233,134 matches
-
și "virusul Marburg". De la descoperirea sa în 1976, în urma unei epidemii ce a afectat Republica Democrată Congo, pe atunci numită Zair și Sudanul, actual Sudanul de Sud, nu s-a reușit găsirea unui antidot. Virusul Ebola este endemic în Africa Centrală. Actuala epidemie de Ebola din Africa de Vest poate fi provocată de importarea virusului din zona Africii Centrale, prin animale deja infectate provenite din această zonă, animale ce nu manifestau la sosire simptome ale bolii. Nu este cunoscut clar cum se declanșează
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
Congo, pe atunci numită Zair și Sudanul, actual Sudanul de Sud, nu s-a reușit găsirea unui antidot. Virusul Ebola este endemic în Africa Centrală. Actuala epidemie de Ebola din Africa de Vest poate fi provocată de importarea virusului din zona Africii Centrale, prin animale deja infectate provenite din această zonă, animale ce nu manifestau la sosire simptome ale bolii. Nu este cunoscut clar cum se declanșează o epidemie de Ebola, dar se presupune că infectarea inițială apare atunci când omul intră în contact
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
rețea Peer-to-peer (P2P) este un tip de rețea în care fiecare computer are drepturi si responsabilități egale. Perechile partajează o parte din resursele lor în mod direct către alte calculatoare aflate în rețea, fără a fi nevoie de un coordonator central cum ar fi un server sau o gazdă stabilă. Perechile sunt atât furnizori cât și consumatori de resurse, în contrast cu tradiționalul sistem client-server unde serverul este furnizor iar clientul este consumator. Calculatoarele într-o rețea P2P sunt în mod normal situate
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
client din sistem. Ulterior, Napster a fost forțat să-și oprească serviciul ca urmare a procesului intentat de Recording Industry Association of America (RIAA). Rețelele P2P centralizate (client-server), sunt cea mai simplă metodă pentru stocarea datelor pe un server web central, la care în principiu au acces toți utilizatorii. <br>Rețelele de tip client-server oferă o securitate îmbunătățită pentru resursele partajate, performanțe mai bune, eficiență mărită a sălvării de siguranță pentru datele din rețea. Acest sistem avea dezavantajul major că atunci când
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
care în principiu au acces toți utilizatorii. <br>Rețelele de tip client-server oferă o securitate îmbunătățită pentru resursele partajate, performanțe mai bune, eficiență mărită a sălvării de siguranță pentru datele din rețea. Acest sistem avea dezavantajul major că atunci când funcționalitatea centrală de căutare se defecta, nici un client nu mai putea efectua căutări. Napster și BitTorrent sunt exemple de rețele centralizate. În rețelele descentralizate, fără un server central, calculatoarele sunt conectate direct între ele, utilizatorii se folosesc de aplicații speciale, care stau
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
de siguranță pentru datele din rețea. Acest sistem avea dezavantajul major că atunci când funcționalitatea centrală de căutare se defecta, nici un client nu mai putea efectua căutări. Napster și BitTorrent sunt exemple de rețele centralizate. În rețelele descentralizate, fără un server central, calculatoarele sunt conectate direct între ele, utilizatorii se folosesc de aplicații speciale, care stau la dispoziție oricui pe internet. Rețelele descentralizate se pot clasifica la rândul lor, în funcție de structura lor, în rețele nestructurate și rețele structurate. De asemenea există rețelele
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
în masă a internetului, accesarea și reținerea datelor personale etc. Rețele anonime P2P Software pentru rețele anonime P2P Rețelele P2P private permit numai anumitor utilizatori de a se conecta la partajarea de fișiere. Acest lucru este realizat printr-un server central sau hub pentru autentificarea clienților, și care funcționează ca un server FTP. (exemplu:Direct Connect). Alternativ, utilizatorii pot face schimb de parole sau chei criptografice cu prietenii pentru a forma o rețea descentralizată. Rețelele private de tip peer-to-peer pot fi
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
este o editură juridico-economică din România fondată în 2006, având sediul central la București. are ca obiect exclusiv de activitate editarea cărților și a publicațiilor cu tematică juridică și economică. Editura s-a impus pe piața literaturii juridice în anul 1998 ca urmare a asocierii dintre grupul românesc al Editurilor ALL și
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
electronice, cu aproape 70 de jurnale profesionale și o producție anuală de până la 1.500 de noi publicații și ediții, se află în topul firmelor germane de profil atât din punct de vedere financiar cât și în ceea ce privește calitatea. La sediul central din Munchen lucrează 550 de angajați, iar filiala din Frankfurt are rolul de birou editorial pentru cele mai multe jurnale legislative. În cele 2 locații aproape 120 de editori științifici oferă suport pentru mai mult de 14.000 de autori. Fostul sediu
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
din Munchen lucrează 550 de angajați, iar filiala din Frankfurt are rolul de birou editorial pentru cele mai multe jurnale legislative. În cele 2 locații aproape 120 de editori științifici oferă suport pentru mai mult de 14.000 de autori. Fostul sediu central din Nördlingen, un mic oraș din sudul Germaniei, este acum sediu pentru “Beck´sche” Druckerei, o tipografie modernă cu un departament de tehnoredactare și publicații multimedia, care are 400 de angajați. “Beck´sche” Druckerei este deținută integral de Editura C.H.
