25,627 matches
-
rest, fiecare șaman adaugă tot felul de ierburi, în funcție de experiența pe care o are și efectul dorit. Alfonso, spre exemplu, adăugă o plantă cu efect contra greții. În ciuda poveștilor pestrițe și a reținerii lui Miguel, nu simt niciun dram de frică și nici măcar nu înțeleg frica celorlalți sunt doar curioasă și nerăbdătoare să descopăr lucruri noi. Am auzit prea multe teorii, am citit prea multe povești despre ayahuasca ca să știu la ce să mă aștept. Știu doar că vreau să văd
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
felul de ierburi, în funcție de experiența pe care o are și efectul dorit. Alfonso, spre exemplu, adăugă o plantă cu efect contra greții. În ciuda poveștilor pestrițe și a reținerii lui Miguel, nu simt niciun dram de frică și nici măcar nu înțeleg frica celorlalți sunt doar curioasă și nerăbdătoare să descopăr lucruri noi. Am auzit prea multe teorii, am citit prea multe povești despre ayahuasca ca să știu la ce să mă aștept. Știu doar că vreau să văd ce se întâmplă și sunt
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
În trecere, aflu că tatăl și bunicul lui Guillermo au fost șamani și teoretic și el a fost destinat aceleiași meserii dar a știut de foarte tânăr că nu avea nimic de-a face cu lumea respectivă. Vorbește aproape cu frică de „lumea respectivă” și repetă că nu vrea să-și bage coada în niciun fel în lumea spiritelor, și, mai ales, că nu vrea în nici un fel ca spiritele să-și bage coada în lumea lui. Încerc să reiau discuția
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
îmi răspunde o sută de dolari pentru curățirea de început. Nu-mi vine a crede. Nici nu mă mai interesează nimic de pe restul listei de prețuri. Rămân fără grai câteva secunde, timp în care el mă încurajează să-mi depășesc frica și să îndrăznesc să mă cunosc, îmi recuperez răsuflarea, îmi rețin un zâmbet și îi spun că am să cuget la problemă și îi voi da de știre dacă decid pozitiv. Mă ridic, îi mulțumesc, mă gândesc o secundă dacă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
distanță, odată ce are coordonatele înmagazinate. Mai comentăm despre ceremoniile de a doua zi apoi Leslie îmi povestește experiența ei cu ayahuasca din anul precedent care nu i-a lăsat o impresie prea plăcută. Din ce înțeleg eu, a pornit cu frică față de întreaga experiență, după care crede că doza a fost prea puternică pentru ea și nu a făcut decât să vomite și să se simtă groaznic. Nu numai că a văzut lucruri care au speriat-o dar a încercat să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
uitat să-mi salveze datele măsurătorilor așadar ne bazăm preponderent pe memorie. Depistăm o deficiență de aminoacizi și un surplus de renină, ambele par legate de sectorul emotiv și un semnal de „stres ambiental” La capitolul „simțiri” aparatul a depistat frică, curiozitate, confuzie și disperare fără speranță. În creier a depistat dimensiunea astrală amplificată și spre sfârșit a produs un mesaj: „Toată percepția, credința și învinuirea vin din interior, ceea ce vezi vine din interiorul tău”. Concluziile sunt destul de firave, nu pot
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
amplificată și spre sfârșit a produs un mesaj: „Toată percepția, credința și învinuirea vin din interior, ceea ce vezi vine din interiorul tău”. Concluziile sunt destul de firave, nu pot comenta la schimbările hormonale, nu îmi amintesc să fi trăit sentimentul de frică dar ideea de bază a experiențelor cu ayahuasca este într-adevăr că ceea ce ai în interior va dicta tipul de experiență. Leslie îmi povestește cum a petrecut multă vreme citind numere și aliniindu-mi chakrele care, din nou, erau nebalansate
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
metri de casă și Cindy ne spune să fim atenți la șerpi. De jur împrejur este doar pădure virgină, susurând în bătaia vântului și fremătând de țipetele animalelor și păsărilor de noapte. O întreb pe Cindy dacă nu îi este frică să rămână singură aici și îmi răspunde că de mică a crescut în mijlocul naturii pe care o respectă și o iubește și că s-ar simți mult mai în pericol în mijlocul unui oraș mare, gen Lima. Am tot respectul pentru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
