23,385 matches
-
pentru a împiedica alte mii de oameni să fugă de persecuții și sărăcie 2548. La un Congres Est-Vest al drepturilor omului, de la Paris, delegatul ungur Andre Erdos a pus un semn de egalitate între România și Africa de Sud, descriind barierele de la graniță ca un nou "Zid al Berlinului"2549. Pe 19 iulie, senatorul Pell, din Rhode Island a propus un amendament la Legea autorizării relațiilor externe din 1990. Acest amendament în "Spiritul Senatului", ulterior aprobat, sprijinea boicotul Camerei Reprezentanților asupra exporturilor alimentare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
biserica din Timișoara, pentru a împiedica evacuarea sa. Securitatea a deschis focul, omorînd un număr nedeterminat de persoane. Demonstranții scandau "Jos cu Ceaușescu!" și cereau mîncare. Întrucît revoltele au continuat în Timișoara, pe 18 decembrie, conducerea de la București a închis granițele țării. Aceasta nu putea împiedica, însă, răspîndirea știrilor despre revoltă în Occident. Televiziunea și posturile de radio de la Budapesta continuau să comenteze evenimentele din Timișoara, punînd accentul pe violența cu care Securitatea împușca oameni neînarmați, inclusiv copii 2561. Aceste relatări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și numărul disidenților. În toate orașele României a început să circule literatură antiguvernamentală, în ciuda decretului cu privire la mașinile de scris. Politica anti-emigraționistă nu-i mai afecta pe cei care voiau să fugă din țară; singurele piedici erau grănicerii și barierele de la graniță, ambele ineficiente. Cei ce fugeau din țară povesteau despre lipsurile din România. Din cauza obsesiei lui Ceaușescu de a-și achita datoriile externe, hrana era produsă pentru a fi exportată, nu consumată pe plan intern. Principala sursă de carne a consumatorului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regiune autonomă maghiară", structurată după o metodă sovietică, cea a "nucleului autonom". Ungurilor li se permitea astfel să-și păstreze cultura și obiceiurile, ceea ce reducea ostilitatea lor față de guvernul român. Wolff, The Balkans in Our Time, p. 452. În 1960, granițele acestei regiuni au fost refăcute și i s-a dat numele "regiunea Mureș maghiară autonomă". În 1967, aceasta avea să fie desființată. 721Depeșă Alte comentarii cu privire la recentele evenimente politice din România, 21 iunie 1952, dosarul iunie-august 1952, cutia 4, RG
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sunt cauzate de consumul de grăsimi, cafea, ciocolată, alcool, usturoi și ceapă și de fumat. Multe persoane întreabă: „Ce este hernia hiatală și care sunt cauzele ei?”. În capitolul 11 am amintit despre diafragmă. Acesta este un mușchi aflat la granița între cavitatea toracică și cea abdominală, care ajută la eliminarea aerului din plămâni. În partea centrală a acestui mușchi orizontal se află un orificiu care face legătura între esofag și stomac. Acesta este cunoscut sub numele de orificiu hiatal. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de memoria istorică în facerea națiunii române, iar mai apoi în construcția statalității naționale românești. Cele două teze pe care le avansăm, deși tributare "naționalismului metodologic" întrucât vizează realități social politice strict circumscrise spațiului românesc, au repercusiuni ce răzbat dincolo de granițele specifice ale cazului românesc. Din acest motiv, desfășurarea argumentului nostru va urma traseul ce duce de la general la particular. Plecând de la considerații teoretice generale asupra legăturii dintre memoria istorică, naționalism și statul-națiune, ne vom delimita gradual sfera de cuprindere pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitatea națională s-a petrecut și în cazul românesc. Doar că în spațiul românesc, elementul ce obstacula adoptarea identității naționale era identitatea confesională, în speță cea creștin-ortodoxă, care crea o comunitate de credință transnațională, ce nu ținea cont nici de granițele etnice nici de cele lingvistice. Intelectualii români de la cumpăna secolului al XX-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-a dreptul exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în plan secund identitatea creștină în detrimentul celei naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă pentru a cuprinde întreaga "populație plătitoare de biruri" unită printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară a națiunii închise în granițele exclusiviste ale elitei sociale își atinge momentul de maximă extensiune în 1744 cu prilejul Sinodului convocat de episcopul uniat în vederea organizării luptei pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia, națiunea română este lărgită