TELECOM () [Corola-website/Science/317938_a_319267]
-
s-a desființat prin divizarea acestuia în două entități, Ministerul Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Acesta din urmă a preluat de la vechiul minister toate structurile la nivel central, regional și județean din domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei. Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor s-a reorganizat la scurt timp, în data de 30 iulie 1990, prin separarea responsabilităților executive de cele operative și de exploatare. Astfel, la această dată s-au înființat atât Ministerul Comunicațiilor cât și , prima „regie autonomă” din România, care
ROM-POST-TELECOM () [Corola-website/Science/317938_a_319267]
-
în data de 30 iulie 1990, prin separarea responsabilităților executive de cele operative și de exploatare. Astfel, la această dată s-au înființat atât Ministerul Comunicațiilor cât și , prima „regie autonomă” din România, care a preluat activitatea operațională în domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei, în timp ce ministerul a rămas responsabil cu elaborarea și aplicarea politicilor, strategiilor și reglementărilor în domeniu. Noua regie autonomă nu era cu mult diferită de sistemul centralizat din perioada comunistă. Așa că, un an mai târziu, la 1 iulie
ROM-POST-TELECOM () [Corola-website/Science/317938_a_319267]
-
România, s-a format prin reunirea a două instituții cu experiență și expertiză în domeniul administrării și reglementării acestui sector: Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației (IGCTI) și Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANRCTI). Înainte de 1990, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor era cel care administra spectrul de frecvențe radio, prin intermediul Serviciului „Frecvențe” din cadrul Direcției generale de poștă și telecomunicații. Recunoscându-se importanța strategică a celor două activități, transporturi și telecomunicații, pentru dezvoltarea infrastructurii naționale, pe data de 2 ianuarie 1990 s-
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
acestui sector: Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației (IGCTI) și Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANRCTI). Înainte de 1990, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor era cel care administra spectrul de frecvențe radio, prin intermediul Serviciului „Frecvențe” din cadrul Direcției generale de poștă și telecomunicații. Recunoscându-se importanța strategică a celor două activități, transporturi și telecomunicații, pentru dezvoltarea infrastructurii naționale, pe data de 2 ianuarie 1990 s-a făcut un prim pas de reorganizare a sectorului de telecomunicații în România, adoptându-se o soluție de
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANRCTI). Înainte de 1990, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor era cel care administra spectrul de frecvențe radio, prin intermediul Serviciului „Frecvențe” din cadrul Direcției generale de poștă și telecomunicații. Recunoscându-se importanța strategică a celor două activități, transporturi și telecomunicații, pentru dezvoltarea infrastructurii naționale, pe data de 2 ianuarie 1990 s-a făcut un prim pas de reorganizare a sectorului de telecomunicații în România, adoptându-se o soluție de urgență de separare instituțională a activităților. Astfel, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor s-
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
Frecvențe” din cadrul Direcției generale de poștă și telecomunicații. Recunoscându-se importanța strategică a celor două activități, transporturi și telecomunicații, pentru dezvoltarea infrastructurii naționale, pe data de 2 ianuarie 1990 s-a făcut un prim pas de reorganizare a sectorului de telecomunicații în România, adoptându-se o soluție de urgență de separare instituțională a activităților. Astfel, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor s-a desființat prin divizarea acestuia în două entități, Ministerul Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Acesta din urmă a preluat de la vechiul minister
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
și telecomunicații, pentru dezvoltarea infrastructurii naționale, pe data de 2 ianuarie 1990 s-a făcut un prim pas de reorganizare a sectorului de telecomunicații în România, adoptându-se o soluție de urgență de separare instituțională a activităților. Astfel, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor s-a desființat prin divizarea acestuia în două entități, Ministerul Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Acesta din urmă a preluat de la vechiul minister toate structurile la nivel central, regional și județean din domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei, atât pe cele
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
