25,546 matches
-
1975, DC Comics a publicat "Sherlock Holmes" #1, o bandă desenată care adaptează "Casa pustie" și "Ultima problemă". S-a încercat să se facă un serial de benzi desenate, dar aparițiile următoare au fost anulate ca urmare a vânzărilor slabe. Povestirea a fost adaptată în 1980 într-un episod din serialul sovietic de televiziune "Aventurile lui Sherlock Holmes și ale dr. Watson" cu Vasili Livanov. Episodul este foarte apropiat de textul original, cu unele diferențe minore: Adair este încă în viață
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
Holmes, Watson a devenit primul suspect în uciderea lui Adair, Watson și doamna Hudson leșină când presupusul decedat Holmes a apărut pe strada Baker, iar Holmes și Moriarty sunt considerați maeștri în baritsu, cu o dramatică luptă între cei doi. Povestirea "Casa pustie" a fost adaptată în 1986 pentru serialul de televiziune "Sherlock Holmes" realizat de Granada Television cu Jeremy Brett în rolul principal. Acest episod este primul al celui de-al treilea sezon. Această versiune este destul de fidelă textului original
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
Elveția în loc de a prăvăli bolovani asupra detectivului, iar Watson - și nu Holmes - deduce care este motivul pentru care Moran l-a ucis pe Ronald Adair. Piesa de teatru radiofonic "Întoarcerea lui Sherlock Holmes" (2009), dramatizată de M. J. Elliott, combină povestirile Casa pustie și Ultima problemă.
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
Sherlock Holmes scrise de Sir Arthur Conan Doyle, 43 au fost adaptate însumând 36 de episoade de o oră și cinci filme de lung-metraj. Serialul a fost produs inițial de Michael Cox, episoadele ulterioare fiind produse de June Wyndham Davies. Povestirile au fost adaptate pentru televiziune de scenaristul John Hawkesworth, care a scris scenarii ale mai multor episoade. Alți scenariști au fost Alexander Baron, Jeremy Paul, T. R. Bowen și Alan Plater. O replică a casei din Baker Street a fost
Sherlock Holmes (serial TV din 1984) () [Corola-website/Science/324096_a_325425]
-
decis să nu mai joace rolul lui Holmes - el se îmbolnăvise grav în timpul filmării seriei "The Memoirs of Sherlock Holmes" și chiar a căzut pe platou în timpul filmării unui episod. Serialul prezintă una dintre cele mai fidele adaptări ale multor povestiri cu Holmes, deși există și unele diferențe față de textul original, în special în episoadele filmate după 1990. O mare schimbare a fost renunțarea lui Holmes la obiceiul său de a-și injecta cocaină în episodul "Copita dracului", care s-a
Sherlock Holmes (serial TV din 1984) () [Corola-website/Science/324096_a_325425]
-
în Marea Britanie la ITV, serialul a fost popular în străinătate, în special în SUA, unde episoadele au rulat inițial la PBS. Seria completă a fost scoasă pe casete VHS și pe DVD. Deși toate episoadele poartă titlurile din colecțiile de povestiri ale lui Conan Doyle, adaptările nu corespund întotdeauna povestirilor. Datele se referă la datele de prezentare la televiziunea ITV din Marea Britanie. Aventurile lui Sherlock Holmes 1984 1985 Întoarcerea lui Sherlock Holmes 1986 1987 1988 Arhiva lui Sherlock Holmes 1991 1992
Sherlock Holmes (serial TV din 1984) () [Corola-website/Science/324096_a_325425]
-
străinătate, în special în SUA, unde episoadele au rulat inițial la PBS. Seria completă a fost scoasă pe casete VHS și pe DVD. Deși toate episoadele poartă titlurile din colecțiile de povestiri ale lui Conan Doyle, adaptările nu corespund întotdeauna povestirilor. Datele se referă la datele de prezentare la televiziunea ITV din Marea Britanie. Aventurile lui Sherlock Holmes 1984 1985 Întoarcerea lui Sherlock Holmes 1986 1987 1988 Arhiva lui Sherlock Holmes 1991 1992 1993 Memoriile lui Sherlock Holmes 1994 Din cele 60
Sherlock Holmes (serial TV din 1984) () [Corola-website/Science/324096_a_325425]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a doua povestire din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". Ea a fost publicată în anul 1922 în revistele "Strand Magazine" (februarie - martie) - ilustrată de Alfred Gilbert- și "Hearst's
