24,349 matches
-
celei mai înalte împliniri a existenței”. La sfârșitul acestei sintetice incursiuni în istoria muzicii sacre, reproducem cuvintele Papei Benedict al XVI-lea: „Sunt sigur că Institutul Pontifical de Muzică Sacră nu va înceta să ofere contribuția sa pentru o „actualizare” adaptată la timpurile noastre a prețioaselor tradiții pe care muzica sacră le posedă. Vouă, deci, dragi profesori și studenți ai acestui institut pontifical, vă încredințez datoria dificilă, dar, în același timp, pasionantă, cu convingerea că ea constituie o valoare de o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
României spre Germania, într-un ritm mult mai rapid decât se înregistrase până atunci: acordul privind intrarea trupelor germane în România, aderarea la Pactul tripartit (23 noiembrie 1940), semnarea, la 4 decembrie, a unui tratat economic ș.a. Antonescu s-a adaptat la situația internațională dată, la efectele acumulate ale acțiunilor agresive ale Germaniei, Uniunii Sovietice, Ungariei și Bulgariei, din 1938-1940. Dincolo de modalitățile concrete de realizare, intrând în alianța cu Germania și în Războiul din Răsărit, Ion Antonescu nu a acceptat ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
miră aproape pe nimeni motivul pentru care din ce în ce mai mulți tineri aleg ca „soluții” existențiale suicidul, toxicomania, violența, libertinajul. Confruntat cu aceste probleme specifice, din păcate, întregului spațiu internațional globalizant, sistemul educativ românesc trebuie să găsească rapid soluții eficiente, să-și adapteze abordările la noile realități. Din această perspectivă considerăm că în învățământul românesc religia, ca obiect de studiu, poate contribui grație potențialului său formativ-educativ la o reașezare firească a valorilor general umane, oferind astfel tânărului în formare modele de savoir vivre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
laterale). Este deci de așteptat ca în raport cu aceste multiple influențe sistemul să dezvolte cerințe funcționale laterale princare caută să integreze mai organic respectivul element. În fapt, elementul se integrează într-un context structural (Merton, 1957), la care trebuie să se adapteze. Sistemul din care face parte, elementele acestuia cu care el se învecinează, alte sisteme pe care le afectează lateral tind să dezvolte exigențe specifice față de respectivul element. Cerințele funcționale laterale acționează în mai multe sensuri: 1. amplificarea caracteristicilor pozitive din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un anumit grad de compatibilitate, fapt care asigură coerența internă a sistemului. Această compatibilitate se poate realiza fie prin faptul că elementul mai important („mai puternic”) modifică în acord cu cerințele sale celelalte elemente, fie că elementele în cauză se adaptează reciproc. Nici acest tip de analiză nu ridică probleme metodologice speciale. De aceea nu voi insista asupra ei, rezumându-mă la două exemple. Sistemul industrial/tipul de familie. Este clasică din acest punct de vedere analiza lui Talcott Parsons (Parsons
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Presupunem o țară în curs de dezvoltare, aflată într-un punct de criză a evoluției sale. Ea are de ales între mai multe strategii de organizare socială: o strategie conservatoare, care menține structurile feudalo-capitaliste și neocolonialiste, căutând eventual să le adapteze la noile condiții, printr-un regim dictatorial sau o strategie revoluționară orientată spre desființarea structurilor feudalo-capitaliste, lichidarea dependenței economice și politice față de marile puteri, modernizare și dezvoltare socială. Fiecare dintre aceste strategii va avea propriile sale cerințe funcționale: suprimarea manifestărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip de schimbare socială - schimbarea prin crize -, în timp ce la niveluri ridicate de cunoaștere tinde să se prefigureze o altă strategie a schimbării - schimbarea optimală. Să considerăm un caz schematizat. O întreprindere, într-un moment t0, deține o organizare socială (A) adaptată la condițiile tehnologice interne, lacondițiile externe ale pieței, cât și la caracteristicile sociale ale colectivității respective. Să presupunem chiar că respectiva modalitate de organizare este cea mai bună posibil (optimă). Treptat însă, condițiile se modifică. Tehnologia se schimbă, cerințele pieței
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu numai din punctul de vedere al persoanelor, ci, prin efectele sale contraproductive, și din cel al întreprinderii. Dincolo de această convergență, rămâne și o sferă a divergenței. Aici, sociologul încearcă să realizeze un „compromis” în care fiecare parte să se adapteze parțial la cerințele celeilalte. El trebuie să susțină în fața oamenilor punctul de vedere al întreprinderii, care este de fapt al lor, în ultimă instanță, în calitate de interes general, dar totodată să susțină în fața conducerii întreprinderii și punctul de vedere al oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
