25,049 matches
-
Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Românești, Slobozia, (reședința) și Ursați. Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului. În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul municipiului Târgu Jiu (reședință de județ a județului Gorj) sunt amplasate și alte opt localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoieni, Iezureni, Preajba Mare, Romanești și jumătate din comuna Turcinești. Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
insule din sud-est, aflate între Creta și Turcia, , un grup mic și compact în largul coastei Euboeei de nord-est, Insulele Ionice, aflate la vest de continent în Marea Ionică. Optzeci la sută din teritoriul Greciei este format din munți și dealuri, ceea ce face țara să fie una dintre cele mai muntoase din Europa. Muntele Olimp, sălașul mitic al , culminează cu vârful Mytikas , cel mai înalt din țară. Grecia vestică are mai multe lacuri și zone umede și este dominată de . O
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
din limba tătara — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord. Se întinde, pe direcția est-vest, de la Munții Ural la Oceanul Pacific și pe direcția nord-sud, de la Oceanul Arctic până la dealurile Kazahstanului de nord și la granițele Mongoliei și ale Chinei. Toată , cu excepția zonei de sud-vest, se află în Rusia și formează circa 75% din teritoriul național al acestei țări. Geografic, Siberia cuprinde subiectele federale ale Districtului Federal Ural, Districtului Federal
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
bunei speranțe" de I. D. Sîrbu- 1970), Hrisanide ("Interesul general" de Aurel Baranga- 1972), Hickok ("Buffalo Bill și indienii" de A. Kopit- 1973),"inginerul" din Nic Nic. Pe scena Teatrului Național din București da viață lui Petre Dinoiu ("Comoara din deal" de Corneliu Marcu- 1977) și lui Vlad Țepeș ("A treia țeapă" de Marin Sorescu - 1979). Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moșier Muromski în "Procesul" de
Amza Pellea () [Corola-website/Science/298368_a_299697]
-
sprijinului lui Louis McHenry Howe care a condus această campanie, Roosevelt a fost reales pentru încă un mandat și a servit în calitate de președinte a Comitetului pentru Agricultură. Experiența acumulată i-a fost o bună inspirație pentru „Nouă Învoiala” (original „New Deal”), pe care avea să-l aplice abia peste 20 de ani. În tot acest timp, a devenit mai consistent și mai progresiv în sprijinul forței de muncă și programe sociale pentru femei și copii, vărul Theodore având unele influențe pentru
Franklin Delano Roosevelt () [Corola-website/Science/298390_a_299719]
-
care domină Piața Roșie din Moscova. Complexul servește ca reședință oficială și ca principal loc de muncă al președintelui Federației Ruse. Locul a fost populat încă din al doilea mileniu înante de Hristos. Originile sunt o structură fortificată Viatici pe Dealul Borrovițki unde râul Neglinnaia se revarsă în râul Moscova. Slavii au ocupat în secolul al XI-lea partea de sud-vest a dealului, fapt atestat de urmele ce datează din 1090 descoperite de arheologii sovietici. Până in secolul al XIV-lea
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
a fost populat încă din al doilea mileniu înante de Hristos. Originile sunt o structură fortificată Viatici pe Dealul Borrovițki unde râul Neglinnaia se revarsă în râul Moscova. Slavii au ocupat în secolul al XI-lea partea de sud-vest a dealului, fapt atestat de urmele ce datează din 1090 descoperite de arheologii sovietici. Până in secolul al XIV-lea locul era denumit "grad" (sau "gorod" „oraș”) al Moscovei. Orașul Kremlin a fost descoperit în 1331 și etimologia sa este disputată. "Grad
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
fiind cel mai nordic oraș din România. Orașul este așezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, între 125 metri (șesul râului Prut) și 264 metri (dealul Buleandra). Relieful natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare. Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția NV-SE. Principalele ape ce străbat teritoriul orașului sunt râul Prut și râul Podriga cu afluenții lor. Vegetația este caracteristică
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare. Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția NV-SE. Principalele ape ce străbat teritoriul orașului sunt râul Prut și râul Podriga cu afluenții lor. Vegetația este caracteristică zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice. În apropierea orașului se află localitatea Horodiștea, extremitatea nordică a țării (48°15’06”N si 26°42’05”E). Principalele ape de pe teritoriul localității sunt: Pânzele de apă subterane și cele freatice
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
(în , în trecut și "Babatag") este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România. Climă este temperat continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitica și calcaroasa, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginita de lacul , lacul Razelm, dealul Coiun Babă (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "dealul Ars"). Până la
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitica și calcaroasa, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginita de lacul , lacul Razelm, dealul Coiun Babă (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "dealul Ars"). Până la jumatatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronunțat caracter agrar. Industria era reprezentată prin întreprinderi mici, în special din domeniul alimentar. În
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitica și calcaroasa, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginita de lacul , lacul Razelm, dealul Coiun Babă (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "dealul Ars"). Până la jumatatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronunțat caracter agrar. Industria era reprezentată prin întreprinderi mici, în special din domeniul alimentar. În prezent, pe raza orașului Babadag funcționează numeroase societăți comerciale
