23,741 matches
-
circa 1.000 de soldați germani, iar pe 2-5 noiembrie 1914 s-a dat bătălia de lângă acel important punct de aprovizionare a forțelor germane din Africa, care mai este cunoscută și ca „bătălia albinelor”, din cauza atacurilor unor roiuri de albine sălbatice, deranjate de zgomotul luptei. Aici Paul von Lettow-Vorbeck a obținut prima victorie importantă, rezultatele ei fiind pe de-a dreptul impresionante: britanicii au pierdut 847 de oameni, pe când germanii doar 144 de militari, deznodământul final fiind asigurat de contraatacul realizat
Paul Emil von Lettow-Vorbeck () [Corola-website/Science/330735_a_332064]
-
de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă-țipătoare-mică
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
evoluează și resegmentează (Evolve and Resequence, E&R). Fără să realizeze asta, oamenii au realizat experimente evoluționare de când au domesticit plante și animale. Cultivarea/creșterea selective de plante și animale au condus la soiuri care diferă mult față de strămoșii lor sălbatici. Exemple pot fi varietățile de varză, porumb sau un mare număr de diferite rase de câini. Puterea agriculturii umane dea crea varietăți diverse dintr-o singură specie a fost recunoscută de Charles Darwin. De fapt, el și-a început cartea
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
Băgău este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
apoasa) a supraviețuitorilor exploziei inițiale. Dacă deține suficientă putere, un arzător de pietre își poate crea un drum către centrul unei planete, distrugând-o: În "Dune", Paul utilizează un dispozitiv atomic la suprafață Arrakisului pentru acrea o poteca printr-un sălbatic defileu a unui munte din deșert, numit Scutul de Piatră. He considers this act to be în accordance with the Great Convention because the atomics are not used against humans, but rather against "a natural feature of the deșert." A
Tehnologia universului Dune () [Corola-website/Science/330902_a_332231]
-
congestiei de la punctul de taxare Lučko. Aceasta va necesita construcția unui punct de taxare la Horvati, la sud de cel de la Lučko. Între Zagreb și Vrgorac, s-au realizat în total 361 de structuri—poduri, viaducte, pasaje, treceri pentru animalele sălbatice și tuneluri— și calculele indică faptul că circa 18,6% din drumul dintre Zagreb și Split se află pe aceste structuri, ceea ce reprezintă un procent considerabil pentru o autostradă de această lungime. Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Românești. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Iași și cea estică a satului Avântu
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
aflată pe lista roșie a IUCN. În arealul sitului este semnalată și prezența unei insecte protejate la nivel european prin "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); cunoscută sub denumirea de cosaș de stepă ("Saga pedo"); specie considerată vulnerabilă și aflată deasemenea pe lista roșie a IUCN. Reportaj
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
protejate prin lege. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris") lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață pitică ("Anas crecca"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâietoare ("Anas querquedula"), rață
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
Katherine "Kate" Humble (n. 12 decembrie 1968) este o prezentatoare de televiziune engleză, în principal pentru BBC, specializată în programe documentare despre animale sălbatice și știință. Ea este, de asemenea, actualul președinte al RSPB. Născută la Wimbledon având ca părinți pe Nick Humble și Diana Carter, ea a crescut în Bray în Berkshire și a fost înscrisă la Școala Abbey, Reading. După ce a părăsit
Kate Humble () [Corola-website/Science/330072_a_331401]
-
televiziune ca un cercetător, mai târziu, iar apoi a fost invitată la programe celebre cum ar fi "Top Gear", "Tommorow's World" și seria din 2001 a postului "The Holiday Programme". Humble s-a specializat în prezentarea programelor despre animale sălbatice, inclusiv "Animal Park", "Springwatch" cu Bill Oddie, "Autumnwatch", "Wild în Africa" și "Seawatch". Din 2000 până în 2005 a prezentat o serie a serialului BBC numit ""Știință pură"" (Rough science), în care un grup de oameni de știință au primit diverse
Kate Humble () [Corola-website/Science/330072_a_331401]
-
Seria televiziunii BBC, "The Hottest Place On Earth" ("Cel Mai Tare Loc De Pe Pământ"), este o înregistrare de o lună din Depresiunea Danakil din Etiopia. Ea efectuează ocazional, pe circuit, conferințe cu un spectacol bazat pe experiențele ei cu animale sălbatice, intitulat "Harassed by Hippos and Battered by Cod: A Humble Way to Make a Living". La 16 februarie 2009, ea a debutat în "Countdown's Dictionary Corner". Ea a fondat site-ul "Stuff Your Rucsack", care ajută organizațiile din întreaga
Kate Humble () [Corola-website/Science/330072_a_331401]
-
Piatra Mare (arie protejată) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul sitului. Aria naturală este situată în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Situl se află în partea sud-estică a județului Brașov, pe teritoriul nord-estic al orașului Predeal
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde o suprafață de 4.274 hectare. Situl a fost înființat cu scopul de a menține o stare de conservare prielnică și a proteja specii din flora spontană, faună sălbatică și clase de habitate de interes comunitar. Aria naturală oferă totodată (doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă ("Hesperis matronalis L. ssp. candida"), trânji ("Neottia nidus-avis") orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), poroinic ("Orchis mascula"), turtă ("Carlina acaulis"), cimbrișor (cu specii de "Thymus
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă ("Hesperis matronalis L. ssp. candida"), trânji ("Neottia nidus-avis") orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), poroinic ("Orchis mascula"), turtă ("Carlina acaulis"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus pulcherrimus"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii "), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), precum și o specie rară de mușchi ("Buxbaumia viridis
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de pe traseul ce duce la Canionul Șapte Scări, vecinătatea cu drumul național DN1, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță la destinația aleasă (vârfuri, peșteri, cascade, zone de agrement, cabane). Reportaje Specii din flora spontană și fauna sălbatică (incluse în lista roșie a IUCN) aflate la baza desemnării sitului Natura 2000 - Piatra Mare și imagini din sit
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Crișul Negru este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile administrative ale județelor Bihor și Arad. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Arad și cea sud-vestică a
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
specia "Falco vespertinus". La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Vânturel de seară ("Falco vespertinus"), sfrâncioc cu frunte neagră ("Lanius minor"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea central-vestică a județului Bihor (de Oradea până la limita de graniță cu
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
fost desemnat în scopul conservării a trei habitate naturale de interes comunitar ("Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]