practicată cu autoritate, făcând-o mai puternică decât alternativele sale doar posibile. A patra, contextul structural: fiecare sistem se integrează în contextul mai general din care face parte, se adecvează acestuia, după cum și celelalte sisteme cu care se învecinează se adaptează lui; din acest motiv, orice schimbare structurală impune restructurări mai generale ale contextului. În fine, în conștiința colectivității, alternativa practică este deosebit de pregnantă, fiind însoțită de o mulțime de informații și tehnici necesare practicării ei; celelalte alternative, atunci când sunt formulate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nevoia de a înregistra evenimentele ce jalonează scurgerea timpului. Știe ce este important în ele, pentru că au fost modelate de propria structură. Ceea ce a variat este neinteresant pentru că a fost o perturbare exterioară la care colectivitatea a căutat să se adapteze în propria sa manieră. Evenimentul trecut nu modifică prin el însuși lanțul ulterior de evenimente. Este deci de înțeles de ce structurile statice tind să producă o mentalitate anistorică. Efectiv, istoria lor nu este interesantă. Făcând această afirmație am sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
optimalitate, ci doar tind către aproximarea ei. Metodele analitice clasice sunt aplicabile doar în condițiile în care imaginea cognitivă, chiar dacă incompletă și incertă, este coerentă logic. Altfel, ele devin inoperante. Metodele analitice actuale, abandonând o asemenea presupoziție, caută să se adapteze acestei situații. Ele includ deci modalități de structurare provizorie a imaginii cognitive, de completare și organizare a ei până la nivelul la care devine tratabilă analitic. Dar, din acest motiv, este asumată explicit incertitudinea, cu toate consecințele ei. Pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Natura - mediul biologic și fizico-chimic - reprezintă cadrul în care seconstituie societatea. Ea își va pune de asemenea amprenta asupra organizării societății și dinamicii sale. Mediul natural creează o serie de posibilități, la care nu numai ca specie biologică omul este adaptat, dar și ca societate. Relațiile cu mediul natural reprezintă una dintre sursele cele mai importante ale modelării sistemului social. Mediul natural pune probleme organizării sociale, însă nu determină în mod direct tipurile acesteia. Activitatea de producție reprezintă activitatea socială fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
perioade de pace, cât și În efectuarea de cheltuieli publice care au o evoluție inversă față de cea a resurselor. Prin „elasticitatea” introdusă de A. Wagner, se are În vedere ca impunerea să cuprindă numai acele categorii sociale care, se pot adapta 43 Filip Gh., Onofrei M., op. cit., p. 117 47 la variația nevoilor financiare ale statului. Wagner a formulat „legea extinderii activității publice sau a statului” consacrată sub numele „legea Wagner” care stabilește legătura Între creșterea cheltuielilor publice și creșterea venitului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
electrică se regăsește În prețul tuturor produselor și, astfel, toți ar suporta impozitul și s-ar elimina evaziunea fiscală, ignorând dificultăți majore de aplicare În practică. Astfel, sub aspect social, un astfel de impozit ar fi greu de personalizat și adaptat la situația fiecărui contribuabil. Sub aspect tehnic, apar probleme legate de aplicarea diferențiată și chiar exonerarea exportului, influențarea importului, sau regimul de tratare a autoconsumului. Sub aspectul regimului concurențial, acest tip de impozite ar favoriza formele de producție arhaice În defavoarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de activitate, realizarea anumitor produse și servicii, etc., ceea ce conduce la Îngreunarea realizării unei comparații, inclusiv În privința proporțiilor În PIB ale impozitului pe profit. Aceste diferențieri se pot explica tocmai prin diferențierea obiectivelor pe care statul urmărește să le atingă adaptând modul de impozitare a profitului la cerințele dezvoltării economice, respectiv atragerea de investitori, crearea de noi locuri de muncă, creșterea producției pentru export, etc. Or, alegerea modalităților de aplicare a impozitului pe profit repercutează direct și asupra proporțiilor În care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și politica fiscală europeană, Ed. Infomarket, Brașov, 2002 154 Vâșcu T., Bugetul statului și agenții economici, EDP, București, 1997, p. 124 204 Statul poate influența prin modul de practicare a impozitului pe profit asupra trezoreriei Întreprinderilor, incitându-le să-și adapteze deciziile financiare prin prisma posibilităților de accelerare sau reducere a ritmului de amortizare a activelor fixe, fără a exclude nici măsura ca În scopul stimulării investițiilor să permită deducerea din profitul impozabil a unei sume fixe din valoarea investițiilor realizate
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
