23,236 matches
-
Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice unitate, suplețe, emoție a vieții, dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria filozofiei alexandrine, care, unindu-se cu puterea ei de gândire și de visare, a dat acestor tablouri un conținut spiritual"470. Cu această dimensiune "contemplativă" și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oficiam. Coloritul lor brun oriental, pe fond luminos, le delimitau sculptural, sau le făceau să pară un arabesc decorativ închis, pe fond deschis. Deseori, pe neașteptate, descriau în aer mișcări euritmice și gesturi evocatoare de mister, iar eu, înfrigurată de emoție, le prindeam sensul exprimărilor în linii sumare și cât mai expresive"519. Această juxtapunere a modelului pe fundalul îndepărtat al peisajelor din insulele Oceaniei se poate observa ca cezură care identifică, subliniază dimensiunea ezoterică a acestei picturi. Influența lui Gauguin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
locuirea păstrează o ambiguitate delectabilă de efect muzeal. Nicolae Petrașcu relevă toate particularitățile unui estet care a urmărit cu atenție fiecare detaliu, selecția și dispunerea obiectelor în funcție de spațiul destinat în vederea unei armonizări care să-i reflecte gusturile artistice, dar și emoțiile filtrate prin intermediul artei. La intrare se află două panouri decorative executate de G. Petrașcu, unul dintre ele cu ton simbolisto-alegoric înfățișând Primăvara, "o fată de țară cu o floare în mână", iar celălalt, "o impresie după romanticul Mihai Viteazul al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Estetul solitar, personaj al artei, se bucură spiritual de materialitatea decorului inutil și luxos care maschează un fundal plan al neantului: cel al vieții contemporane. El organizează spectacolul interior pentru el însuși. Cucerind teritoriul aparențelor, sufletul decadent contemplă propriile sale emoții în oglinda decorului, trompe-l'oeil psihologic cât și artistic. Și pentru că locuința este o scenă, nu trebuia ea să recurgă la repertoriul comediei, la toate mijloacele artei dramatice?"591. Este posibil ca sursa de inspirație a Ceciliei Cuțescu-Storck să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
produsele personale inclusiv reative, stilul și valoarea lor; d) definiții care relevă Împletirea diferitelor procese și fenomene psihice În cadrul atitudinii. De exemplu, D. Krech și S. R. Crutchfield (1962) definesc atitudinea ca un sistem de evaluări pozitive sau negative, sentimente, emoții și tendințe spre acțiune, În legătură cu un anumit obiect social (apud Shaw și Wright, 1967). Caracteristicile generale și specifice ale atitudinii D. Vrabie (1994) evidențiază o serie de caracteristici generale ale atitudinii, comune și altor procese și fenomene psihice. 1) O
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pre care atitudinea este orientată. Potrivit lui Rosenberg și Hovland, termenul "afect" se referă la răspunsuri emoționale, [ar și la activitatea sistemului nervos simpatic. Răspunsul afectiv al individului este deci năsurabil atât prin erorile răspunsurilor verbale, prin care subiectul Își trădează emoțiile și tarea de spirit, cât și prin paleta de instrumente de măsură pe care medicina ni le pune la ispoziție. Răspunsul comportamental se măsoară Întrebând subiectul În legătură cu intențiile ale comportamentale, dar și prin observație directă. Răspunsurile cognitive sunt legate de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității la cunoașterea lumii și arătând că omul Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi de o conștiință afectivă (Pavelcu, 1969). Această poziție a avut și are o Însemnătate foarte mare, Întrucât tocmai În legătură cu afectivitatea, curentele din psihologia abisală au Încercat să atribuie o Însemnătate exagerată inconștientului, să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