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a doua povestire din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". Ea a fost publicată în anul 1922 în revistele "Strand Magazine" (februarie - martie) - ilustrată de Alfred Gilbert- și "Hearst's International Magazine", apoi în volumul ""Arhiva lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în 1927 de
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
reconstituire a sinuciderii cu revolverul lui Watson, iar pistolul produce în cădere o ciobitură pe parapetul podului, asemănătoarea cu ciobitura observată inițial de detectiv. Revolverul cu care s-a sinucis doamna Gibson este găsit în heleșteu, alături de pistolul doctorului Watson. Povestirea este remarcabilă și pentru faptul că face trimitere la un cufăr păstrat în seifurile băncii Cox and Co. din Charing Cross, în care dr. Watson își păstra notițele referitoare la cazurile cercetate de Holmes, printre care se aflau referiri la
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
cazurile cercetate de Holmes, printre care se aflau referiri la unele cazuri soldate cu eșecuri sau fără nicio explicație. Printre cazurile nedezlegate de Holmes, dr. Watson menționează trei cazuri mai deosebite și anume: În 2004 s-a afirmat că soluția povestirii poate explica moartea misterioasă a lui Richard Lancelyn Green, unul dintre cei mai cunoscuți experți în Sherlock Holmes, care a fost găsit asfixiat mortal la scurtă vreme după ce manuscrisele redescoperite ale lui Conan Doyle au fost scoase la licitație. Potrivit lui
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
redescoperite ale lui Conan Doyle au fost scoase la licitație. Potrivit lui David Stuart Davies, sursa de inspirație pentru "" este un caz real petrecut în Germania, pe care editorul revistei "Strand Magazine" l-a adus în atenția lui Conan Doyle. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 36-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea "Problema podului Thor" a fost adaptată în 1968 pentru un episod (episodul 21) al
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
care editorul revistei "Strand Magazine" l-a adus în atenția lui Conan Doyle. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 36-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea "Problema podului Thor" a fost adaptată în 1968 pentru un episod (episodul 21) al serialului TV "Sherlock Holmes" (realizat de BBC) cu actorii Peter Cushing și Nigel Stock. Filmul "The Private Life of Sherlock Holmes" (1970), regizat de Billy Wilder
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
aflat la banca Cox and Co. din Charing Cross și aduse înaintea camerei de filmat pe muzica lui Miklos Rozsa, inclusiv un solo de vioară pe fundal. Vocea naratoare a dr. Watson (interpretat de Colin Blakely) realizează o paralelă cu începutul povestirii "Problema podului Thor". Episodul din 1991 al serialului TV "Sherlock Holmes" cu actorii Jeremy Brett și Edward Hardwicke a respectat originalul, cu excepția faptului că după ce a fost refuzat de Holmes, Gibson nu se mai întoarce pentru a-l ruga pe
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
Stăpânul inelelor", Asher a început să scrie SF și fantasy în gimnaziu. Înainte de a se dedica exclusiv scrisului, după împlinirea vârstei de 25 de ani, el a lucrat în industria de mobilier, ca mecanic, programator industrial și ca grădinar. Prima povestire a publicat-o în 1989, iar primul roman, "Gridlinked", în 2001, acesta fiind primul dintr-o serie romane derivate, cum au fost "The Line of Polity", "Brass Man", "Agentul Cormac" și "Line War". Așa cum afirmă pe pagina personală de web
Neal Asher () [Corola-website/Science/324115_a_325444]
-
de web, după anul 2000 s-au produs o serie de schimbări în viața sa: s-a căsătorit cu Caroline și a semnat un contract cu cei de la Macmillan. Acțiunea majorității romanelor lui Asher și a unei mari părți a povestirilor sale se petre într-o istorie viitoare, cunoscută sub numele de universul "Polity". Acesta cuprinde o serie de elemente specifice SF-ului, incluzând lumi conduse de inteligențe artificiale, androizi, conștiințe de grup, extratereștri și călătorii temporale. Romanele sale sunt caracterizate
