25,546 matches
-
Majesty's Secret Service, Occult Branch". În "The Other Log of Phileas Fogg" (1973) de Philip José Farmer se precizează că Clubul Diogene era în realitate Athenaeum Club din Pall Mall, iar Arthur Conan Doyle a schimbat numele clubului în povestirile sale. Clubul Diogene este menționat și în următoarele opere: Saturday Morning Breakfast Cereal obișnuia să vândă un tricou cu inscripția "Diogenes Club: better living through omniscience", dar vânzarea acestuia a fost întreruptă.
Clubul Diogene () [Corola-website/Science/324147_a_325476]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a treia povestire din volumul "Ultima reverență" (respectiv a patra în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1908, cu ilustrații
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a treia povestire din volumul "Ultima reverență" (respectiv a patra în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1908, cu ilustrații de Arthur Twidle, apoi în volumul ""Ultima reverență"" (în ) editat în anul 1917 de
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1908, cu ilustrații de Arthur Twidle, apoi în volumul ""Ultima reverență"" (în ) editat în anul 1917 de John Murray din Anglia. Doyle a clasificat "" pe locul 14 în lista celor 19 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. Monotonia unor zile cețoase din Londra este întreruptă de o vizită neașteptată a fratelui lui Sherlock Holmes, Mycroft. El sosește pe "221B Baker Street" pentru a-i expune detectivului o gravă problemă de stat: cu trei
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
închisoare, în al doilea an de detenție. Holmes primește un ac de cravată cu smarald din partea reginei Victoria (ea nu este identificată prin nume, dar reiese din explicațiile date de Holmes că e vorba de suverană) pentru eforturile sale. Această povestire cu Sherlock Holmes este una dintre cele patru în care este menționat fratele lui Holmes, Mycroft. Mycroft apare ca personaj principal în "Traducătorul de greacă" și în această povestire. El apare ca personaj secundar în "Ultima problemă" (în calitate de birjar al
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
de Holmes că e vorba de suverană) pentru eforturile sale. Această povestire cu Sherlock Holmes este una dintre cele patru în care este menționat fratele lui Holmes, Mycroft. Mycroft apare ca personaj principal în "Traducătorul de greacă" și în această povestire. El apare ca personaj secundar în "Ultima problemă" (în calitate de birjar al lui Watson) și este doar menționat în "Casa pustie". În această povestire, cititorii află că slujba guvernamentală a lui Mycroft este cu mult mai importantă decât o descrisese Holmes
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
menționat fratele lui Holmes, Mycroft. Mycroft apare ca personaj principal în "Traducătorul de greacă" și în această povestire. El apare ca personaj secundar în "Ultima problemă" (în calitate de birjar al lui Watson) și este doar menționat în "Casa pustie". În această povestire, cititorii află că slujba guvernamentală a lui Mycroft este cu mult mai importantă decât o descrisese Holmes în "Traducătorul de greacă". Holmes chiar spune că fratele său "este" uneori Guvernul britanic. În această povestire se precizează că Holmes scrie "o
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
menționat în "Casa pustie". În această povestire, cititorii află că slujba guvernamentală a lui Mycroft este cu mult mai importantă decât o descrisese Holmes în "Traducătorul de greacă". Holmes chiar spune că fratele său "este" uneori Guvernul britanic. În această povestire se precizează că Holmes scrie "o monografie cu privire la moteturile polifonice ale lui Lassus", care este "descrisă de experți ca fiind ultima analiză a acestui subiect". Conan Doyle introduce acest detaliu, aproape irelevant în cadrul povestirii, într-un efort aparent de a
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
este" uneori Guvernul britanic. În această povestire se precizează că Holmes scrie "o monografie cu privire la moteturile polifonice ale lui Lassus", care este "descrisă de experți ca fiind ultima analiză a acestui subiect". Conan Doyle introduce acest detaliu, aproape irelevant în cadrul povestirii, într-un efort aparent de a-i conferi personajului său o imagine de intelectual multilateral - contrară imaginii de detectiv cu o singură preocupare, interesat doar de ceea ce este relevant pentru profesia sa, cum s-a susținut la începutul romanului " Un