după opinia autorilor dar și a marilor manageri calea pentru a realiza profiturile și o creștere durabilă În situația piețelor turbulente. Calea propusă de organizația Gallup (p. 25): Fig. nr. 5. Calea propusă de organizația Gallup O economie bazată pe emoții are orizonturi infinite. Această cale conturată de specialiști oferă numeroase oportunități: evită practicile neproductive și fundăturile modului tradițional și păgubos de a folosi angajații și de a reține clienții; permite dezvoltarea constantă și profit crescut; creșterile profitului determină valoarea companiei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și economice, de a se extinde pe direcția e-bussiness și ecommerce și de a construi și valorifica maximal relația producător-consumator. Se estimează că În acest nou secol cuvintele-cheie se vor concentra În noi concepte ale valorii de genul - autenticitate, frumusețe, emoție, spirit, unicitate, creativitate, armonie. Efectele societății informaționale pe care o traversăm la acest Început de mileniu se resimt și În domeniul industriei de textile și confecții. Fără Îndoială, schimbările și transformările se succed În acest domeniu cu o repeziciune impresionantă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
satisfacție din experimentarea propriei vieți individul Își permite dărâmarea stereotipurilor, sau Își rezervă plăcerea trăirii unei realități sublimate (dezvoltarea domeniului virtual, Încercarea de senzații tari). 5. Tendința de umanizare: dorința de autenticitate și unicitate solicită dezvoltarea empatiei pentru a Înțelege emoțiile și dorințele individului, cu scopul de a-i asigura bunăstarea. Acest ghid al mega-tendințelor furnizează date valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de design, inovare, marketing valide și pentru industria de textile și confecții. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să producă articole vestimentare În acord cu personalitatea și dorința de exprimare a acetei categorii aparte de consumatori. CAPITOLUL III. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI INFLUENȚA SOCIALĂ ÎN COMPORTAMENTUL DE CONSUM 3.1. Inteligența emoțională și adoptarea deciziei de cumpărare Inteligența și emoțiile Pentru definirea termenului de inteligență emoțională este necesar să luam În considerare sensul noțiunilor: “inteligență” și “emoție”. Inteligența este capacitatea de a soluționa noi probleme, având un minim de informații, cu un consum cât mai mic de energie și Într-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consumatori. CAPITOLUL III. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI INFLUENȚA SOCIALĂ ÎN COMPORTAMENTUL DE CONSUM 3.1. Inteligența emoțională și adoptarea deciziei de cumpărare Inteligența și emoțiile Pentru definirea termenului de inteligență emoțională este necesar să luam În considerare sensul noțiunilor: “inteligență” și “emoție”. Inteligența este capacitatea de a soluționa noi probleme, având un minim de informații, cu un consum cât mai mic de energie și Într-un timp cât mai scurt. Aceasta Înseamnă o adaptare cât mai rapidă la Împrejurările vieții. Inteligența este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu ele. Howard Gardner introduce conceptul de inteligență multiplă. El stabilește șapte tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală. Ultimele două tipuri de inteligență, precum și inteligența socială (H. Gardner), sunt esențiale În explicarea conceptului de inteligență emoțională. Emoțiile sunt acele trăiri de scurtă durată dar de mare intensitate care sunt condiționate de evenimente conjuncturale. Ea depinde nu numai de natura factorului emoțional, ci mai ales de individ, de starea sa mentală, de experiența sa anterioară și de personalitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acele trăiri de scurtă durată dar de mare intensitate care sunt condiționate de evenimente conjuncturale. Ea depinde nu numai de natura factorului emoțional, ci mai ales de individ, de starea sa mentală, de experiența sa anterioară și de personalitatea sa. Emoția este o reacție globală, intensă și de scurtă durată a organismului la o situație neașteptată, Însoțită de o stare afectivă de tonalitate plăcută sau neplăcută (Larousse, 2000, p. 113). De obicei se manifestă atunci când individul este surprins sau când situația