argintat împrumutat tuturor personajelor de semiluna magică de deasupra lor aceeași semilună care veghează prima escapadă a Ofeliei în lumea ei secretă. După asta te-ai aștepta ca Vidal să se mai potolească deja a făcut destul ca să-ți fie frică de el pînă la sfîrșitul filmului. Dar el crește, devine și mai teribil (de fapt, devine unul dintre cei mai teribili oponenți de care a avut parte vreodată o eroină de basm), și vine un moment înfricoșător în care lumea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
astea sînt discutabile (filmul a fost făcut pentru a stîrni discuții), începînd cu corectitudinea logică a ideii de a grefa o alegorie despre America după 11 septembrie pe o poveste ca asta. Oare lucrurile chiar se aseamănă ? Erica vorbește despre frica din aerul orașului, dar oare frica despre care vorbește ea frica de răul care trăiește în același oraș cu tine are chiar același miros cu frica cealaltă frica de răul care poate cădea peste tine din cer ? și, dacă Erica
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
făcut pentru a stîrni discuții), începînd cu corectitudinea logică a ideii de a grefa o alegorie despre America după 11 septembrie pe o poveste ca asta. Oare lucrurile chiar se aseamănă ? Erica vorbește despre frica din aerul orașului, dar oare frica despre care vorbește ea frica de răul care trăiește în același oraș cu tine are chiar același miros cu frica cealaltă frica de răul care poate cădea peste tine din cer ? și, dacă Erica reprezintă America iar New York-ul, lumea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
începînd cu corectitudinea logică a ideii de a grefa o alegorie despre America după 11 septembrie pe o poveste ca asta. Oare lucrurile chiar se aseamănă ? Erica vorbește despre frica din aerul orașului, dar oare frica despre care vorbește ea frica de răul care trăiește în același oraș cu tine are chiar același miros cu frica cealaltă frica de răul care poate cădea peste tine din cer ? și, dacă Erica reprezintă America iar New York-ul, lumea în care ea pleacă la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
septembrie pe o poveste ca asta. Oare lucrurile chiar se aseamănă ? Erica vorbește despre frica din aerul orașului, dar oare frica despre care vorbește ea frica de răul care trăiește în același oraș cu tine are chiar același miros cu frica cealaltă frica de răul care poate cădea peste tine din cer ? și, dacă Erica reprezintă America iar New York-ul, lumea în care ea pleacă la război, atunci cine mai reprezintă New York-ul ? Nu e de mirare că atmosfera New York-ului
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o poveste ca asta. Oare lucrurile chiar se aseamănă ? Erica vorbește despre frica din aerul orașului, dar oare frica despre care vorbește ea frica de răul care trăiește în același oraș cu tine are chiar același miros cu frica cealaltă frica de răul care poate cădea peste tine din cer ? și, dacă Erica reprezintă America iar New York-ul, lumea în care ea pleacă la război, atunci cine mai reprezintă New York-ul ? Nu e de mirare că atmosfera New York-ului lui Jordan
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
spre cameră ca să ne întrebe, cu dispreț, pe cine pariem. Păreau să ne poarte pică fiindcă veniserăm ca să ne excităm cu violențele lor, pentru a ne descărca apoi cu morțile lor violente, și excitația noastră, inițial plăcută, se transforma în frică reală de ce avea să urmeze, deși manipularea magistrală a lui Haneke ne ținea agățați de speranța descărcării (cuțitul acela pe care l-am văzut în plan-detaliu va servi pînă la urmă la ceva) pînă spre final, cînd, prin intermediul reprezentanților săi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
subțire de ghidușie picarescă, ...Button e un vis blegos născut în acea Californie a liftingurilor în serie și a cursurilor de tip Cum să ajungi la înțelepciune în zece pași ; singurul lucru care mai tulbură un pic această visare e frica de moarte, dar pînă și ea e cloroformată. Sigur, simetria poveștii de dragoste la început, el e bătrîn și ea e fetiță, iar la final, ea e bătrînă și el e bebeluș are o putere de fascinație, iar ultima apariție
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
