23,969 matches
-
a fost prinț german și membru al Casei de Wettin. Maximilian a fost al patrulea fiu din cei șapte copii ai părinților săi Frederic Christian, Elector de Saxonia și Maria Antonia de Bavaria. În momentul nașterii sale, tatăl său era moștenitorul tronului Electoratului de Saxonia. Acesta devine elecor la 5 octombrie 1763 când Maximilian avea patru ani. Având trei frați mai mari erau puține șanse ca Maximilian să moștenească Electoratul de Saxonia. În 1806 după crearea regatului Saxoniei, fratele său cel
Maximilian de Saxonia () [Corola-website/Science/322667_a_323996]
-
avea patru ani. Având trei frați mai mari erau puține șanse ca Maximilian să moștenească Electoratul de Saxonia. În 1806 după crearea regatului Saxoniei, fratele său cel mare, Frederic Augustus, devine rege al Saxoniei iar Maximilian Prinț al Saxoniei. Neavând moștenitori pe linie masculină, la moartea lui Frederic Augustus, tronul Saxoniei este moștenit de următorul frate, Anton iar Maximilian devine Prinț Moștenitor ("Kronprinz") al Saxoniei (al treilea frate Karl murise în 1781). Tri ani mai târziu, la 1 septembrie 1830, în timpul
Maximilian de Saxonia () [Corola-website/Science/322667_a_323996]
-
crearea regatului Saxoniei, fratele său cel mare, Frederic Augustus, devine rege al Saxoniei iar Maximilian Prinț al Saxoniei. Neavând moștenitori pe linie masculină, la moartea lui Frederic Augustus, tronul Saxoniei este moștenit de următorul frate, Anton iar Maximilian devine Prinț Moștenitor ("Kronprinz") al Saxoniei (al treilea frate Karl murise în 1781). Tri ani mai târziu, la 1 septembrie 1830, în timpul Tulburărilor din Toamnă el a renunțat la drepturile sale la succesiune în favoarea fiului său cel mare, Frederic Augustus. Opt ani mai
Maximilian de Saxonia () [Corola-website/Science/322667_a_323996]
-
și să caute refugiu la Hugh Capet. Ludovic al Y-lea a murit la 21 mai 987 dintr-o căzătură de pe cal în timp ce vâna în pădurea Halatte din apropierea orașului Senlis, Oise. A fost înmormântat la mănăstirea Saint-Corneille din Compiègne. Neavând moștenitori legitimi, unchiul său Carol de Lotharingia Inferioară a fost ales ca succesor ereditar al tronului. Dar, clerul, incluzând atât pe Adalberon cât și pe Gerbert (care mai târziu a devenit Papa Silvestru al II-lea), a argumentat elocvent pentru Hugh
Ludovic al V-lea al Franței () [Corola-website/Science/322652_a_323981]
-
Regent al Portugaliei (21 martie 1887 - 1 februarie 1908) a fost fiul cel mare al regelui Carlos I al Portugaliei. S-a născut în 1887 în timp ce tatăl său era încă Prinț Regal al Portugaliei și a primit titlul obișnuit al moștenitorilor coroanei portugheze: a fost al 4-lea Prinț de Beira, cu titlul subsidiar de al 14-lea Duce de Barcelos, moștenitor al ducatului de Bragança. După ce bunicul său regele Luís I a murit, el a devenit Prinț Regal al Portugaliei
Luís Filipe, Prinț Regal al Portugaliei () [Corola-website/Science/322666_a_323995]
-
a născut în 1887 în timp ce tatăl său era încă Prinț Regal al Portugaliei și a primit titlul obișnuit al moștenitorilor coroanei portugheze: a fost al 4-lea Prinț de Beira, cu titlul subsidiar de al 14-lea Duce de Barcelos, moștenitor al ducatului de Bragança. După ce bunicul său regele Luís I a murit, el a devenit Prinț Regal al Portugaliei cu titlurile subsidiare de al 21-lea Duce de Bragança, al 20-lea marchiz de ila Viçosa, al 28-lea conte
Luís Filipe, Prinț Regal al Portugaliei () [Corola-website/Science/322666_a_323995]
-
