25,809 matches
-
să viziteze persoanele vârstnice a căror companie nu îi era pe plac, vorbea doar cu oamenii care o amuzau la întâlnirile publice ignorând pe cei pe care îi considera plicticoși. Această neglijență a datoriilor sale provoca ceruri cu Ernst. Schimbătoarea Victoria striga, arunca tăvi de ceai, spărgea vase de China de perete și arunca cu ce avea la îndemână în Ernst în timpul cerurilor. Victoria se elibera în dragostea sa pentru cai. În tim ce era în Rusia pentru încoronarea țarului Nicolae
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
pe cei pe care îi considera plicticoși. Această neglijență a datoriilor sale provoca ceruri cu Ernst. Schimbătoarea Victoria striga, arunca tăvi de ceai, spărgea vase de China de perete și arunca cu ce avea la îndemână în Ernst în timpul cerurilor. Victoria se elibera în dragostea sa pentru cai. În tim ce era în Rusia pentru încoronarea țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, pasiunea Victoriei pentru Kirill s-a reaprins. A flirtat cu el la balurile și festivitățile care au marcat
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
sa însă țarina a întârziat în trimiterea telegramei. Victoria a primit telegrama prin care era anunțată de moartea copilului ei chiar când se pregătea să plece în Polonia pentru a fi la capătul ei. La câteva săptămâni de la funerariile copilului, Victoria a fost înfuriată de refuzul Țarului de a-i permite surorii sale mai mici, Beatrice să se căsătorească cu verișorul lor, Marele Duce Mihail al Rusiei. După divorțul Victoriei de Ernst, sora acestuia, țarina Alexandra Fiodorovna, și-a convins soțul
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
la care au participat mama Victoriei, sora ei Beatrice și un prieten Contele Adlerburg. Ca răspuns la căsătorie, țarul Nicolae al II-lea l-a expulzat din Marina Rusă. Țarina a declarat că niciodată nu-i va mai primi pe Victoria "o femeie care s-a comportat așa de rușinos" sau pe Kirill. Cuplul s-a retras la Paris, unde au cumpărat o casă pe Champs-Élysées și au trăit din venituri de la părinți. Victoria a decis să se convertească la ortodoxism
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
doreau să reformeze guvernul. Speranțele lor s-au năruit când au fost forțați să plece în Finlanda, apoi la Coburg. Guvernul Provizoriu le-a permis să plece însă n-au putut lua nimic de valoare cu ei. În august 1917 Victoria în vârstă de 40 de ani l-a născut pe Marele Duce Vladimir Kirillovici, singurul băiat al ei și moștenitor al dinastiei. Familia a rămas în Finlanda, un fost Mare Ducat sub conducere rusească, care și-a declarat independența în
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
s-a mutat la Coburg apoi la Saint-Briac în Franța unde au trăit pentru restul vieții lor. Când era în Germania, Victoria a arătat interes pentru Partidul Nazist, care a apelat la ea din cauza faptului că era antibolșevică iar sperențele Victoriei se legau de restabilirae monarhiei ruse. Kirill a suferit o cădere nervoasă iar Victoria l-a îngrijit până s-a însănătoșit. L-a încurajat în visele sale despre revenirea monarhiei ruse și devenirea sa ca Țar. În 1924 Victoria a
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
restul vieții lor. Când era în Germania, Victoria a arătat interes pentru Partidul Nazist, care a apelat la ea din cauza faptului că era antibolșevică iar sperențele Victoriei se legau de restabilirae monarhiei ruse. Kirill a suferit o cădere nervoasă iar Victoria l-a îngrijit până s-a însănătoșit. L-a încurajat în visele sale despre revenirea monarhiei ruse și devenirea sa ca Țar. În 1924 Victoria a călătorit în Statele Unite sperând în ajutor american însă încercarea sa nu a avut succes
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
sperențele Victoriei se legau de restabilirae monarhiei ruse. Kirill a suferit o cădere nervoasă iar Victoria l-a îngrijit până s-a însănătoșit. L-a încurajat în visele sale despre revenirea monarhiei ruse și devenirea sa ca Țar. În 1924 Victoria a călătorit în Statele Unite sperând în ajutor american însă încercarea sa nu a avut succes. Victoria era excesiv de protectoare cu Vladimir, singurul ei fiu, cel de care se legau speranțele pentru moștenirea tronului Rusiei. Temându-se că nu este în
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