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
editură care funcționa în Nördlingen de 130 de ani. Ulterior a mai achiziționat o tipografie și o librărie. Inițialele numelui fiului și succesorului său, Carl Heinrich Beck, dăinuie în numele de astăzi al companiei C.H. Beck. Decizia de a muta sediul central al companiei la Munchen a fost luată de către Oscar Beck, reprezentantul celei de a patra generații de editori, dar tipografia a rămas în Nördlingen. La mijlocul secolului al XIX-lea, compania a început să se dezvolte într-o editură pentru diferite
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
obligatoriu și gratuit (1924), legea organizării judecătorești (1925), legea pentru înființarea Patriarhiei României și organizarea Bisericii Ortodoxe Române (1925), legea privind unificarea administrativă a României. În calitate de diplomat, Brătianu s-a afirmat în anii de război (1914-1916), când Antanta și Puterile Centrale, au încercat să atragă România de partea lor. Grație lui Brătianu, curentul filoantantist a fost cel care s-a impus (1916). În 1918, după încetarea războiului, Brătianu a fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. Același Brătianu
Statuia lui Ion I. C. Brătianu din București () [Corola-website/Science/332684_a_334013]
-
semicalotei, plate, semicirculare la partea superioară; nișa de pe nord are funcția de proscomidiar. În dreapta nișei proscomidiei și aproximativ la același nivel cu aceasta, se află o altă nișă plată, semicirculară și care servește păstrării obiectelor de cult. Naosul are spațiul central acoperit cu o calotă cu 2 inele de îngustare, pe pandantivi pe arcade în arc semicircular cu fețele cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
giardino d’infanzie" de la revista "Oggi". În anul 2013 a aparut "L’amata", o culegere de 596 de scrisori ale Elsei Morante, îngrijita de neoptul sau, Damiele Morante în colaborare cu Giuliana Zagra. Manuscrisele sale sunt păstrate la Bibliotecă Națională Centrală din Romă care a găzduit două expoziții dedicate scriitoarei: prima în 2006 ("Le stanze di Elsa") și a doua în 2012 ("Sânți, Sultani e Gran Căpitani în camera mia"). "Insula lui Artur, "traducere de Constantin Ioncica, București, Editura pentru literatură
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
lupta pentru protejarea Berlinului împotriva unei serii de raiduri de mică amploare a RAF în timpul Bătăliei Angliei a dus la conceperea unor programe defensive serioase. A fost înființată în sfârșit "Luftflotte Reich" cu scopul protejării Germanii și a restului Europei Centrale. "Reichsmarschallalul" Hermann Göring i-a ordonat pe 27 septembrie 1940 generalului-locotenent Hubert Weise, comandnatul "I.Flakkorps" (Corpul antiaerian I), care se distinsese în timpul Bătălia Franței, să formeze "Luftgaukommando III". Acest comandament a fost conceput inițial să protejeze Berlinul, dar mai
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
în timpul Bătălia Franței, să formeze "Luftgaukommando III". Acest comandament a fost conceput inițial să protejeze Berlinul, dar mai apoi aria sa de responsabilitate s-a extins pentru ca să asigure apărarea aerinană până în sud la Dresda. Weise a format "Luftwaffenbefehlshaber Mitte" (Comandamentul Central al Forțelor Aeriene - "Lw Bfh Mitte") pe 24 martie 1941. Weise a creat de asemenea și "Nachtjagddivision" (Divizia Vânătorilor de Noapte) sub comanda generalului-maior Josef Kammhuber, care a avut ca obiectiv respingerea atacurilor de noapte ale RAF Bomber Command. Apărarea
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
deja solicitate la maximum și considerau că anumite obiective vitale pentru armată ar fi fost țintele perfecte pentru atac. Ca urmare, americani au pus petrolul, uleiurile și cauciucul sintetic pe lista „Air War Plan 42”. Aceste obiective au devenit punctul central al efortului american plecând de la convingerea falsă că forțele terestre germane sunt motorizate în proporție mare. În 1942 și 1943, bazele U-boot au fost adăugate pe această listă datorită amenințării crescânde pe care o reprezentau submarinele pentru convoaiele aliate care
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
între 14 noiembrie și 30 decembrie 1933. Tatăl său l-a trimis la Paris să studieze la Liceul „Louis le Grand”, unde a avut ca tutore pe Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri. După bacalaureat s-a înscris la Școala Centrală de Arte și Manufacturi în anul 1864 și a obținut diploma de inginer în 1869. Întors în țară după terminarea studiilor, Gheorghe Duca a debutat în învățământ ca profesor de geometrie descriptivă la Liceul Militar din Iași. Prin decretul nr.