Struensee și a reginei Caroline Mathilde la 17 ianuarie 1772, și după executarea lui Struensee și pizonieratul mamei sale, ea a fost crescută la curtea daneză, la Palatul Christiansborg din Copenhaga împreună cu fratele ei cu trei ani mai mare, Prințul Moștenitor Frederic, sub supravegherea fostei regine Juliane Marie. Louise Augusta și fratele ei au avut o relație foarte strânsă întreaga viață, și la cererea acestuia ea a fost de acord să se căsătorească, în ciuda faptului că ea nu a avut nici un
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
până la decesul sau. La sfârșitul vieții a suferit de licantropie și a fost considerat nebun. Henri Jules a fost fiul cel mare al Prințului de Condé, Ludovic al II-lea și a soției acestuia, Claire-Clémence de Maillé. A fost singurul moștenitor al enormei averi și a proprietăților Condé. Mama sa, Prințesa Claire-Clémence de Maillé-Brézé, era nepoata cardinalului Richelieu. A fost botezat la biserică Saint-Sulpice din Paris în ziua nașterii. Primii trei ani din viață, în timp ce tatăl lui era duce d'Enghien
Henri Jules, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/322766_a_324095]
-
Ea trebuia să se căsătorească cu prințul italian Emmanuel Philibert de Savoia. La acest plan s-a opus Ludovic al XIV-lea al Franței care dorea că Emmanuel Philibert să se căsătorească cu o prințesă franceză, acordându-i poziția de moștenitor al Ducatului de Savoia. Mai tarziu el s-a căsătorit cu Maria Angela Caterina d'Este, fiica generalului Borso d'Este. La 22 ianuarie 1688, la Palatul Versailles, Marie-Thérèse s-a căsătorit cu François Louis, Prinț de Conți, șeful Casei
Marie Thérèse de Bourbon () [Corola-website/Science/322767_a_324096]
-
a participat la procesiune conducând trăsura lui Apollo îmbrăcată ca zeița Aurora, în timp ce ea a participat cu un rol minor ca fiind una dintre fecioarele vestale escortând pe zeița Vesta. În 1696, Christiane Eberhardine a dat naștere singurului ei copil, moștenitorul tronului, după singura sarcină pe parcursul întregii sale căsătoriei. În 1697 Augustus a devenit rege al Poloniei. Se pare că a nu a discutat cu ea nici despre candidatura sa nici despre convertire. Convertirea a provocat un scandal în Saxonia, și
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth () [Corola-website/Science/322777_a_324106]
-
Francisc al III-lea (; 28 februarie 1518 - 10 august 1536) a fost Duce de Bretania și Delfin de Viennois ca primul fiu și moștenitor al regelui Francisc I al Franței și a reginei Claude a Franței. Încoronat Duce de Bretania după unirea ducatului de Bretania cu Franța, în 1532, Francisc moare prematur în 1536. Cauza morții premature a fost obiect de controverse, contemporanii spuneau
Francisc al III-lea, Duce de Bretania () [Corola-website/Science/322783_a_324112]
-
de trei ani(când au fost luați ostateci), au rămas marcați pe viață de perioada petrecută ca prizonieri. Gusturile sumbre, solitare, preferința pentru culoarea neagră(ca și spaniolii), pasiunea pentru lectură, au fost atribuite perioadei petrecute ca ostatic la Madrid. Moștenitor al Ducatului de Bretania, la moartea mamei sale în 1524, inițial îi este contestat titlul. Într-un final ca urmare a presiunilor exercitate de Francisc I, în 1532 are loc tratatul de unire a Bretaniei cu Franța. Este încoronat Duce
Francisc al III-lea, Duce de Bretania () [Corola-website/Science/322783_a_324112]
-
a fost semnată o alianță de familie între Habsburgi și filiala poloneză a Casei de Vasa. Vladislav a promis să nu semneze pacte împotriva Habsburgilor, și să le transfere drepturile sale la tronul suedez în cazul dispariției liniei sale de moștenitori. În schimb, Habsburgii au promis să sprijine efortuirle sale de a recâștiga coroana suedeză, și să-i transfere câteva teritorii în cazul în care ar câștiga războiul împotriva turcilor. Căsătoria a avut loc pe 12 septembrie 1637. Următorii câțiva ani