Neal Asher () [Corola-website/Science/324115_a_325444]
-
pentru un loc de muncă la acea revista. Se poate spune că cea mai cunoscută publicația a sa a fost "The Ștrand Magazine", inițiată în 1891, în care Șir Arthur Conan Doyle și-a publicat pentru prima dată seria de povestiri polițiste cu Sherlock Holmes. El a fondat și alte reviste cum ar fi "The Westminster Gazette" (1873), "The Wide World Magazine" (1888), and "Country Life" (1897). În 1891 a fondat compania Ltd, care a preluat afacerile sale din domeniul presei
George Newnes () [Corola-website/Science/324109_a_325438]
-
David Livingstone și "Originea speciilor" (1859) a lui Charles Darwin. Murray III a încheiat un contract cu Herman Melville pentru a publica primele două cărți ale acestuia, Typee (1846) și Omoo (1847), în Anglia; ambele cărți au fost prezentate ca povestiri nonficționale de călătorie în colecția Murray's Home and Colonial Library, alături de lucrări cum ar fi cea de-a doua ediție din 1845 a jurnalului de călătorie a lui Darwin cu HMS Beagle. John Murray III a inițiat "Murray Handbooks
John Murray (editură) () [Corola-website/Science/324116_a_325445]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a douăsprezecea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în revista Strand Magazine din septembrie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a douăsprezecea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în revista Strand Magazine din septembrie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a douăsprezecea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în revista Strand Magazine din septembrie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din Anglia. Holmes îl trezește pe doctorul Watson
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]
-
lase pe Croker să plece, fiind hotărât să nu-i spună nimic lui Stanley Hopkins. Ca și mai înainte în "Aventura rubinului albastru" și apoi în "Copita dracului", Holmes îl lasă liber pe răufăcător, fără a informa poliția. În această povestire ca și în "Copita dracului", atitudinea lui Holmes (care pare să fie și cea a povestitorului) este cea a unui bărbat care-și apără sau își răzbună iubita, chiar dacă acțiunile sale constituie o încălcare violentă a legii. Explicația modului în
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]
-
Holmes: Voi risca, cred că sunteți un om de cuvânt și un om alb"". (Ultima este o referire la caracterul lui Holmes și nu la culoarea pielii sale.) Unele ediții ale canonului scriu numele căpitanului Crocker, în loc de Croker. În această povestire, modul în care au fost făcutre nodurile îl conduc pe Holmes la concluzia că autorul lor era un marinar, primul bănuit fiind căpitanul Croker. Într-o povestire polițistă asemănătoare cu povestirile cu Sherlock Holmes, un marinar este suspectat de implicare
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]
-
sale.) Unele ediții ale canonului scriu numele căpitanului Crocker, în loc de Croker. În această povestire, modul în care au fost făcutre nodurile îl conduc pe Holmes la concluzia că autorul lor era un marinar, primul bănuit fiind căpitanul Croker. Într-o povestire polițistă asemănătoare cu povestirile cu Sherlock Holmes, un marinar este suspectat de implicare într-o crimă, dar lordul Peter Wimsey remarcă: "Un lucru de care sunt sigur este că "nu" a fost un marinar care a făcut aceste noduri pe
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]
-
canonului scriu numele căpitanului Crocker, în loc de Croker. În această povestire, modul în care au fost făcutre nodurile îl conduc pe Holmes la concluzia că autorul lor era un marinar, primul bănuit fiind căpitanul Croker. Într-o povestire polițistă asemănătoare cu povestirile cu Sherlock Holmes, un marinar este suspectat de implicare într-o crimă, dar lordul Peter Wimsey remarcă: "Un lucru de care sunt sigur este că "nu" a fost un marinar care a făcut aceste noduri pe cordon" (Partea 2, cap
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]