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
erau proprii unui profesionist de clasă înaltă și mai puțin unui specialist de clasă medie. În prima scenă din "Semnul celor patru", Holmes este descris, după ce și-a injectat cocaină, ca lecturând "un volum vechi cu litere negre". În concluzia povestirii "Un caz de identitate", Holmes citează un poet persan (iranian). În "Stea-de-Argint", Holmes apare ca parior în cursele de cai. În "Tratatul naval", Holmes cade în reverie privind un trandafir, în cursul căreia el susține conceptul de creație inteligentă, deși
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
ca parior în cursele de cai. În "Tratatul naval", Holmes cade în reverie privind un trandafir, în cursul căreia el susține conceptul de creație inteligentă, deși doar din punct de vedere moral și nu ca un principiu științific. În aceeași povestire, el îi prezintă lui Watson valorile sociale ale școlilor. Și în scena de început a povestirii "Ochelarii de aur", Holmes este descris ca descifrând textul original al unui palimpsest. Hugo Oberstein este unul dintre puținele personaje secundare din povestirile cu
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
în cursul căreia el susține conceptul de creație inteligentă, deși doar din punct de vedere moral și nu ca un principiu științific. În aceeași povestire, el îi prezintă lui Watson valorile sociale ale școlilor. Și în scena de început a povestirii "Ochelarii de aur", Holmes este descris ca descifrând textul original al unui palimpsest. Hugo Oberstein este unul dintre puținele personaje secundare din povestirile cu Holmes care revine într-o a doua povestire. El apare mai întâi în "Cea de-a
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
aceeași povestire, el îi prezintă lui Watson valorile sociale ale școlilor. Și în scena de început a povestirii "Ochelarii de aur", Holmes este descris ca descifrând textul original al unui palimpsest. Hugo Oberstein este unul dintre puținele personaje secundare din povestirile cu Holmes care revine într-o a doua povestire. El apare mai întâi în "Cea de-a doua pată" ca unul dintre cei trei spioni capabili să pună mâna pe un document dispărut al Ministerului de Externe. Watson își termină
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
ale școlilor. Și în scena de început a povestirii "Ochelarii de aur", Holmes este descris ca descifrând textul original al unui palimpsest. Hugo Oberstein este unul dintre puținele personaje secundare din povestirile cu Holmes care revine într-o a doua povestire. El apare mai întâi în "Cea de-a doua pată" ca unul dintre cei trei spioni capabili să pună mâna pe un document dispărut al Ministerului de Externe. Watson își termină povestirea cu precizarea că Oberstein a fost condamnat la
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
cu Holmes care revine într-o a doua povestire. El apare mai întâi în "Cea de-a doua pată" ca unul dintre cei trei spioni capabili să pună mâna pe un document dispărut al Ministerului de Externe. Watson își termină povestirea cu precizarea că Oberstein a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Atât crima, cât și trădarea/spionajul erau infracțiuni capitale în Era Victoriană. Tratamentul indulgent aplicat aici sugerează - deși nu este indicat în mod explicit - că Oberstein și-a
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
aplicat aici sugerează - deși nu este indicat în mod explicit - că Oberstein și-a salvat viața prin dezvăluirea anumitor secrete aflate în posesia sa, ceea ce prefigurează tratamentul agenților germani în Sistemul Double Cross din cel de-al Doilea Război Mondial. Povestirea poate fi considerat o precursoare stranie a romanelor de spionaj, care nu se dezvoltase încă într-un gen de sine stătător. Tema furtului de secrete militare de către o putere ostilă a fost un element important al afacerii Dreyfus, care tulbura
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
deveni imposibil un război naval, prefigurează importanța critică pe care războiul submarin și-o va dovedi în războaie mondiale viitoare. Sensul atacurilor submarinului asupra ambarcațiunilor de suprafață nu este făcut deloc clar, fiind un secret militar bine păzit. În cazul povestirii "Planurile Bruce-Partington", fundalul include două infracțiuni diferite recente la data scrierii (1908). În 1905, o femeie tânără, Maria Money, a fost găsită moartă pe șinele de cale ferată din Londra; ea a fost victima unui atac. Ucigașul ei nu a