l-a îngrijit până s-a însănătoșit. L-a încurajat în visele sale despre revenirea monarhiei ruse și devenirea sa ca Țar. În 1924 Victoria a călătorit în Statele Unite sperând în ajutor american însă încercarea sa nu a avut succes. Victoria era excesiv de protectoare cu Vladimir, singurul ei fiu, cel de care se legau speranțele pentru moștenirea tronului Rusiei. Temându-se că nu este în siguranță nu l-a lăsat la școală și i-a angajat un tutore. Victoria, care și-
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
și intransigentă". În timpul unei vizite a rudelor materne, la Jugenheim, în vara anului 1868, Marea Ducesă Maria Alexandrovna, pe atunci în vârstă de 15 ani, l-a întâlnit pe Alfred, Duce de Edinburgh. Prințul Alfred, al doilea fiu al reginei Victorie, era un tânăr timid și frumos cu o carieră în marina navală britanică. El își vizita sora, Prințesa Alice, care era căsătorită cu vărul primar al Mariei Alexandrovna. Turul în jurul lumii al lui Alfred cu Royal Navy l-a ținut
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
copii ea însăși. Vacanțele de vară și le petreceau la Osborne iar toamna și Crăciunul la Eastwell Park. În timp ce era la Malta însoțindu-și soțul, care staționa acolo ca ofițer al marinei britanice, Maria Alexandrovna a născut a doua fiică, Victoria Melita, la 25 noiembrie 1876. După întoarcerea lor din Malta, în 1877, Rusia a intrat în război cu Turcia, încercând să câștige controlul în Balcani. Regina Victoria a trimis țarul Alexandru al II-lea o serie de telegrame agresive care
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
bolnave mintal, unitate care a purtat numele ei. Pasiunile ei erau opera și teatrul, pe care ea le-a sprijinit atât în Coburg cât și în Gotha. Ducesa a fost de asemenea un cititor pasionat. A doua fiică a cuplului, Victoria Melita, s-a căsătorit cu Ernest Louis, Mare Duce de Hesse la 19 aprilie 1894. Inițial Ducesa s-a împotrivit căsătoriei, Ernest fiind apropiat de bunica maternă, regina Victoria, care a ajuns la Coburg împreună cu alte rude regale pentru nuntă
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
fost complicată de știrea că Alfred însuși era bolnav de cancer la gât, prea avansat pentru orice tratament. La 30 iulie 1900 el a murit în somn la Castelul Rosenau, districtul Coburg. Maria Alexandrovna era alături de el împreună cu fiicele lor: Victoria Melita, Alexandra și Beatrice. Ducatul a fost moștenit de Charles Edward, care avea 16 ani. În timpul minoratului său, regența a fost asigurată timp de cinci ani de ginerele Mariei, Ernest de Hohenlohe-Langenburg. Maria Alexandrovna avea 46 de ani când a
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
Château de Fabron, în apropiere de Nice, Franța. Întreținerea a cinci reședințe a pus presiune pe finanțele ei. Deși a fost criticată de fiicele ei, ea le-a susținut în timpul crizelor lor personale. În 1901, cea de-a doua fiica, Victoria Melita, a divorțat și a venit să locuiască cu ea. La 25 septembrie 1905, Victoria Melita s-a căsătorit cu verișorul ei primar, Marele Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei. Relația dintre Ducesă și nepotul ei, Țarul Nicolae al II-lea
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
25 septembrie 1905, Victoria Melita s-a căsătorit cu verișorul ei primar, Marele Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei. Relația dintre Ducesă și nepotul ei, Țarul Nicolae al II-lea, s-a deteriorat din cauza opunerii Țarului la a doua căsătorie a Victoriei Melita și la relația dintre Prințesa Beatrice și fratele mai mic al Țarului, Marele Duce Mihail Alexandrovici, deoarece erau veri primari. Relația cu noul Duce de Saxa-Coburg și Gotha a fost inițial tensionată, însă s-a îmbunătățit după ce Charles Edward
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
cea mică a Mariei Alexandrovna, Prințesa Beatrice cu Alfonso de Orleans y Borbón, Infante al Spaniei la 15 iulie 1909. În anii următori, Marea Ducesă a continuat să facă călătorii dese în Rusia natală, pentru a sta cu fiica ei, Victoria Melita, Mare Ducesă a Rusiei. Ultima călătorie a avut loc în mai 1914. La izbucnirea Primului Război Mondial, Maria Alexandrovna era la Coburg, după ce se întorsese dintr-o vizită la George al V-lea la Palatul Buckingham. Simpatiile ei erau divizate, însă
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
reproș lui Mihail până în 1905. Au existat zvonuri conform cărora Beatrice urma să se căsătorească cu Alfonso al XIII-lea al Spaniei însă s-a dovedit a fi un zvon fals devreme ce el s-a căsătorit cu verișoara ei, Victoria Eugenie de Battenberg în 1906. La nunta lor, Beatrice l-a întâlnit pe vărul regelui Alfonso, Alfonso de Orleans y Borbón, infante al Spaniei, al 5-lea Duce de Galliera. Guvernul spaniol a obiectat ca un infante să se căsătorească
