23,385 matches
-
comportă ca și când În scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge”, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice.” Formula literară a monologului interior, Împletită cu influența biblică În conturarea personajului atribuie dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină să propovăduiască În cetatea Ninive, cuvântul Domnului, Întrucât păcatele celor de acolo ajunseseră până la cer. După ce acceptă misiunea, Iona se răzgândește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
practică. În acest context economic și politic, guvernul saudit a inițiat un program de sedentarizare. Aproape toate statele moderne consideră că nomadismul este un lucru „suspect” (Scott, 1998), care pune probleme legate de taxare (mobilitatea o face mai greoaie), ignoră granițele naționale și transportă bunuri ce nu sunt impozitate. Mai mult, guvernele care încearcă să elimine pastoralismul nomad susțin că serviciile guvernamentale ar fi mai costisitor de oferit acestor populații. În acest context, guvernul saudit a început construirea unor orașe noi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sparte sau murdăria din spațiile comune pot fi rezolvate doar prin implicare colectivă, ceea ce înseamnă la nivel minimal contribuția la plata facturilor colective. Scările au și alte caracteristici care le fac atrăgătoare pentru studiile de genul celor de față: au granițele clare, care rezolvă una dintre preocupările formulate de Ostrom (Ostrom și Ahn, 1991) pentru astfel de instituții și dispun de regulamente formale care stimulează autoorganizarea și autoguvernarea. Potrivit Legii nr. 114 din 1996 privind locuința, problemele vecinătăților sunt rezolvate în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de sănătate prin trecerea la asigurări nu a fost decât un succes parțial. Modele de dezvoltare a serviciilor de sănătate În epoca modernă, sănătatea unei comunități a devenit mult mai vulnerabilă și mai dependentă de sănătatea altor comunități din cauza deschiderii granițelor și a posibilităților de transport rapide către oricare colț al lumii. Transportul oamenilor și al mărfurilor, precum și migrarea intensificată reprezintă un risc care poate fi doar parțial controlat de autoritățile sanitare, în ciuda eficienței politicilor naționale adoptate în domeniu. Astfel, problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
controlate a statului, pentru a corecta prin redistribuție rezultatele (sociale) injuste ale acțiunii acestor mecanisme. Pe măsură ce „funcționarea mecanismelor de piață”, facil asumată ca interes național prin urmărirea obiectivelor de creștere economică și dezvoltare, a dus activitatea actorilor de pe piață dincolo de granițele naționale, preocupările privind justețea distribuției au depășit și ele aceste granițe. O vreme, teoreticienii au văzut acest balans ca fiind similar celui dintre eficiență (economică) și echitate (socială). Contextul economico-social al ultimilor 25 de ani a apropiat mult cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale acțiunii acestor mecanisme. Pe măsură ce „funcționarea mecanismelor de piață”, facil asumată ca interes național prin urmărirea obiectivelor de creștere economică și dezvoltare, a dus activitatea actorilor de pe piață dincolo de granițele naționale, preocupările privind justețea distribuției au depășit și ele aceste granițe. O vreme, teoreticienii au văzut acest balans ca fiind similar celui dintre eficiență (economică) și echitate (socială). Contextul economico-social al ultimilor 25 de ani a apropiat mult cele două perspective, care, de altfel, n-au fost niciodată disjuncte, impunând pieței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ansamblu (Michalon, 2003; Șerban, Grigoraș, 2002). Deplasările repetate, pe perioade scurte pentru comerț în țările apropiate (fosta Iugoslavie, Polonia, Turcia, Ungaria, Republica Moldova) au cunoscut în aceeași perioadă o dezvoltare accentuată. Redusă astăzi mai degrabă la fome specifice zonelor din vecinătatea granițelor (Sandu et al., 2004), „migrația cu valiza” a antrenat la începutul anilor ’90 sute de mii de români. Ca și în cazul migrației etnice, importanța sa este astăzi mai degrabă legată de consecințele asupra structurării sistemului migrației în România, multe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urări de Anul Nou evreesc 501. Aceste exemplare reprezintă o mostră din variantele cărții poștale în acest gen, tipărite și puse în circulație oficial în Ungaria "aderentă la noua ordine europeană". Ceva mai mult ! Asemenea dovezi de filosemitism unguresc trec granița și sabotează măsurile antievreiești luate de statele vecine. Astfel, după cum se vede din adresa destinatarilor de pe contrapagina documentelor alăturate, ele sunt expediate în scop de propagandă și în România, pentru ca "Evreii din Ardealul românesc să se poată convinge cât de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități peste granițele Reichului, în valori reale, scăpându-le de contribuțiile de război. 