23,236 matches
-
afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și reglarea lor astfel Încât ele să contribuie la dezvoltarea intelectuală și emoțională. “Inteligența emoțională, scriu Mayer și Salovey, se referă la capacitatea de a recunoaște propriile emoții și sentimente și pe cele ale celorlalți, de a ne motiva, de a ne face un mai bun management al impulsurilor noastre spontane, cât și al celor apărute În relațiile cu ceilalți. Ea descrie calități complementare, dar distincte de inteligența
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înseamnă doar că există un potențial excelent pentru a le deprinde” (Goleman, D., 2004, p. 25). Bazându-se pe dorința individului uman de a se exprima, de a-și expune individualitatea prin ceea ce consumă, specialiștii În marketing apelează frecvent la emoțiile potențialului consumator, oferindu-i „ciocolată cu dragoste”, „cafea cu alintaromă”, mașini cu emoții („autoemocion”) etc. În acest sens, psihologia vine În Întâmpinarea consumatorului, Încercând să-i ofere posibilități de conștientizare a propriei inteligențe emoționale, dar și de formare a acesteia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2004, p. 25). Bazându-se pe dorința individului uman de a se exprima, de a-și expune individualitatea prin ceea ce consumă, specialiștii În marketing apelează frecvent la emoțiile potențialului consumator, oferindu-i „ciocolată cu dragoste”, „cafea cu alintaromă”, mașini cu emoții („autoemocion”) etc. În acest sens, psihologia vine În Întâmpinarea consumatorului, Încercând să-i ofere posibilități de conștientizare a propriei inteligențe emoționale, dar și de formare a acesteia, astfel Încât să percepează conștient Întregul noian de oferte ce tind să-l copleșească
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-i ofere posibilități de conștientizare a propriei inteligențe emoționale, dar și de formare a acesteia, astfel Încât să percepează conștient Întregul noian de oferte ce tind să-l copleșească. Educarea propriei inteligențe emoționale și Înțelegerea situațiilor În care-i sunt vizate emoțiile Îl pot ajuta pe consumator să facă alegeri mai inteligente, În mai mare acord cu propriile nevoi decât cu tendința de hiperconsum la care este expus În societatea contemporană. Astfel, „dansul dintre valori și emoții” (Lynn, A., 2006, p. 20
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În care-i sunt vizate emoțiile Îl pot ajuta pe consumator să facă alegeri mai inteligente, În mai mare acord cu propriile nevoi decât cu tendința de hiperconsum la care este expus În societatea contemporană. Astfel, „dansul dintre valori și emoții” (Lynn, A., 2006, p. 20) ar putea deveni mai ușor de condus În direcția dorită. Așa cum se poate constata, comportamentul consumatorului se definește ca acea sumă de decizii și activități corelate acestora ale persoanelor implicate În cumpărarea și consumul bunurilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe D. Abrams și M.A. Hogg (1990, 195), Șt. Boncu (2000, 11) definește influența socială „ca orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții (indivizi, grupuri, instituții, sau societatea În ansamblul ei) o produc asupra activităților ei intelectuale, asupra emoțiilor sau acțiunilor ei. Primele cercetări cu privire la influența socială, după cum ne amintește Șt. Boncu (op. cit) Îi aparțin lui Norman Triplett care a studiat impactul coacțiunii asupra performanței individului (1897). De asemenea, Max Ringelman a examinat efortul individului În grupuri și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sentimentele. În acest caz, soluția de mijloc, care să Înlăture și nesiguranța și pasivitatea, dar și aroganța și agresivitatea este recunoașterea deschisă a comportamentului ce produce nemulțumirea și Încercarea de a găsi modalități de rezolvare a situației. Dificultatea În exprimarea emoțiilor pozitive este asociată de către Fontana (1988, 294) cu căldura socială. Conform opiniei autorului, căldura socială ia forma afecțiunii, a simpatiei sau a Împărtășirii bucuriei. Modul jenat În care adulții răspund uneori la astfel de expresii Îi convinge pe copii să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cadrele didactice trebuie să intervină acordând sprijin elevilor În recunoașterea propriilor sentimente și a sentimentelor celorlalți. În acest fel elevii pot fi determinați să privească mai atent propriul lor comportament, să aleagă cuvintele și acțiunile potrivite pentru a-și transmite emoțiile și pot decide asupra modului de a răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt integrate, astfel, componenta cognitivă, componenta afectivă și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
