23,427 matches
-
creșterea plantelor; - "eutrofizare" - proces de îmbogățire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitrați și fosfor, a apelor de suprafață; - "fâneață" - terenul înierbat sau înțelenit în mod natural sau prin semănat, menținut cu sau fără supraînsămânțări periodice, a cărui producție vegetală este cosită; - "fertilitatea solului" - capacitatea unui sol de a asigura creșterea plantelor; - "fertilizant" - orice material a cărui utilizare este destinată ameliorării nivelului de aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriția plantelor, precum și pentru ameliorarea proprietăților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
calciu, ureea și produșii săi de condensare sau asociere, precum și superfosfatul de oase pot fi clasificate prin acord ca îngrășăminte minerale); - "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
plantelor. O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2. Din punct de vedere al originii, îngrășămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) și organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, măzăriche, latir, sulfină etc. și plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.). În practica producătorilor de îngrășăminte și în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee de clasificare a acestora. ● după natura lor: - îngrășăminte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
sale de condensare sau de asociere, precum și îngrășămintele care conțin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice; - organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale ● după modul de obținere: - îngrășăminte chimice/de sinteză, în care impropriu sunt incluși și unii compuși minerali naturali (fosforitele, salpetru de Chile). - îngrășăminte naturale, ��nțelegând, de regulă, produse organice de natură vegetală sau animală, deși pot fi incluși și compușii minerali naturali. ● după modul de condiționare: - îngrășăminte solide (granulate, cristalizate, pulberi, tablete ș.a.); - îngrășăminte lichide - în suspensie (îngrășământ bifazic în care particulele solide sunt menținute în suspensie în faza lichidă) și în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Ordinea în care au fost date aceste clase de poluanți reflectă ponderea acestora ca poluatori. Dinamica îngrășămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde de mecanismele de interacțiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
obține o eficacitate sporită în asigurarea culturii cu nutrienții necesari? *Font 8* Organismele tehnice de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale formulează │ │pentru fermieri recomandări privind fertilizarea terenului pe baza unor analize de probe │ │reprezentative de sol și material vegetal, în corelație cu habitatul și necesitățile nutritive ale │ │culturii, ținând, de asemenea, cont de însușirile fizice și chimice ale îngrășămintelor, de │ │comportamentul lor în sol, de condițiile climatice și de alți factori Pentru fermele care practică agricultură în sistem irigat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
a indicațiilor și contraindicațiilor de aplicare este prezentată în Anexa 3. c) Tipuri de îngrășăminte organice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Îngrășămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la stațiile de epurare, sau din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite. Figura 4.2 prezintă procentul diferitelor forme ale azotului din câteva dintre cele mai importante îngrășăminte organice. Gunoiul de grajd
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
cele nestructurate sau cu structură degradată, pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele ușoare (nisipoase) la care le îmbunătățește caracteristicile de reținere a apei; ● procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită aportului de material vegetal folosit la așternut, astfel că nitrații sunt eliberați treptat; ● odată introduse în sol, contribuie la îmbunătățirea stării structurale, la creșterea capacității calorice, a rezervelor accesibile de apă; ● are o acțiune benefică asupra activității macro și microorganismelor din sol, stimulându-le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
cazul compostului, efectul se face simțit numai pentru 1-2 ani. Îngrășămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrășământ verde trebuie să producă o masă vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt și să nu fie pretențioase față de sol. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină, etc.), însă pot fi folosite și alte plante, ca de exemplu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
în cultură pură, când constituie cultura de bază și ocupă terenul întreaga perioadă de vegetație; îngrășăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în miriște și cultură de toamnă); îngrășăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice și nisipoase). 4.2. Îngrășăminte complexe și mixte Îngrășămintele de tipul complexe (cu caracteristici fizico-chimice omogene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
introducerea în matricea de tip NPK a unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator, precum: - substanțe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; - produse derivate din hidrolizate proteice obținute prin scindare chimică, fizică sau enzimatică; - extracte din alge sau produse vegetale; - produse derivate din hidrolizate de origine vegetală, acizi humici și/sau fulvici și săruri solubile ale acestora; - chelați metalici. Regulamentul (CE) 2003/2003 al Parlamentului și al Consiliului din 13 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, privind îngrășămintele, implementat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator, precum: - substanțe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; - produse derivate din hidrolizate proteice obținute prin scindare chimică, fizică sau enzimatică; - extracte din alge sau produse vegetale; - produse derivate din hidrolizate de origine vegetală, acizi humici și/sau fulvici și săruri solubile ale acestora; - chelați metalici. Regulamentul (CE) 2003/2003 al Parlamentului și al Consiliului din 13 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, privind îngrășămintele, implementat și în România începând cu anul 2007