Beatrice de Saxa-Coburg-Gotha () [Corola-website/Science/315318_a_316647]
-
cruciaților. Dacă cucerirea Constantinopolului a fost amânată pentru o altă cruciadă, aceasta s-a datorat regelui Franței care nu a voit să renunțe la planul de recucerire a Edessei și la gloria ce i-ar fi revenit în cazul unei victorii. Armata franceză era istovită, împuținată numeric, oricine putea să-și dea seama că ea nu ar fi putut susține două războaie grele, unul cu bizantinii, altul cu turcii. De aceea, Ludovic al VII-lea a acceptatt să depună jurământ de
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
a acceptatt să depună jurământ de vasalitate față de Manuel Comnenul. Împăratul, bucuros să-i vadă pe cruciați plecați i-a transportat în Asia Mică. Nedorind să suporte concentrarea în capitală a cavalerilor occidentali, grecii au lansat un zvon despre pretinsele victorii, pe care le ar fi obținut germanii în Asia Mică, și Ludovic împreună cu baronii săi, de teamă să nu întârzie la împărțeala prăzii, s-au grăbit să plece spre Răsărit. În realitate, germanii suferiseră câteva înfrângeri, iar, după ei, vor
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
nici un loc de trecere. Cruciații, în frunte cu regele Franței, s-au aruncat în apă, au trecut înot râul și, cu un curaj neînchipuit, dat de situația disperată în care se aflau, ei au susținut lupta, reușind să împrăștie inamicul. Victorie însă efemeră.Turcii, potrivit tacticii lor, se retrăseseră pentru ca, ascunși să-i poată urmări pas cu pas pe cruciați. Câteva zile aceștia s-au odihnit netulburați în valea răcoroasă a Meandrului, după care întreaga armată s-a angajat în trecerea
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
vine curgea sânge unguresc, a pornit un război împotriva regelui Ungariei Geysa II. Amestecul lui Manuel în treburile acestui stat n-a încetat timp de un deceniu și jumătate. La 8 iulie 1167, generalul imperial Andronic Contostephanos a repurtat o victorie decisivă asupra "ugrilor" lângă Semlin. Ca rezultat, teritoriile disputate-Croația și Dalmația, cu multe orașe-au căzut, pentru câteva decenii, sub stăpânirea romeilor. În anul 1154, Comnenul a început operațiunile militate în Italia. Însă strategul Constantin Angelos, care conducea campania din
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
dat lui Manuel I o lovitură comparabilă cu înfrângerea de la Myriokephalon. După înfrângerea de la Myriokephalon și congresul de la Viena din 1177, Manuel I, împărat al Ungurilor, Croaților, Sârbilor, Bulgarilor, Georgienilor, Chazarilor, Goților (atâtea titluri onorifice își însușise el, în cinstea victoriilor armelor romee), s-a văzut înfrânt. Timp de atâția ani, Imperiul lui își concentrase puterile, își irosise resursele în războaie grele și totul a fost în zadar! Acum nu mai era vorba de renașterea Imperiului mondial, ci de salvarea Bizanțului
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
și de Rin, mai târziu Victoria Mountbatten, Marchiză de Milford Haven (Victoria Alberta Elisabeth Mathilde Marie; 5 aprilie 1863 - 24 septembrie 1950) a fost fiica cea mare a Marelui Duce Ludovic al IV-lea și a primei lui soții Prințesa Alice a Regatului Unit. Mama ei
Prințesa Victoria de Hesse () [Corola-website/Science/315329_a_316658]
-
mare parte a vieții în diferite părți ale Europei acolo unde soțul ei avea posturile trimis de Marina Militară. A fost bunica maternă a Prințului Filip, Duce de Edinburgh, care este soțul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit. Victoria s-a născut în ziua de Paști în anul 1863 la Castelul Windsor, în prezența bunicii materne, regina Victoria. A fost botezată în religia luterană la 27 aprilie. Primii ani i-a petrecut la Bessungen, Germania, iar când a împlinit
Prințesa Victoria de Hesse () [Corola-website/Science/315329_a_316658]
-
religia luterană la 27 aprilie. Primii ani i-a petrecut la Bessungen, Germania, iar când a împlinit trei ani, familia a plecat la Darmstadt, unde Victoria a împărțit camera cu sora sa mai mică, Ella. În timpul Războiului austro-prusac din 1866, Victoria este trimisă în Anglia împreună cu sora ei Ella să locuiască la bunica lor până la sfârșitul ostilităților care s-au terminat prin atașarea Hesse-Kassel și părți din Hesse-Darmstadt la Prusia. În timpul Războiului franco-prusac din 1870, în grădina palatului au fost înființate
Prințesa Victoria de Hesse () [Corola-website/Science/315329_a_316658]