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a organismului la o situație neașteptată, Însoțită de o stare afectivă de tonalitate plăcută sau neplăcută (Larousse, 2000, p. 113). De obicei se manifestă atunci când individul este surprins sau când situația Îl depășește. Andrei Cosmovici (1996, p. 224) afirmă că emoțiile traduc o relație specifică Între noi și situație. El definește emoțiile ca fiind “stări afective, de scurtă durată, care traduc un specific al relațiilor mele cu un obiect ori o situație, deci au un caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de tonalitate plăcută sau neplăcută (Larousse, 2000, p. 113). De obicei se manifestă atunci când individul este surprins sau când situația Îl depășește. Andrei Cosmovici (1996, p. 224) afirmă că emoțiile traduc o relație specifică Între noi și situație. El definește emoțiile ca fiind “stări afective, de scurtă durată, care traduc un specific al relațiilor mele cu un obiect ori o situație, deci au un caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afirmă că emoțiile traduc o relație specifică Între noi și situație. El definește emoțiile ca fiind “stări afective, de scurtă durată, care traduc un specific al relațiilor mele cu un obiect ori o situație, deci au un caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În ultimul caz aceasta se numete afect sau emoție șoc. Există patru tipuri de emoții-șoc clasificate de A. Cosmovici: frica, furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford, definește emoția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care traduc un specific al relațiilor mele cu un obiect ori o situație, deci au un caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În ultimul caz aceasta se numete afect sau emoție șoc. Există patru tipuri de emoții-șoc clasificate de A. Cosmovici: frica, furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford, definește emoția ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D., 2001, p.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În ultimul caz aceasta se numete afect sau emoție șoc. Există patru tipuri de emoții-șoc clasificate de A. Cosmovici: frica, furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford, definește emoția ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D., 2001, p. 345). D. Goleman nu este mulțumit de această definiție, spunând că emoția se referă la un sentiment și la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford, definește emoția ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D., 2001, p. 345). D. Goleman nu este mulțumit de această definiție, spunând că emoția se referă la un sentiment și la gândurile pe care acesta le antrenează, la stările psihologice și biologice și la măsura În care suntem Înclinați să acționăm. Goleman realizează o clasificare a emoțiilor după cum urmează: mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este mulțumit de această definiție, spunând că emoția se referă la un sentiment și la gândurile pe care acesta le antrenează, la stările psihologice și biologice și la măsura În care suntem Înclinați să acționăm. Goleman realizează o clasificare a emoțiilor după cum urmează: mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, surpriza, dezgustul, rușinea. Definiții ale inteligenței emoționale Termenul “inteligență emoțională” a fost formulat pentru prima dată Într-o teză de doctorat, În S.U.A., În 1985 de către Wayne Leon Payne. Acesta afirmă că suprimarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, surpriza, dezgustul, rușinea. Definiții ale inteligenței emoționale Termenul “inteligență emoțională” a fost formulat pentru prima dată Într-o teză de doctorat, În S.U.A., În 1985 de către Wayne Leon Payne. Acesta afirmă că suprimarea masivă a emoției În lumea civilizată a Înăbușit creșterea noastră emoțională, ducându-ne pe o pantă de coborâre a ignoranței emoționale. De asemenea, spune că multe probleme ale societății din ziua de azi - depresia, adicția, conflictele religioase, violența, războiul - sunt rezultatul direct al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
diferența Între ele, precum și folosirea acestor informații pentru ghidarea propriului mod de gândire și a propriilor acțiuni. Apoi revin asupra acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este vagă, incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și reglarea lor astfel Încât ele să contribuie la dezvoltarea intelectuală și emoțională. “Inteligența emoțională, scriu Mayer și Salovey, se referă la capacitatea de a recunoaște propriile emoții și sentimente și pe cele ale celorlalți, de a ne
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și reglarea lor astfel Încât ele să contribuie la dezvoltarea intelectuală și emoțională. “Inteligența emoțională, scriu Mayer și Salovey, se referă la capacitatea de a recunoaște propriile emoții și sentimente și pe cele ale celorlalți, de a ne motiva, de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]