orizontale, ceea ce În final conduce la creșterea exporturilor, mărirea vânzărilor și implicit a salariilor, dar și Înregistrarea de efecte benefice asupra activității de cercetare-dezvoltare. Este de remarcat și faptul că sistemul facilităților fiscale la care ne-am referit a fost adaptat din 2002, astfel Încât să corespundă reglementărilor europene În domeniul concurenței. Dar de la 1 ianuarie 2003, s-a trecut la un nou program de Încurajare a investițiilor intitulat „Smart Hungary”. Conform acestuia, prin intermediul impozitului pe profit se acordă facilități pentru susținerea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rulment = Capital permanent - Active imobilizate (În mijloace fixe) (4.29) Fond de rulment = Active circulante - Resurse de trezorerie (4.30) Capital permanent = Fonduri proprii + Datorii pe termen mediu și lung (4.31) Este important ca fiecare agent economic să-și adapteze decizia de finanțare conform caracterului temporar sau permanent al nevoilor de finanțat, alegând resurse ce pot fi menținute pe termene corespunzătoare În circuitul economic al Întreprinderii. Asigurarea unei structuri financiare adecvată nevoilor de funcționare este importantă pentru fiecare societate comercială
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
apei oceanice, acolo unde presiunea hidrostatică este extrem de mare. Alte extremofile se dezvoltă în interiorul fisurilor de rocă localizate în adâncurile Pământului (s-au adus dovezi de microorganisme care se dezvoltă la adâncimi mai mari de 2 mile și care sunt adaptate la condiții de viață lipsite de oxigen sau lumină). Aceste forme de viață pot utiliza compuși din preajma lor pentru dezvoltare, spre deosebire de formele obișnuite de bacterii, care utilizează carbonul ca element de bază al propriei dezvoltări. Utilizarea celulelor microbiene ca biosorbenți
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
al disciplinei, fără traume și crize ideologice majore. Dacă În perioada comunistă sociologii au Încercat să salveze disciplina de imixtiunea ideologiei prin conservarea ei ca știință empirică, după 1990 investigațiile de teren sunt susținute, tot mai frecvent, de modele teoretice adaptate la realități românești. Cu toate că există Încă multe studii aflate la nivel empirist, se impun tot mai pregnant nuclee puternice de cercetare ce utilizează teorii sociologice sprijinite pe baze de date construite În chip riguros. Ștefan Buzărnescu: După 1989, datorită Îndelungatului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teoretice generale și specifice În sociologie care, de cele mai multe ori, valorifică experiența acumulată. Discursul modernizării capitaliste a societății românești, cu bogatele sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii produse de comunism. El a fost filtrat și adaptat noilor condiții ale tranziției postcomuniste, sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
era atractivă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ea era centrată la nivelul micro, neintrând În conflict cu teoria macro a „socialismului științific”. În al doilea rând, ea nu avea o culoare ideologică clară, putând fi ușor adaptată la programul, relativ neutru, al reformei societății socialiste românești: industrializare, migrare de la sat la oraș, asimilarea rezultatelor revoluției științifice și tehnice etc. În al treilea rând, ea a oferit o sursă foarte importantă În sfera metodologiei, rapid asimilată. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probleme diverse, așa cum fac relațiile active despre care vom vorbi În continuare. Comunitățile aflate În formare și dezvoltare, care sunt În măsură să absoarbă impactul schimbării, se definesc prin existența rețelelor comunitare ce fac posibil ca o comunitate să se adapteze și să răspundă la schimbările externe și interne. Aceste relații contribuie la crearea simțului civic al identității, apartenenței și securității sociale. Ele contribuie consistent la existența sentimentului de Încredere ce definește o comunitate dinamică. O relație activă este o relație
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
La fel ca orice reformă educațională eficientă pe termen lung, integrarea și implementarea standardelor parteneriatelor trebuie să se bazeze pe nevoile și particularitățile locale. Adică mai Întâi trebuie să cercetăm aceste nevoi și particularități și apoi să ne străduim să adaptăm și să dezvoltăm componentele programului În raport cu rezultatele investigațiilor făcute În școală. În acest sens, În studiul de caz realizat În sistemul de Învățământ preuniversitar din județul Alba, Într-o abordare calitativ-cantitativă, am investigat starea actuală a relațiilor școală-familie-comunitate. Iată două
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sărăcia cumplită, rata Înaltă a șomajului, prețurile crescute În raport cu salariile și pensiile mici, lipsa protecției sociale reale și adecvate a păturilor socialvulnerabile, corupția, criminalitatea, instabilitatea politică etc. Problemele enumerate ilustrează disfuncțiile sistemului ca Întreg și incapacitatea acestuia de a se adapta, de a-și asigura vitalitatea și stabilitatea. Prezența problemelor menționate anterior, intensitatea și durata lor, precum și lipsa Întrevederii unor actori politici capabili să le soluționeze determină nostalgia populației Republicii Moldova față de fostul regim de guvernare, care le asigura un trai decent
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]