4/. Evreii au început să caute și să obțină protecția autorităților militare și economice germane, spre a scăpa de obligațiunea muncii în tabere. Ei pun în schimb în serviciul acestor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cât mai apropiată de punctul de frontieră, prin care orfanii vor ieși din țară. Plecarea care se face cu calea ferată pe uscat, ar urma să fie efectuată în grupuri de 150-200 orfani. În acest scop socotesc că localitatea de graniță care ar corespunde în totul celor arătate mai sus, ar fi orașul Giurgiu, care prezintă următoarele avantagii: a) La câțiva km. de oraș, pe șoseaua București-Giurgiu, se află baracamentele în care au fost adăpostiți acum câțiva ani prizonieri și care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost aprobate de către Șefii de Stat Major și înaintate reprezentanților americani ai Comisiei Consultative Europene de la Londra. Aceste condiții erau "încorporarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei în Uniunea Sovietică" și o modificare a frontierei ungaro-române din Transilvania în funcție de granițele etnice. Mai mult decît atît, dacă poporul român accepta să opună rezistență germanilor și alcătuia un guvern democratic binevoitor față de SUA, "nu mai era necesară... ocupația militară". România urma să plătească despăgubiri în natură și să iasă din război ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
situația în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că sovieticii nu aveau intenția de a-și anexa teritorii românești sau de "a schimba structura socială din România". Cu alte cuvinte, aceasta însemna că Basarabia și Bucovina de Nord făceau parte din Uniunea Sovietică și că rîul Prut marca granița româno-sovietică156. Churchill nu era mulțumit. Eforturile depuse pentru a-i convinge pe români să accepte un armistițiu fuseseră zadarnice. Nici mareșalul Antonescu și nici Iuliu Maniu, liderul unuia dintre partidele "de opoziție tolerate", cel Național Țărănesc, nu erau dispuși să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care au pus capăt ostilităților sovieto-române; dar nu și avansării trupelor sovietice pe teritoriul românesc, trupe aduse pentru a lupta împotriva germanilor. Pe 1 septembrie, sovieticii au intrat în București. În ziua următoare, au continuat să înainteze spre sud, către granița bulgară. Între timp, Molotov, Kerr și Harriman au negociat condițiile finale ale armistițiului. Reprezentanții anglo-americani au acceptat cererea lui Molotov în schimbul unor despăgubiri în valoare de 300 milioane de dolari. Lui Churchill cererea i se părea foarte rezonabilă. Hull, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Roosevelt a avut ocazia de a trata direct cu sovieticii, la Yalta. S-a hotărît, totuși, să nu pună în discuție problema României. Convorbirile de la Yalta au avut ca subiecte Statele Unite, Germania postbelică, participarea sovieticilor la războiul împotriva Japoniei, precum și granițele și guvernul Poloniei. Problemele din Polonia s-au aflat în centrul atenției, căci de rezolvarea lor depindea controlul pe care-l aveau sovieticii asupra estului Europei. Ținînd cont de aceasta, Departamentul de Stat a întocmit o Declarație privind Europa eliberată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerciale și guvernamentale 249. A treia problemă era cea a Transilvaniei. Conform principiului wilsonian al autodeterminării, Departamentul de Stat voia să se refacă frontiera româno- ungară astfel încît teritoriile cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
activitatea în cel mult zece zile267. Întrucît reluarea relațiilor comerciale cu România depindea de recunoașterea unui "guvern democratic responsabil", americanii și-au amînat decizia privind interesele economice din România. Cei Trei au lăsat în seama Consiliului Miniștrilor de Externe problema graniței Transilvaniei, ca o prevedere a tratatului, precum și cea a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului. Ultima chestiune pe care voiau americanii s-o pună în discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atenția asupra cîtorva puncte, cele mai importante fiind Transilvania, drepturile omului, retragerea trupelor sovietice din România, aviația civilă și reluarea relațiilor comerciale între Washington