pentru a deveni coextensivă cu întreaga românine transilvană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este sesizabilă și în Suplicile în care națiunea valahă din Transilvania își revendica egalitatea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe bună dreptate ceea ce J. Goody (2006) consideră a fi "furtul istoriei". Asigurând simetrie, coerență și predictibilitate, secolul a fost unitatea cronologică preferată în delimitarea epocilor istorice. Compartimentalizarea timpului istoric în secole s-a încetățenit într-o asemenea măsură încât granițele temporale fixate de suta de ani par a avea materialitate concretă. Pe acest fundal, cu atât mai exotică pare propunerea lui E.J. Hobsbawm (1999, 2002) de a "elasticiza" unitatea centenară, vorbind despre "lungul secol al XIX-lea" cuprins între 1789
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
faptul că rămâne tributar "naționalismului" sau "imperialismului metodologic", prin aceea că descrie o istorie provincială, de regulă a unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mijlocirea literaturii didactice în conștiința istorică a elevilor. 3.1.3. Concepția despre naționalitate Am urmărit, mai devreme, procesul de metamorfozare succesivă a conceptului de "națiune" în gândirea Școlii Ardelene, de la înțelegerea juridică a națiunii ca elită privilegiată, la elasticizarea granițelor conceptului pentru a cuprinde întregul popor, urmând a căpăta, într-o ultimă mutație semantică, valențe naționaliste, în sensul revendicării unității politice a tuturor etnicilor români. Această ultimă înțelegere a națiunii s-a concretizat parțial, după cum se știe, în 1859, urmând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este boierimea, granițele conceptului neincluzând și țărănimea. Totuși, din acest moment înainte, concepția populară a națiunii avea să înlocuiască ireversibil înțelegerea elitară a națiunii drept categoria privilegiată a nobililor. Pe durata întregii primei jumătăți a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât de vibrantă în conștiința colectivă, este o noțiune compozită, pluri-nivelară. Dimensiunile sale constitutive sunt: a) unitatea teritorial-geografică, sprijinită de ideea granițelor "naturale" și a omogenității "organice" a unui spațiu; b) unitatea primordial-politică, idee susținută de existența unui precedent istoric al unității politice (în cazul românilor, vechiul regat al Daciei va îndeplini rolul acestui antecedent istoric pe care naționaliștii pașoptiști îl vor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se precizează gradual. Toate dimensiunile constitutive ale unității sunt prezente pregnant în prima generație de manuale de istorie din țările române, mai puțin ideea unității politice cea mai potentă și consecințională dintre ele. Fără excepție, este lăudată armonia "naturală", granițele "firești" și organicitatea spațiului românesc. De asemenea, unitatea primordială primește un accent puternic. Aaron, descriind regatul dacic, punctează că "Moldova, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul și partea Ungariei despre răsărit până în Tisa [...] formau, în vremile vechi, numai o singură țară, ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toate aceste manuale de istorie rezidă în caracterul regio-centric al narațiunii istorice, sau în orientarea lor tributară etatismului politic (în sensul că istoria pe care o relatează este circumscrisă organizărilor statale existente în momentul scrierii textelor respective, în speță, la granițele Moldovei, Țării Românești, respectiv ale Transilvaniei). Provincialismul istoric, sau regio-centrismul, manualelor de istorie din această perioadă, este exprimat de o serie de aspecte: i) în primul rând, absența naționalismului, reflectată de inexistența revendicării unității politice; ii) centrarea narațiunii istorice strict
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memorii colective specifice provincial, care deși împărtășesc o serie de comunalități (originea comună, latinitatea pură, teza continuității, unitatea etnică a românimii), sunt, cu toate acestea, disjuncte. Liniile de fractură de-a lungul cărora sunt separate aceste memorii colective coincid cu granițele politice care separă principatele. Fiecare perspectivă a trecutului este circumscrisă statal, memoria colectivă fiind organizată în interiorul cadrelor statului. Independența. Ferm ancorată încă în paradigma latinistă a Școlii Ardelene, literatura didactică din această perioadă absoarde totuși o influență romantică sensibilă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei redactate în această perioadă poartă amprenta etatismului politic și a provincialismului istoric, fiind concepute într-un spirit