Vladislav al IV-lea Vasa () [Corola-website/Science/322775_a_324104]
-
expediții militare în apropierea frontierei otomane), încercând fără succes să-i provoace pe turci să atace. La data de 9 august 1647, fiul său cel tânăr, în vârstă de 7 ani, s-a îmbolnăvit și a murit, iar moartea singurului moștenitor legitim era o lovitură majoră pentru rege. În timpul unei vânători în apropiere de Merkinė, la începutul anului 1648, Vladislav a suferit de o criză la rinichi. Starea lui s-a agravat din cauza unei medicații incorecte. Pe patul de moartea, el
Vladislav al IV-lea Vasa () [Corola-website/Science/322775_a_324104]
-
a avut timp să dicteze ultima dorință și să primească ultimele ritualuri. Vladislav a murit în jurul orei 2 noaptea pe 19 sau 20 mai 1648. Trupul său a fost îngropat în Capela Sfântului Cazimir la Catedrala Vilnius. Nu a avut moștenitori de sex masculin legitimi. A fost urmat la tron de fratele său vitreg, Ioan al II-lea Cazimir de Vasa. Vladislav a fost descris ca fiind un om deschis și prietenos, cu simț al umorului și optimist, capabil să farmece
Vladislav al IV-lea Vasa () [Corola-website/Science/322775_a_324104]
-
participa la afacerile guvernamentale, petrecându-și timpul cu vânătoarea sau cu exerciții religioase. El a apărat înalta nobilime a Portugaliei, și a sponsorizat petițile celor acuzați în Afacerea Távora, a căror reabilitare a fost supusă unor noi procese, în care moștenitorii au cerut restituirea proprietăților lor confiscate. Cuplul s-a căsătorit la 6 iunie 1760. La momentul căsătoriei, Maria avea 25 de ani iar Pedro 42. În ciuda diferenței de vârstă, cei doi au avut o căsnicie fericită. Pedro a devenit în
Pedro al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/322823_a_324152]
-
de tipul eroilor celor civilizatori) conduși de prințul ceresc Semzaza, mit mult mai vechi, prezent in Cartea lui Enoh. Definiția din Epistolarul paulin e vagă : ,Îngerii oare nu sunt toți duhuri slujitoare , trimiși să slujească pentru cei care vor fi moștenitorii mântuirii ?’’ (Evr.I,14). Teologia creștină a prefațat definițiile riguroase și clasificările taxonomice exacte. Ioan Damaschin scrie că : ,Îngerul este o ființă spirituală, veșnic mișcătoare, liberă, necorporală’’ și că , nemuritori , prin har [...], îngerii locuiesc în cer și au un singur
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
doilea fiu supraviețuitor) al regelui Leopold I al Belgiei și a soției lui, Louise d'Orléans (1812-1850). S-a născut la Palatul Laeken, în apropiere de Bruxelles, Belgia. A fost numit Conde de Flandra la 14 decembrie 1840. A fost moștenitor prezumptiv al tronului Belgiei din 1869 (după decesul nepotului său) până la propriul său deces în 1905. La data de 11 februarie 1866, Locotenența Domnească din România l-a proclamat prinț al Principatelor Române în locul lui Alexandru Ioan Cuza. Prințul Filip
Prințul Filip, Conte de Flandra () [Corola-website/Science/322055_a_323384]
-
drum spre palatul regal, trăsura deschisă cu Carlos I și familia sa a trecut prin Terreiro do Paço. În timp ce traversau piața, doi activiști republicani, Alfredo Costa și Manuel Buiça, au tras focuri de armă din mulțime. Regele a murit imediat, moștenitorul său, Luís Filipe, a fost rănit mortal iar Prințul Manuel a fost lovit în braț. Doar regina a scăpat fără răni. Cei doi asasini au fost uciși pe loc de către poliție și bodyguarzi; un spectator nevinovat a fost ucis, de