un prim pas de reorganizare a sectorului de telecomunicații în România, adoptându-se o soluție de urgență de separare instituțională a activităților. Astfel, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor s-a desființat prin divizarea acestuia în două entități, Ministerul Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Acesta din urmă a preluat de la vechiul minister toate structurile la nivel central, regional și județean din domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei, atât pe cele cu atribuții executive și de reglementare, cât și pe cele cu caracter operațional. Ministerul Poștelor
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
instituțională a activităților. Astfel, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor s-a desființat prin divizarea acestuia în două entități, Ministerul Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Acesta din urmă a preluat de la vechiul minister toate structurile la nivel central, regional și județean din domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei, atât pe cele cu atribuții executive și de reglementare, cât și pe cele cu caracter operațional. Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor s-a reorganizat la scurt timp, în data de 30 iulie 1990, prin separarea responsabilităților executive de
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
din urmă a preluat de la vechiul minister toate structurile la nivel central, regional și județean din domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei, atât pe cele cu atribuții executive și de reglementare, cât și pe cele cu caracter operațional. Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor s-a reorganizat la scurt timp, în data de 30 iulie 1990, prin separarea responsabilităților executive de cele operative și de exploatare. Astfel, la această dată s-au înființat atât Ministerul Comunicațiilor , cât și ROM-POST-TELECOM, prima „regie autonomă” din România
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
data de 30 iulie 1990, prin separarea responsabilităților executive de cele operative și de exploatare. Astfel, la această dată s-au înființat atât Ministerul Comunicațiilor , cât și ROM-POST-TELECOM, prima „regie autonomă” din România, care a preluat activitatea operațională în domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei, în timp ce ministerul a rămas responsabil cu elaborarea și aplicarea politicilor, strategiilor și reglementărilor în domeniu. Ministerul Comunicațiilor a înțeles că noua regie autonomă nu va putea funcționa multă vreme în acea formulă, deoarece nu era cu mult
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
IGCTI. În mai 1997, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor, cu atribuții în gestionarea spectrului de frecvențe radioelectrice și control tehnic în domeniul radiocomunicațiilor, se transformă în regia autonomă Inspectoratul General al Comunicațiilor (IGC) și primea noi atribuții în supravegherea și controlul telecomunicațiilor și poștei. În martie 2002, IGC avea să treacă printr-o nouă transformare, devenind instituție publică aflată în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Tot atunci, la atribuțiile Inspectoratului s-a adăugat și administrarea proiectelor de guvernare electronică, astfel încât Inspectoratul
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
De asemenea, ANCOM are o prezență activă în cadrul unor structuri ale UE precum: De asemenea, ANCOM tratează cu deosebită atenție aspectul relațiilor internaționale care depășesc granițele Uniunii Europene, Autoritatea fiind implicată în activitățile unor organisme internaționale precum Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), Uniunea Poștală Universală (UPU) sau Conferința Europeană a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații (CEPT). Conducerea este asigurată de un președinte și de 2 vicepreședinți, numiți de primul-ministru pe o perioadă de 5 ani. Președinții ANCOM:
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
asemenea, ANCOM tratează cu deosebită atenție aspectul relațiilor internaționale care depășesc granițele Uniunii Europene, Autoritatea fiind implicată în activitățile unor organisme internaționale precum Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), Uniunea Poștală Universală (UPU) sau Conferința Europeană a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații (CEPT). Conducerea este asigurată de un președinte și de 2 vicepreședinți, numiți de primul-ministru pe o perioadă de 5 ani. Președinții ANCOM:
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
de noi birouri și achiziții și prin extinderea serviciilor și construirea unor competențe de bază în industrii cheie. Luxoft și-a dezvoltat competențele prin investiții în cercetare și dezvoltare și prin crearea de platforme software proprietare pentru industria energetică, de telecomunicații, auto și financiară. Cele mai importante date din istoria companiei șunt: 2000 - Luxoft înființează prima filiala în SUA, la Montvale (California) 2001 - Luxoft deschide birouri la Seattle (Washington) și prima sucursală regională la Omsk (Rusia) 2004 - Se deschid sucursale în
Luxoft () [Corola-website/Science/323895_a_325224]