purtam mustață pentru a semăna cu ei). Am umplut geanta și am plecat spre gară. Ce să mai vizitezi? Abia îmi trăgeam sufletul. - Hai, frate, mai repede, îl auzeam de la 15 - 20 m. înaintea mea, pe fratele căruia îi era frică să nu mă piardă. - Stai, frate, că nu mai pot! Mergi mai încet că am obosit! - Nu, nimic, te odihnești în tren până acasă în România! Când am ajuns în gară, tocmai sosea trenul de România. - Hai, frate, că am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
lui: le place minciuna; cu gura binecuvântă, dar cu inima blestemă. Ei își ascut limba ca o sabie, își aruncă vorbele lor amare ca niște săgeți, ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat: trag asupra lui pe neașteptate, fără nicio frică. Ei se îmbărbătează în răutatea lor, se sfătuiesc împreună ca să întindă curse și zic: Cine ne va vedea?" Pun la cale nelegiuiri și zic: "Iată-ne gata, planul este făcut!" Cei ce mă urăsc fără temei sunt mai mulți decât
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Ce n-avea habar Oi ca să conducă Către Țara Sfântă Și-ntr-o zi notarul Și cu secretarul Mării se vorbiră Și se sfătuiră Ca să ni-l omoare Pe l-apus de soare Pe-acel Buzoian Că prea n-are frică Și îi tot oftică, Că e mai bogat Și mai învățat Și-oile ascultă Atunci când cuvântă. Căpitan săracul, Aflase băiatul Care-i planul lor, Al notarilor ... Și-așa pe nespuse, El se hotărâse Să cheme în ajutor Pe Bucureștean în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
iute să vie, Și-l luă cu el Și pe Voinicel, Să meargă-împreună Că nu-i treaba bună. Cuvântarea lui Bucureștean Ascultați băieți, Cât timp mai puteți: De ce încercați Să-l eliminați Pe-acest Buzoian adică Doar că n-are frică? A făcut minune Pentru misiune Și de la pierzare A întors pe cale Sufletele multe Ce păreau pierdute. Ce vreți voi acum Să-l întorc din drum Și să lase vouă Toată turmă nouă? Pun pariu pe-un ban Că-ntr-un
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Liberă a intrat în acțiune, difuzând comentanile lui Silviu Brucan, pe marginea evenimentelor, câteva săptămâni la rând. Un fapt a ieșit în evidență: gradul de nemulțumire al maselor atinsese pragul exploziei sociale. Era suficient un detonator pentru că barieră psihologică a fricii colective să fie depășită iar populația, bine manipulata, să ia cu asalt obiectivele din oraș. Repetiția generală din '87 nu s-a rezumat la Brașov. Incidentele din 15 noiembrie '87 au fost susținute apoi de manifestații ale studenților la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
așternuturile și schimburile, că în nădejdea fetelor noastre, pot să ne mănânce câinii, că rar se abat pe la noi. și atunci când vin rar, se uită pe furiș pe ușa crăpată să vadă pe mamă-sa dacă mai trăiește. Li-e frică să nu se îmbolnăvească și ele, de parcă frigurile se iau de la om, ca brânca sau oftica. Niște neisprăvite, ce să mai vorbim. și acum să vă spunem la ce ne-am gândit noi: știm că veți avea grijă de noi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum se cuvine de copiii mai mărișori, Emilia și Mihăiță, precum și de Gheorghiță care împlinise zece ani. Cealaltă fată, Maricica a purtat de grijă celor mai mici, adică Elena și Dumitru. La înmormântarea Ruxandei fetele ei stăteau mai departe de frica molipsirii, dar au fost atente la împărțirea lucrurilor ce se dau de pomană la mort, ca de obicei. Ion Gheorghiu deși îndurerat de moartea soției sale, a rânduit în amănunțime cum se va desfășura înmormântarea, cine trebuia să primescă pomenile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
caute mijloace de îndreptare a neajunsurilor și necazurilor cetățenilor simpli. Partidele de la noi și, din nefericire, și regele și-au văzut numai de interesele lor, fără să se gândească la majoritate.” − Mai încetul, mai încetul, interveni moș Negruș cuprins de frică auzind vorbe atât de îndrăznețe, mai cu seamă la adresa majestății sale. − Nu vă temeți că nici eu nu mă tem să vi le spun pe nume, cum stau treburile și voi vorbi deschis, că avem drepturi democratice. Până la anul 1926
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Poate că rușii n-or fi atât de răi, că noi nu suntem soldați cu arme, să luptăm cu ei, eu cred că ne-or lăsa în pace; eu i-am cunoscut în ‘917, păreau oameni de treabă și cu frica lui Dumnezeu. îl aveam pe Mihai mititel, îl duceam în covățică la prășit și el gângurea în legea lui iar un soldat rus l-a luat în brațe și l-a sărutat, și-o fi adus aminte de ai lui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]