23,741 matches
-
găurește bând conținutul acestora. Talia joasă și flexibilitatea le permite să vâneze oriunde, chiar și sub apă. Localizează prada cu ușurință datorită auzului fin, acuității vizuale, dar mai ales datorită mirosului. Are obiceiul de a aduna provizii în vizuină. Dihorii sălbatici provoacă pagube mari în gospodăriile țărănești prin faptul că vânează păsări de curte, iepuri și alte animale mici precum și pentru terenurile de vânat mic. Dihorii au ca dușmani naturali vulpile, câinii, acvilele, ulii, bufnița mare, pisicile domestice și sălbatice. Dihorii
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Dihorii sălbatici provoacă pagube mari în gospodăriile țărănești prin faptul că vânează păsări de curte, iepuri și alte animale mici precum și pentru terenurile de vânat mic. Dihorii au ca dușmani naturali vulpile, câinii, acvilele, ulii, bufnița mare, pisicile domestice și sălbatice. Dihorii pot conviețui cu nurcile europene și cu dihorii de stepă chiar dacă s-au înregistrat și incidente dar suferă din cauza pătrunderii în ecosistemul lor a nurcii americane. Există dovezi că dihorii au căzut pradă unor jderi dar acesta nu este
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Loutroupoli). În ultimii ani, este încurajată și dezvoltarea unor forme alternative de turism („de nișă”): agroturism (degustare de vinuri la fermele viticole Vourvoukeli și Sgouridi, echitație la ferma Kyriakou), ecoturism (drumeții în rezervația naturală Lacul Vistonida și refugiul pentru animale sălbatice din pădurea Domuz Orman), turism religios (pelerinaje la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Porto Lagos).
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
o gamă faunistică variată. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
panonică cu Quercus pubescens" și protejază arboret de stejar pufos ("Quercus pubescens") care vegetează în asociere cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), arțar ("Acer platanoides"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica") sau migdal pitic ("Amygdalus nana L."). La nivelul ierburilor este semnalată prezența doi iriși din speciile: stânjenel ("Iris aphylla ssp. hungarica") și stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"). În vecinătatea sitului se
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
precum și în producția de îmbrăcăminte . Utilizarea ierburilor era variată, fiind folosite în gătit , medicină, ca produse cosmetice și în procesul de îmbălsămare . Peste 2000 de specii diferite de flori sau plante aromatice au fost găsite în morminte . Papirusul era crescut sălbatic și a fost cultivat. Rădăcinile de plante erau consumate ca hrană, dar și utilizate ca o cultură industrială . Tulpinile de plante, trestia sau stuful erau utilizate pentru a face bărci, preșuri și hârtie. Inul a avut ca utilizare producția de
Agricultura în Egiptul antic () [Corola-website/Science/330568_a_331897]
-
faunistică și floristică variată. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: patru specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus") râs ("Lynx lynx") și vidra de râu ("Lutra lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
floristica și fauna rară. La baza desemnării sitului se află două specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și două specii floristice (enumerate în aceeași anexă): clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). Alte specii floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș ("Adenostyles alliariae"), crestata ("Aposeris foetida
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
deține un conținut mai scăzut de cafeină, între 0.8 și 1.4 %, și este recunoscută ca fiind superioară calitativ soiului "Coffea canephora" (Robusta). Arabica are o aromă delicată și rafinată, puțin acidă, cu un gust pregnant de caramel. Plantele sălbatice cresc până la 9 - 12 metri înălțime, având un sistem de ramificare deschis. Frunzele sunt opuse, alungite, având 6 - 12 cm lungime și 4 - 8 cm lățime, de culoare verde închis, lucioase. Florile sunt albe, au 10-15 mm în diametru și
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
fauna și ihtiofauna litoralului românesc. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
de faună și ihtiofaună marină. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafca ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii de pești aflate în sit: morun ("Huso huso"), păstrugă ("Acipenser
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
ihtiofauna și floră Orientalilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus") și râs ("Lynx lynx"); două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
cu specii de: "Dianthus carthusianorum" și "Dianthus giganteus"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), degețel galben ("Digitalis grandiflora"), bozior ("Dactylorhiza sambucina"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), ciocul-berzei ("Geranium sanguineum"), ghințura ("Gențiana utriculosa"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), săbiuța ("Gladiolus imbricatus"), vanilie sălbatică ("Heliotropium europaeum"), cioroi ("Inula salicina"), varză iepurelui ("Ligularia glaucă"), lopățea ("Lunaria rediviva"), buhai ("Listera ovata"), brei ("Mercurialis perennis"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), sparceta ("Onobrychis viciifolia"), bănica ("Phyteuma orbiculare"), firuța ("Poa remota"), smârdar
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care un mamifer: popândău (un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); amfibieni și reptile: buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); zvârlugă (un
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
care unele foarte rare și protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări semnalate în arealul sitului: ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
în perioada de migrație cât și asigurării iernatului). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
care unele foarte rare și protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj (aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
floră specifice Apusenilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective (lăcașuri de cult
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
un singur sunet - paronime. În cele mai vehchi timpuri, bărbatul seducea femeia cu un comportament rudimentar. Încă din preistorie, activitățile bărbaților obișnuite erau să vâneze animale pentru hrană pentru a își aproviziona familia și să se lupte cu celelalte animalele sălbatice pentru a apăra familia și tribul din care făceau parte. Deci, își foloseau forța fizică și abilitățile de luptător pe care le aveau bine dezvoltate. Astfel, seducerea femeilor se manifesta într-o formă rudimentară. Pe parcursul modernizării societății și pe măsură ce omul
Seducție () [Corola-website/Science/330673_a_332002]
-
migrație); cât și pentru cele care iernează aici. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
2006) este protejată prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), gârliță mică ("Anser erythropus"), gâsca sălbatică ("Anser fabalis"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), bufniță ("Bubo bubo"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar-încălțat
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
migrație); cât și pentru cele care iernează aici. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]