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitica și calcaroasa, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginita de lacul , lacul Razelm, dealul Coiun Babă (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "dealul Ars"). Până la jumatatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronunțat caracter agrar. Industria era reprezentată prin întreprinderi mici, în special din domeniul alimentar. În prezent, pe raza orașului Babadag funcționează numeroase societăți comerciale, având variate obiecte de activitate. Conform
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
alt obiectiv turistic este "Muzeul de Artă Orientala", găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea, ruinele unei fortărețe române din secolele IV-V dHr. La circa 8 km de Babadag, pe un deal stâncos de lângă localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetății numită local "Heracleea", de fapt o cetate genoveza (numită probabil "Bambola" sau "Stavrichi") construită la sfârșitul secolului al XIII-lea și care a fost ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
tot din bârne, în cimitirul vechi din hotarul nordic al localitătii menționat si el în izvorul cartografic austriac citat; pe un "Liturghier" (București, 1728), păstrat la Silvașu de Jos, este însemnat: „Această Sfântă Liturghie iaste a sfintei beserici acei din deal a Hațegului, Matei Șora paroh, 1807”. Cu refacerile de rigoare, ea a supraviețuit până în jurul anului 1824, când a fost dezasamblată și mutată în satul hațegan Balomir; un fragment de coloană romană, provenită, potrivit tradiției locale, de la masa prestolului, îi
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
se află pe malul stâng al râului Teleajen, care formează limita sa vestică cu Păulești, principalele zone locuite ocupând terasele acestui râu. Înspre est, din câmpia piemontană a Ploieștiului, prelungită pe valea Teleajenului, se ridică anticlinalul Boldești, care formează două dealuri principale, Bucovelul și Seciu, pe ultimul dintre ele aflându-se localitatea cu același nume, aparținătoare orașului. Cel mai înalt punct al orașului este vârful dealului Hârsa, cu 408 m altitudine, un alt punct înalt, apropiat de centrul orașului, fiind aflat
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
câmpia piemontană a Ploieștiului, prelungită pe valea Teleajenului, se ridică anticlinalul Boldești, care formează două dealuri principale, Bucovelul și Seciu, pe ultimul dintre ele aflându-se localitatea cu același nume, aparținătoare orașului. Cel mai înalt punct al orașului este vârful dealului Hârsa, cu 408 m altitudine, un alt punct înalt, apropiat de centrul orașului, fiind aflat în apropierea cramei Seciu, la 406 m. Dealul Seciu este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
ele aflându-se localitatea cu același nume, aparținătoare orașului. Cel mai înalt punct al orașului este vârful dealului Hârsa, cu 408 m altitudine, un alt punct înalt, apropiat de centrul orașului, fiind aflat în apropierea cramei Seciu, la 406 m. Dealul Seciu este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase. Versantul sudic al dealului, împreună cu terasa Teleajenului din zona respectivă și cu dealul Scăeni (o prelungire spre sud a dealului Seciu) sunt o
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
m altitudine, un alt punct înalt, apropiat de centrul orașului, fiind aflat în apropierea cramei Seciu, la 406 m. Dealul Seciu este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase. Versantul sudic al dealului, împreună cu terasa Teleajenului din zona respectivă și cu dealul Scăeni (o prelungire spre sud a dealului Seciu) sunt o zonă de extracție a petrolului. Principala cale de comunicație ce străbate orașul este șoseaua națională DN1A, care trece prin cartierul Scăeni
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
orașului, fiind aflat în apropierea cramei Seciu, la 406 m. Dealul Seciu este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase. Versantul sudic al dealului, împreună cu terasa Teleajenului din zona respectivă și cu dealul Scăeni (o prelungire spre sud a dealului Seciu) sunt o zonă de extracție a petrolului. Principala cale de comunicație ce străbate orașul este șoseaua națională DN1A, care trece prin cartierul Scăeni și foarte puțin prin sud-vestul Boldeștiului, și leagă Ploieștiul
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
la 406 m. Dealul Seciu este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase. Versantul sudic al dealului, împreună cu terasa Teleajenului din zona respectivă și cu dealul Scăeni (o prelungire spre sud a dealului Seciu) sunt o zonă de extracție a petrolului. Principala cale de comunicație ce străbate orașul este șoseaua națională DN1A, care trece prin cartierul Scăeni și foarte puțin prin sud-vestul Boldeștiului, și leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
1801. Locuitorii comunei se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor, fiind în mare parte moșneni sau țărani împroprietăriți la 1864 pe moșiile Boldești, Lipănești și a Eforiei Spitalelor Civile. Se cultiva grâu și porumb, iar în zonele mai înalte de pe dealul Seciu se aflau, ca și astăzi, livezi de pruni și podgorii de viță de vie. Școala la care învățau copiii din comună se afla în cătunul Șipotu (astăzi, în comuna Lipănești). Comuna Scăeni era formată din cătunele Scăeni și Balaca
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
care se fac celebrele litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii ardeleni care construiesc orașul modern. Centrul acestuia se afla pe malul Dunării. În jurul portului se construiesc pravalii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o scoală monumentală și o biserică pe măsură. Școala a adăpostit și un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei. În timpul primului război mondial orașul a fost ars în întregime. Distrugeri mari s-au făcut și în al doilea
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]