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
t gunoi proaspăt. Dacă evacuarea se face de mai multe ori pe an capacitatea proiectată se reduce în mod corespunzător. Pentru a preveni ca odată cu scurgerea mustului de gunoi să fie introduse în bazinul de colectare, paie și alte resturi vegetale, se recomandă ca înaintea bazinului de colectare să fie construită o groapă de limpezire cu o capacitate de cca 0,5 mc, care se curăță cât mai des de resturile solide. Atât bazinul cât și groapa de limpezire trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
sau de compost. Dincolo de construcția de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele elemente: ● gard pentru restricționarea accesului; ● utilaje de încărcare și răsturnare (omogenizare sau remaniere) a gunoiului de grajd (de ex: încărcător orizontal); ● mașină pentru tocatul resturilor vegetale ce intră la compostare; ● cisternă pentru transportul și împrăștierea dejecțiilor lichide; ● termometre diverse pentru monitorizarea evoluției temperaturii în grămada de compostare; ● utilaje de pompare și de aplicare a lichidelor pentru umectarea grămezii de compostare, pentru încărcarea cisternei de distribuție pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
producție a unei culturi, determinată genetic, poate fi atinsă numai în condiții ideale, când prin factorii menționați mai sus sunt realizate condiții optime de creștere și dezvoltare a plantelor. Din rațiuni economice, interesul agricultorilor este canalizat spre obținerea unor producții vegetale cât mai apropiate de capacitatea de producție a plantelor pe care le cultivă, ceea ce presupune folosirea unor tehnici intensive de cultură, inclusiv a fertilizării. Conform legii randamentelor descrescânde, producția maximă nu coincide, de regulă, cu producția optimă din punct de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ și cu alte aporturi (din precipitații, din apa de irigație, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) și pierderi de azot (prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică, ș.a.). Aceste corecții pot fi făcute cu ajutorul următoarei relații: DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa de irigație și din atmosferă (pulberi, precipitații), în kg/ha; N(b) este azotul provenit din fixare biologică, în kg/ha; N(r) este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha; N(i) este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; N(g) este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha; N(l) este azotul pierdut prin antrenare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
apreciat cu o minimă rigoare, ce cantități de azot sau de alți nutrienți proveniți de la culturile precedente pot fi luate în calculul dozelor de îngrășăminte. Cu titlu informativ, din tabelul 7.1 se pot estima cantitățile de azot din reziduurile vegetale încorporate în sol. Azotul imobilizat de microorganismele din sol [N(i)] Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei │ │diminuări a conținutului de N mineral din sol deoarece cantitățile de │ │nutrienți eliberați în cursul descompunerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
pot fi luate în calculul dozelor de îngrășăminte. Cu titlu informativ, din tabelul 7.1 se pot estima cantitățile de azot din reziduurile vegetale încorporate în sol. Azotul imobilizat de microorganismele din sol [N(i)] Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei │ │diminuări a conținutului de N mineral din sol deoarece cantitățile de │ │nutrienți eliberați în cursul descompunerii reziduurilor sunt insuficiente │ │pentru satisfacerea necesităților microorganismelor responsabile de această │ │descompunere. Se poate da ca exemplu introducerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
a se putea stabili pe criterii obiective nevoia de fertilizare a culturilor din fiecare parcelă; Pentru fiecare parcelă se realizează o dată la patru ani cartarea agrochimică prin care se determină conținutul de azot, fosfor și potasiu din sol accesibil culturilor vegetale, precum și alți parametri ai solului care influențează recomandările privind fertilizarea culturilor (humus, ph); Pe baza studiilor pedologice actualizate, se determină tipul sau tipurile de sol din cadrul fermei, precum și principalele însușiri morfologice și fizico- chimice relevante pentru asigurarea unei eficiențe maxime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
sunt încărcate la capacitatea maximă. Îngrășăminte verzi Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență │ │sporită pe solurile podzolice și nisipoase. Adâncimea de încorporare este │ │între 18-25 cm, în funcție de sol, umiditate, volum al masei vegetale, etc. Pentru ușurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată și tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunțească masa vegetală printr-un discuit. Pe solurile grele argiloase, ca și pe nisipurile din zonele secetoase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
pe orice tip de sol, dar au o eficiență │ │sporită pe solurile podzolice și nisipoase. Adâncimea de încorporare este │ │între 18-25 cm, în funcție de sol, umiditate, volum al masei vegetale, etc. Pentru ușurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată și tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunțească masa vegetală printr-un discuit. Pe solurile grele argiloase, ca și pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puțin 30-45 de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
nisipoase. Adâncimea de încorporare este │ │între 18-25 cm, în funcție de sol, umiditate, volum al masei vegetale, etc. Pentru ușurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată și tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunțească masa vegetală printr-un discuit. Pe solurile grele argiloase, ca și pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puțin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]