Carlos I al Portugaliei () [Corola-website/Science/322057_a_323386]
-
sau al 35-lea potrivit unor istorici) și ultimul rege al Portugaliei și a domnit în perioada 1908-1910, după asasinarea tatălui său regele Carlos I al Portugaliei și a fratelui său Luís Filipe, Prinț Regal al Portugaliei care era prințul moștenitor. Înainte de ascensiunea la tron a fost Duce de Beja. Infantele Manuel s-a născut în ultimul an de domnie al bunicului său, regele Luís I; el a fost al treilea copil, și fiul cel mic al lui Carlos I al
Manuel al II-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/322062_a_323391]
-
trăsura deschisă în care se aflau regele Carlos I și familia sa a trecut prin Terreiro do Paço. În timp ce traversau piața, doi activiști republicani, Alfredo Costa și Manuel Buiça, au tras focuri de armă din mulțime. Regele a murit imediat, moștenitorul său, Luís Filipe, a fost rănit mortal iar Prințul Manuel a fost lovit în braț. Doar regina a scăpat fără răni. Cei doi asasini au fost uciși pe loc de către poliție și gărzile de corp; un spectator nevinovat a fost
Manuel al II-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/322062_a_323391]
-
Habsburg, cea austriacă și cea spaniolă. O politică care a fost urmată timp de mai multe generații. Urmând această politică, în 1646, când Maria Anna avea 11 ani, s-a logodit cu vărul ei primar Baltasar Carlos, Prinț de Asturia, moștenitor al coroanei spaniole. Baltasar Carlos a murit la trei luni după ce a împlinit vârsta de 16 ani. După decesul lui, Filip al IV-lea a rămas fără moștenitori pe linie masculină iar Maria Anna fără logodnic. Filip era văduv după ce
Mariana de Austria () [Corola-website/Science/322068_a_323397]
-
s-a logodit cu vărul ei primar Baltasar Carlos, Prinț de Asturia, moștenitor al coroanei spaniole. Baltasar Carlos a murit la trei luni după ce a împlinit vârsta de 16 ani. După decesul lui, Filip al IV-lea a rămas fără moștenitori pe linie masculină iar Maria Anna fără logodnic. Filip era văduv după ce frumoasa și iubita lui soție franceză, Elisabeta a Franței, murise cu câțiva ani înainte. Filip s-a decis să se căsătorească cu nepoata lui de 14 ani. După
Mariana de Austria () [Corola-website/Science/322068_a_323397]
-
al României. Verișorii primari pe linie maternă includ printre alții pe: Carlos I al Portugaliei, Infantele Afonso, Duce de Porto, Frederic Augustus al III-lea de Saxonia și Prințesa Maria Josepha de Saxonia. Între 1880 și 1886, Wilhelm a fost moștenitor prezumptiv al tronului României. La 20 decembrie 1886, a renunțat la drepturile sale la succesiunea tronului Regatului României . La 27 iunie 1889, Wilhelm s-a căsătorit cu Prințesa Maria Teresa de Bourbon-Două Sicilii. Părinții ei erau Prințul Louis, Conte de
Wilhelm, Prinț de Hohenzollern () [Corola-website/Science/322063_a_323392]
-
un sistem de capitale multiple, Gaegyeong(Kaesong de azi) era capitala principală, iar Seogyeong(Pyeongyang de azi), Namgyeong(Seulul de azi) și Donggyeong(Gyeongju de azi) erau capitalele secundare. Printre termenii regali utilizați erau: “Maiestatea Imperială”( 폐하), “Împărăteasa” ( 황후), “Prinț moștenitor imperial”( 태자) sau “Împărăteasă-mamă”( 태후). Toți acești termeni indică faptul că Goryeo era condus ca un imperiu. După invaziile mongole, toți acești termeni au fost interziși de către conducătorii mongoli, iar monarhii Goryeo erau nevoiți să adauge caracterul 충 “Chung” care
Dinastia Goryeo () [Corola-website/Science/322077_a_323406]