și București, prin acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". La încheierea Armistițiului, America pledase pentru schimbarea graniței ungaro-transilvănene, în sensul alipirii la Ungaria a cîtorva teritorii cu populație predominant maghiară. Anglia și Uniunea Sovietică nu fuseseră, însă, prea entuziasmate. Statele Unite și-au menținut poziția pînă pe 7 mai 1946, cînd Byrnes a acceptat propunerea anglo-sovietică privind păstrarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ungaro-transilvănene, în sensul alipirii la Ungaria a cîtorva teritorii cu populație predominant maghiară. Anglia și Uniunea Sovietică nu fuseseră, însă, prea entuziasmate. Statele Unite și-au menținut poziția pînă pe 7 mai 1946, cînd Byrnes a acceptat propunerea anglo-sovietică privind păstrarea granițelor existente 338. Campbell își amintea de o convorbire avută cu James Dunn, unul din negociatorii americani, despre capitularea lui Byrnes. Dunn îi răspunsese: "Nu ne pasă chiar atît de mult. N-o să ne certăm de la atîta lucru"339. La Plenara
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alți membri CAER, pentru a construi o fabrică de celuloză și un combinat metalurgic în Uniunea Sovietică. Bucureștiul și Moscova au convenit, de asemenea, să colaboreze pentru a construi o uzină hidroelectrică și de irigații pe rîul Prut, care marca granița comună dintre cele două țări1512. În august, conducerea de la Washington l-a asigurat încă o dată pe Ceaușescu de faptul că Nixon nu intenționează să prejudicieze relațiile româno- americane. În timpul vizitei lui Rogers la București, Ceaușescu întrebase dacă America va sprijini
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru că acesta oferea, cu certitudine, anumite avantaje României. Conform măsurilor de întărire a încrederii, stabilite în Partea I, trebuiau anunțate manevrele militare cu un efectiv de peste 25.000 de oameni, care se desfășurau la mai puțin de 250 km de granița națională. Aceasta limita "manevra prin intervenție", folosită în cazul invadării Cehoslovaciei de către sovietici. Bucureștiul a preferat, de asemenea, să privească Legea finală ca pe un document militar, nu ca pe trei părți separate. Astfel, interdicțiile Părții I cu privire la amestecul în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alte țări. Argumentul consta în aceea că toate țările au sarcina de a le garanta cetățenilor lor drepturile omului. Dar cînd "guvernul este el însuși autorul încălcărilor, victima nu are altă alternativă decît aceea de a-și căuta dreptate în afara granițelor"1841. Comisia lui Fraser a susținut mai mult de 150 de audieri în următorii cinci ani, la care au pledat 500 de vorbitori. Accentul s-a pus pe țările care se făceau vinovate de încălcări "grosolane" ale drepturilor omului, printre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România a preferat să pună capăt statutului comercial privilegiat pe care i-l datora Americii decît să accepte o suspendare temporară a "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Bucureștiul și Moscova Îngrijorarea cu privire la încălcarea drepturilor omului în România depășea cu mult granițele Washingtonului. Întrucît cultul personalității lui Ceaușescu se amplifica în continuare, cealaltă fațetă a lui, de înăbușire a diferențelor dintre oameni și a afirmării personalității începea să deranjeze și alte țări din blocul estic. Cea mai afectată era Budapesta, care credea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România în 48 de ore2517. Străduindu-se să îndrepte situația, Ceaușescu s-a oferit să-l primească pe Karoly Grosz, noul lider de partid din Ungaria. Cei doi s-au întîlnit pe 28 august, la Arad, oraș românesc situat la graniță. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la problema "sistematizării". Conducerea de la Budapesta voia ca Ceaușescu să oprească acest program. Acesta a refuzat, dar a permis Ungariei să trimită o delegație, pentru a supraveghea implementarea proiectului 2518. La sfîrșitul anului, relațiile româno-ungare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dacă ar fi fost aprobată, această măsură ar fi interzis Statelor Unite să importe vin, brînză, carne și alte produse agricole din România 2547. Întrucît Europa de Est era cuprinsă de un val de schimbări liberale, Bucureștiul a construit bariere de-a lungul graniței româno-ungare, pentru a împiedica alte mii de oameni să fugă de persecuții și sărăcie 2548. La un Congres Est-Vest al drepturilor omului, de la Paris, delegatul ungur Andre Erdos a pus un semn de egalitate între România și Africa de Sud, descriind barierele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]