apar ca impact a acestor activități și consecințele lor econimice. În practică, subliniază Nicolas Guequen (2006, 11) comportamentul consumatorului nu se află integral sub propriul control din două motive „capacitatea uriașă de a procesa informația specifică ființei umane și căutarea emoțiilor și a contactului social indispensabile confortului său psihologic”. Studiul efectelor psiho-sociale discutate mai sus ce apar continuu În dinamica relației producător consumator este impus de forța lor ca factor de influențare ce vine după opinia lui Nicolas Guequen din capacitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
său psihologic”. Studiul efectelor psiho-sociale discutate mai sus ce apar continuu În dinamica relației producător consumator este impus de forța lor ca factor de influențare ce vine după opinia lui Nicolas Guequen din capacitatea lor de a trezi În consumator emoții pozitive, de a induce evaluări favorabile sau de a distorsiona perceprea informațiilor. Studiul efectelor a făcut și trebuie să facă obiectul unor cercetări și analize riguroase și pertinente, impunându-se ca tendință cu impact În controlul stabilității piețelor. 3.3
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
al elevului și În susținerea acestuia (elevului) indiferent de opinia personală. Modul În care se realizează ascultarea În cadrul comunicării suportive trebuie să sugereze interesul pentru interlocutor, convingerea că ceea ce simte și crede elevul este important, că Îi sunt respectate sentimentele, emoțiile și gândurile chiar În cazul dezacordului cu punctul său de vedere, arătând convingerea că acesta este important și valid pentru elevi, atestând contribuția lui În intercomunicare. Aceeași atitudine de apreciere a valorii celuilalt este exprimată și prin abilitățile de ascultare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
impresii cât mai favorabile. M. Snyder (1974) a studiat acest fenomen și a constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei interni, urmându și cu fermitate propriile credințe, emoții, atitudini și interese. În relațiile interpersonale nu mizează pe aspecte exterioare și conjuncturale ci pe trăsături de personalitate autentice și stabile. În relațiile de prietenie și dragoste pun preț pe calitățile interne ale partenerului. Nu sunt ursuzi și egoiști. Sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În timp asupra comportamentului marilor manageri În relație cu inducerea loialității și fidelizării clienților au delimitat patru stări emoționale distincte implicate În fidelizarea clienților. Acestea sunt: Încrederea, integritatea, mândria, pasiunea. a) Încrederea este un sentiment ce apare pe baza unor emoții pozitive În relația client marcă, client-produs etc. Încrederea se dezvoltă prin „imaginile mentale create de mărci, prin experiențele cu produsele și serviciile respective sau prin interacțiunile cu angajații sau reprezentanții companiei”. Formarea sentimentului de Încredere depinde de calitățile tehnice ale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
relația companiei - producător - client, companiile care țin seama de starea emoțională și tensiunile ce pot să apară cu aceste ocazii și acționează empatic ținând cont de interesele clineților vor crea sentimentul de mulțumire, Încredere și adeziune al clienților, vor transforma emoțiile și tensiunea negativă În stări emoționale pozitive În relație cu producătorii, angajatorii sau compania respectivă. Dacă În timp așteptările clienților sunt astfel onorate, crește Încrederea clientului În serviciile oferite, În companie se țes legături emoționale și motivaționale ce vor susține
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
potențial nociv asupra organismului. Simptomatologia specifică intoxicației vizează: Dezvoltarea unui comportament dezadaptativ reversibil, determinat de tipul de substanță consumată, de proveniență exogenă; Simptomatologia psihică datorată consumului de substanță psihoactivă și care generează tabloul dezadaptativ este constituită din: labilitatea dispoziției, a emoțiilor, a sentimentelor, stări de afect, tulburări cognitive, de judecată, perturbarea inserției sociale, fenomene ce apar la puțin timp după utilizarea substanței; Tulburările mintale induse de consumul de substanță, cum ar fi „tulburările de percepție, vigilitate, atenție, judecată, control emoțional și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obiecte, personaje si fenomene ale naturii. Ea reflectă sentimentele și impresiile autorului. Descrierea poate fi: a. obiectivă oferă informații conform unei realități. b. subiectivă oferă informații filtrate prin viziunea autorului textului literar. Ea induce cititorului o anumită impresie ori o emoție. Descrierea subiectivă este marcată de felul cum autorul percepe Își imaginează obiectul descris. -Dialogul este un mod de expunere constând Într-o Înlănțuire de replici; reproduce o discuție