Gheorghe Duca (inginer) () [Corola-website/Science/332698_a_334027]
-
sa în postul de profesor, a fost încadrat și la Circumscripția de poduri și Șosele din Iași, care aparținea de Ministerul Lucrărilor Publice. În anul 1874, a fost numit director al liniei Iași-Ungheni. Între anii 1876-1881 a lucrat la Direcția Centrală a Antreprizei Guilloux, la linia ferată Ploiești-Predeal. În momentul în care exploatarea căilor ferate a trecut în administrația statului, s-a format o direcție generală și un consiliu de administrație, din care va face parte și inginerul Gheorghe Duca. A
Gheorghe Duca (inginer) () [Corola-website/Science/332698_a_334027]
-
episcopul Melchisedec Ștefănescu și economul Ioan Ștefănescu Flur cumpără un local proipriu pentru funcționarea seminarului. În 1897-1914, după planurile arh. Alexandru Orăscu, clădirea se va completa cu noi spații (planul orașului din 1909 a luli N. Moisescu reprezintă doar corpul central al seminarului). În perioada comunistă seminarul a fost desfințat, în clădirea sa înființându-se o școală de agricultură.
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
ele o curte interioară. Compoziția arhitectonică este alcătuită din două registre: primul cuprinde încăperile parterului și mezzaninului, iar al doilea, etajul, cu sălile de recepție, sala de consiliu și cabinetele oficiale. Fațada principală, lipsită de perspectivă frontală, are în partea centrală a primului registru trei arcade cu o deschidere amplă, de factură romanică. Decorația registrului al doilea este în schimb minuțios elaborată, închegîndu-se într-o unitate echilibrată din punct de vedere compozițional. Tot pe fațada principală, la nivelul superior, se află
Palatul Administrativ Galați () [Corola-website/Science/332703_a_334032]
-
este preocupată de însăși bazele experienței. Trebuie mai întâi să determinăm cum funcționează rațiunea, și care sunt limitele ei, pentru a putea ulterior să o aplicăm corect experienței senzoriale și să observăm dacă poate fi aplicată tuturor obiectelor metafizice. Tema centrală a Criticii Rațiunii Pure este determinarea posibilității, întinderii și limitelor cunoașterii cu valabilitate obiectivă (cunoașterea obiectivă sau științifică are enunțuri ce posedă atributele universalității și necesității - temeiurile ei trebuie căutate în structuri date a priori și nu în obiecte).
Filozofie critică () [Corola-website/Science/332745_a_334074]
-
formă inelară. Arcurile zigomatice sunt largi și masive, însă cutia craniană este relativ mică. Molarii au coroana joasă și largă și au creste așezate în formă de W. Primul și al doilea molar au câte cinci cuspide, dintre care cel central este foarte mic și legat de cei interiori (linguali) printr-o pereche de creste oblice. Primii incisivi au formă de canini. Sunt animale terestre diurne și nocturne și folosesc adăposturi superficiale sau chiar pe suprafața solului. Deși duc o viață
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
fie identificat cu realismul sau idealismul, însă filozofii n-au găsit elemente suficiente care să distingă mișcarea kantiană de restul pozițiilor. Idealismul transcendental a fost eticheta adoptată filozofii post-kantieni precum Fichte, Schelling, Schopenhauer, și Husserl în secolul XX. Probabil teza centrală și cea mai controversată a lucrării Critica Rațiunii Pure este aceea că ființele umane experimentează doar aparența (obiectul ca fenomen), nu lucruri-în-sine; iar spațiul și timpul sunt doar forme subiective ale intuiției umane. Kant numește această idee idealism transcendental. El
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
se preocupă de două aspecte diferite ale aceleiași clase de obiecte (apariția ca fenomen și imposibilitatea cunoașteri lucrului-în-sine ), fără să considere că există două grupuri de obiecte. Critica sa este o filozofie transcendentală care se întemeiază pe posibilitatea metafizicii. Problema centrală a filosofiei transcendentale, în acest sens al termenului, este explicarea posibilității cunoștințelor sintetice a priori: „Numesc transcendentală orice cunoaștere care se ocupă în genere nu cu obiecte, ci cu modul nostru de cunoaștere a obiectelor întrucât acesta este posibil a
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]