-
firmei se află în SUA (New York, Seattle), Europa (Londra, Frankfurt, Cracovia, Stuttgart, Kiev) și Asia (Singapore). Luxoft a intrat pe piața românească în 2008 prin achiziția ITC Networks, una din cele mai mari și mai vechi companii de software de telecomunicații de pe piața românească. Ariile de expertiză ale Luxoft România se concentrează pe trei direcții: industria de telecomunicații (dezvoltare de software, design de hardware, testare de sisteme, automatizare de teste), auto (software de infotainment, design de hardware, integrare GPS, soluții de
Luxoft () [Corola-website/Science/323895_a_325224]
-
a intrat pe piața românească în 2008 prin achiziția ITC Networks, una din cele mai mari și mai vechi companii de software de telecomunicații de pe piața românească. Ariile de expertiză ale Luxoft România se concentrează pe trei direcții: industria de telecomunicații (dezvoltare de software, design de hardware, testare de sisteme, automatizare de teste), auto (software de infotainment, design de hardware, integrare GPS, soluții de conectivitate web și voce) și financiară (dezvoltare de aplicații și mentenanță, suport pentru producție 24/7, integrare
Luxoft () [Corola-website/Science/323895_a_325224]
-
Poștă Română - 80%, Grupul Industrial Român (GIR) - 10%, Banca Comercială Română (BCR) - 5%, SIF Oltenia și SIF Banat-Crișana, fiecare cu câte 2,5%. Încă de la început, a fost gândită că o modalitate pentru Chină pentru a intra pe piața de telecomunicații din Europa. La data de 30 iulie 2003, s-a semnat contractul de livrare de echipamente dintre POSTelecom și compania chineză ZTE, în valoare de 94 de milioane dolari. Banii urmau să vină de la "Bancă de Export-Import a Chinei", care
POSTelecom () [Corola-website/Science/323949_a_325278]
-
echipamente dintre POSTelecom și compania chineză ZTE, în valoare de 94 de milioane dolari. Banii urmau să vină de la "Bancă de Export-Import a Chinei", care trebuia să contribuie cu aproximativ 130 milioane dolari la proiectul de construcție a rețelei de telecomunicații. Deoarece bancă nu a primit garanții de stat, finanțarea a întârziat, iar proiectul POSTelecom a stagnat. În martie 2006, Banca Comercială Română, Grupul Industrial Român, SIF Oltenia și SIF Banat-Crișana au ieșit din acționariatul POSTelecom. În martie 2007, Poștă Română
POSTelecom () [Corola-website/Science/323949_a_325278]
-
fost într-o companie Mexicană unde Gottfrid Svartholm era angajat. Cum afacerea a evoluat, aceasta s-a mutat în Goteborg. Mai tarziu au fost cumpărate computere server care au fost instalate în serverele companiei Rix Port80, o companie suedeză de telecomunicații, aflată în cadrul companiei de energie din Gotegorg, pe strada Abatorului, Goteburg. Datorită măririi traficului de date, au mai fost adăugate servere și în sediul de prelucrare a datelor a Rix Port80 din Stockholm. Toate serverele TPB au fost închise de
The Pirate Bay () [Corola-website/Science/318890_a_320219]
-
(GTSCE) este o companie de telecomunicații din Europa. Este unul dintre cei mai importanți operatori alternativi de servicii de telecomunicații din Europa Centrală, cu operațiuni în România (GTS Telecom), Republica Cehă, Polonia, Ungaria (GTS Datanet), Slovacia (GTS Nextra), Ucraina, Letonia, Bulgaria, Croația și Serbia. Compania furnizează
GTS Central Europe () [Corola-website/Science/318929_a_320258]
-
(GTSCE) este o companie de telecomunicații din Europa. Este unul dintre cei mai importanți operatori alternativi de servicii de telecomunicații din Europa Centrală, cu operațiuni în România (GTS Telecom), Republica Cehă, Polonia, Ungaria (GTS Datanet), Slovacia (GTS Nextra), Ucraina, Letonia, Bulgaria, Croația și Serbia. Compania furnizează pentru segmentul de business soluții de transport, comunicații de date, servicii internet, soluții de
GTS Central Europe () [Corola-website/Science/318929_a_320258]
-
este un operator de telecomunicații mobile și o subsidiară a grupului France Telecom. Compania este prezentă în Europa, mai exact în Franța, Belgia, Marea Britanie, Elveția, Austria, Polonia, Slovacia, România, Moldova, Spania; în Africa, Orientul mijlociu și în Caraibe. În iulie 2006 Orange Mobile avea 88
Orange SA () [Corola-website/Science/309002_a_310331]
-
sau valută doar pe baza înregistrării contabile Se includ următoarele operațiuni realizate pe baza înregistrării contabile │ │ │ │directe în cont fără utilizarea unui instrument de plată: Numărul/Valoarea serviciilor de plată de tipul tranzacțiilor inițiate prin │ │ │prin mijloace de │mijloace de telecomunicație, digitale sau informatice. Aceste tranzacții nu reprezintă plăți, în sensul strict al cuvântului, ci │ │ │ │doar transformarea monedei de cont în numerar. Aceste tranzacții nu reprezintă plăți, în sensul strict al cuvântului, ci │ │ │ │doar transformarea numerarului în monedă de cont. numărul
ANEXE din 29 iulie 2015 la Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 4/2014 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265356_a_266685]