Între două sau mai multe personaje. Dialogul, privit ca mijloc de caracterizare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dorința de a elibera poezia din chingile romantismului, ei au militat pentru o poezie, ca rezultat al unui meșteșug elevat, cu tematică vizând subiecte clasice sau exotice, tratate cu o mare rigurozitate a formei si cu o maximă eliberare de emoții. Elementele acestei detașări provin În mare măsură și din „Estetica” lui Arthur Schopenhauer. Parnasianismul european este bine reprezentat de poeții francezi: Théophile Gautier („Les Emaux et Camées”), Théodore de Banville („Les Camées parisiens”), Leconte de Lisle („Poèmes antiques”), José-Maria de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de la Atena“, reprezentată de Kostis Palamas etc Parnasianismul nu s-a limitat doar la spațiul european. Unul din cei mai riguroși parnasieni este un poet brazilian, Olavo Bilac. El a prelucrat versurile și metrul poetic fara sa elimine Întru totul emoția poetică. În literatura română, Încă din 1880 până În perioada interbelică, alături de simbolism, parnasianismul a Însemnat o importantă direcție modernistă a poeziei noi / decadente, direcție promovată - În „simbioza parnasianism-simbolism“ - Îndeosebi de revistele „Literatorul” și „Vieața nouă” apărute la București, precum și „Versuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la serbarea de sfârșit de an școlar. Când Nicolae este chemat de Învățătorul Teodorescu ca să-i Înmâneze premiul I, și când băiatul este cuprins de o criză de friguri tocmai când Își recita poezia, Moromete nu-și mai poate struni emoțiile și iese În grabă după băiat să vadă ce s-a Întâmplat. Nu trebuie ignorate momentele de revoltă Împotriva celor Îmbogățiți pe cale necinstită, așa cum fac fiii lui Aristide la moară, furând făina celor care vin să macine la ei grâul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inteligență emoțională mai dezvoltată comparativ cu bărbații” etc. Ipotezele bidirecționale, în schimb, nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește manifestarea emoțiilor” etc. Formulăm ipoteze unidirecționale atunci cînd avem o bază teoretică sau empirică pentru acest lucru. De exemplu, studiile asupra satisfacției la locul de muncă au relevat faptul că angajații care dețin funcții de conducere au o satisfacție mai mare la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în cercetarea educațională. Iată cîteva exemple de teme în investigarea cărora studiul de caz ar fi o metodă adecvată: „Importanța practicilor reflective ale profesorilor în îmbunătățirea activității la clasă”; „Integrarea socială și profesională a tinerilor care au fost instituționalizați”; „Exprimarea emoțiilor la adolescenții supradotați”; „Familia ca membru activ al comunității educaționale”. 3.4.2. Metode centrate pe colaborarea persoanei Ancheta este o metodă de cercetare ce vizează colectarea de informații cuantificabile în legătură cu problema de studiat de la un număr mare de subiecți
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
inteligență emoțională mai dezvoltată, comparativ cu bărbații” etc. Ipotezele bidirecționale, în schimb, nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește manifestarea emoțiilor” etc. Elementul statistic important în această diferențiere între ipotezele unidirecționale și cele bidirecționale este că, în SPSS, pragul de semnificație p adiacent rezultatelor la testele statistice este un prag de semnificație bidirecțional (two-tailed) specific ipotezelor bidirecționale. Astfel, atunci cînd analizăm
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
făcut și ce pas urmează a fi facut; d) schimb de informații Între casă și școală pentru reprentarea vizuală a activităților trecute ce au avut loc la școală sau acasă. E) Dezvoltarea/creșterea abilității de Înțelegere și exprimare a variatelor emoții și folosirea autoreglării Următoarele strategii pot fi de ajutor În exprimarea și reglarea diferitelor stări emoționale la copilul verbal cu autism: Dezvoltarea vocabularului pentru a Împărtăși cu ceilalți stările emoționale și experiențele trăite: copilul trebuie mai Întâi să Învețe cuvintele
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
vocabularului pentru a Împărtăși cu ceilalți stările emoționale și experiențele trăite: copilul trebuie mai Întâi să Învețe cuvintele pentru diversele stări emoționale și abia apoi să poată manifesta deprinderi de autoreglare a acestora. Învățarea vocabularului ar trebui să Înceapă cu emoțiile de bază (vesel, trist, supărat, speriat) și să continue cu emoții abstracte, ca rușinea sau mândria. Copilul poate fi Învățat În multe feluri cum să recunoască și să numească adecvat stările emoționale diferite, mai Întâi la alții și apoi la
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]