regio-centric și limitate la granițele stabilite de cadrul teritorial al entităților statate existente. În aceste condiții ale fragmentării politice, memoria oficială care se încearcă a fi construită prin intermediul manualelor de istorie nu este memoria națională a românilor, ci memoriile colective etatiste. Memoriile colective prelucrate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o vedem deloc ca fiind "firească", în fapt, considerăm că acest cuvânt nici nu are ce căuta în lexiconul științelor sociale și istorice) s-a dovedit a fi concursul de împrejurări, fereastra de oportunitate, factorul contingent. Recunoașterea internațională a noilor granițe ale României s-a făcut, din nou, ca în 1878, prin condiționarea statului român de a acorda drepturi minorităților naționale moștenite în urma dezmembrării multietnicului Imperiu Austro-Ungar. Refractar, guvernul României a semnat până la urmă tratatul, astfel că la 1919, noile granițe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
granițe ale României s-a făcut, din nou, ca în 1878, prin condiționarea statului român de a acorda drepturi minorităților naționale moștenite în urma dezmembrării multietnicului Imperiu Austro-Ungar. Refractar, guvernul României a semnat până la urmă tratatul, astfel că la 1919, noile granițe ale României dobândeau recunoaștere internațională. 3.2.2. Sistemul educațional Cu rădăcini istorice mai adânci, ce se întind până în secolul al XVIII-lea, procesul de construire politică a educației publice de masă s-a intensificat progresiv de-a lungul secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe măsură ce se desfășoară pe lungimea celei de-a doua părți a "lungului secol al XIX-lea" încheiat doar de izbucnirea Marelui Război, acțiunile derulate de autoritățile statelor maghiar și român se înscriu în aceeași paradigmă a naționalizării populațiilor cuprinse între granițele asupra cărora acestea își profesează monopolul exercitării violenței fizice și simbolice. Diferența capitală consistă în structura populațiilor celor două state antagonice.11 Dacă populația regatului românesc era relativ omogenă din punct de vedere etnic, cea cu care avea de-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia revanșa, lansând propria sa campanie de românizare asupra populației maghiare înghițită, odată cu Transilvania, înăuntrul noilor sale granițe teritoriale. 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno- naționalism herderian Epoca habsburgică în Transilvania (1691-1865), cât și perioada regulamentară și cea postpașoptistă în principatele danubiene (1831/32-1859) sunt marcate de procesul de etatizare a învățământului, prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principatelor din 1859 a produs restructurarea majoră a coordonatelor principale ale memoriei colective. Gestiunile anterior separate ale trecutului românesc au fost înlocuite de un cadru singular în interiorul căruia trecuturile principatelor au fost contopite într-o unică memorie națională. Odată cu ștergerea granițelor politice dintre principatele danubiene au fost dizolvate și liniile de separație ale istoriilor provinciale. Procesul poate fi descris ca unul de naționalizare a trecutului românesc, în urma căruia memoriile regio-centrice ale principatelor au fost omogenizate într-o memorie națională românească. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coordonate regio-centrice. Erau scrise istoria principatului "România" (a se citi Țara Românească) (Aaron, 1839), istoria principatului Moldovei (Albineț, 1845), precum și istoria Transilvaniei (Rusu, 1865) sau a Ardealului (Moldovan, 1866), însă nu și o istorie unitară a românilor care să transgreseze granițele care fragmentau politic românitatea. În avangarda reflecției istoriografice, M. Kogălniceanu (1837) a produs o primă istorie sintetică a românilor, în Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens, din care nu a reușit să livreze decât primul volum. Următoarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
particular. Naționalismul, ale cărei forțe ideologice au fost descătușate în avangarda romantismului pașoptist, a fost asumat statal și transformat în idee-călăuză a istoriei românilor propagate prin manuale școlare doar după unificarea principatelor danubiene. În consecință, trecuturile anterior defalcate pe aliniamentele granițelor politice dintre principatele române sunt fuzionate într-un tot unitar. Istoriile separate ale Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei sunt sintetizate în istoria națională a poporului român, care își găsește încoronarea simbolică și politică în instituirea regalității. Această majoră reorganizare națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]