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
la căderea lui în dizgrația regelui care a fost victima furtului bijuteriilor Coroanei Irlandeze. Rezultatul pare greu de înțeles pentru cititorul care nu este conștient de ea, dar arată cât de complex era Conan Doyle în construcțiile sale literare. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 26-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea "Planurile Bruce-Partington" a fost adaptată în 1965 pentru un episod (episodul 9) al serialului
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
ea, dar arată cât de complex era Conan Doyle în construcțiile sale literare. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 26-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea "Planurile Bruce-Partington" a fost adaptată în 1965 pentru un episod (episodul 9) al serialului TV "Sherlock Holmes" (realizat de BBC) cu actorii Douglas Wilmer și Nigel Stock. O nouă adaptare a fost realizată în 1968 pentru un episod (episodul 4
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
spioni. O serie de patru filme de televiziune produse la începutul anilor 2000 i-au avut în rolurile principale pe Matt Frewer ca Sherlock Holmes și Kenneth Welsh ca Dr. Watson. Unul dintre aceste filme, "The Royal Scandal", a adaptat povestirea "Scandal în Boemia" și a combinat-o cu "Planurile Bruce-Partington." "The Great Game", cel de-al treilea episod al serialului TV din 2010 "Sherlock", folosește mai multe povestiri ale lui Doyle ca surse de inspirație, printre care și "Planurile Bruce-Partington
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
ca Dr. Watson. Unul dintre aceste filme, "The Royal Scandal", a adaptat povestirea "Scandal în Boemia" și a combinat-o cu "Planurile Bruce-Partington." "The Great Game", cel de-al treilea episod al serialului TV din 2010 "Sherlock", folosește mai multe povestiri ale lui Doyle ca surse de inspirație, printre care și "Planurile Bruce-Partington". Episodul împrumută multe elemente din povestirea originală și este actualizat la epoca modernă. Victima de aici este un funcționar MI6 pe nume Andrew West, asemănător cu cel al
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
combinat-o cu "Planurile Bruce-Partington." "The Great Game", cel de-al treilea episod al serialului TV din 2010 "Sherlock", folosește mai multe povestiri ale lui Doyle ca surse de inspirație, printre care și "Planurile Bruce-Partington". Episodul împrumută multe elemente din povestirea originală și este actualizat la epoca modernă. Victima de aici este un funcționar MI6 pe nume Andrew West, asemănător cu cel al victimei din povestire. Multe alte indicii, cum ar fi un bilet de tren neutilizat și urme de sânge
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
Doyle ca surse de inspirație, printre care și "Planurile Bruce-Partington". Episodul împrumută multe elemente din povestirea originală și este actualizat la epoca modernă. Victima de aici este un funcționar MI6 pe nume Andrew West, asemănător cu cel al victimei din povestire. Multe alte indicii, cum ar fi un bilet de tren neutilizat și urme de sânge pe un pervaz, sunt de asemenea folosite.
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
(titlu original "The First Law") este o serie fantasy creată de autorul britanic Joe Abercrombie. Ea cuprinde o trilogie, trei romane de sine stătătoare a căror acțiune se petrece în aceeași lume, precum și o serie de povestiri. Trilogia prezintă evenimentele istorice prin care trece Uniunea, una dintre cele mai puternice și avansate națiuni care a renăscut din cenușa vechiului Imperiu. Ascensiunea ei se datorează acțiunii din umbră a lui Bayaz, Întâiul dintre Magi, care a stat alături de
Prima Lege () [Corola-website/Science/324151_a_325480]
-
plac: războinicul sângeros Logen Nouădegete, femeia cu ascendență demonică Ferro Maljinn, căpitanul Jezal dan Luthar din Garda Regelui și Inchizitorul Sand dan Glokta. Astfel, el reușește să pună capăt rebeliunii din Nord și să respingă invazia gurkiană. Celelalte romane și povestiri descriu evenimente petrecute în deceniul care a urmat. Unele dintre evenimentele prezentate se desfășoară în același cadru ca al trilogiei (cum ar fi o nouă bătălie împotriva nordicilor), în timp ce altele aduc la lumină locuri noi (și amintesc, pe alocuri, de
Prima Lege () [Corola-website/Science/324151_a_325480]