23,741 matches
-
și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Amfibieni cu specii de: buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Amfibieni cu specii de: buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
Diosig este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Diosig. Aria naturală se află în extremitea nord-vestică a județului Bihor (la limita de graniță cu Ungaria
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriul județului Timiș. Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Timiș pe teritoriile administrative ale orașelor Buziaș, Ciacova
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: liliacul comun ("Myotis myotis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), ghiborț de râu
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
maturna"). Printre păsările semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), grangur ("Oriolus oriolus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea verde ("Picus viridis"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea sud-estică a țării, pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Constanța, în partea portuară estică
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
Lacul Bâlbâitoarea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Bătrâni. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică zonelor umede. Situl a fost desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar de tip "Turbării active" și "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află amfibieni și reptile cu specii de: ivoraș-cu-burta-galbenă
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Sibiu (aproape de limita cu județul Brașov), pe teritoriul
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriile administrative al județelor Buzău și Brăila. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Buzău și cea vestică a
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
naturale, pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află mai multe exemplare cu specii de: fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
și "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)". Printre raritățile faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) se află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe Lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), ciocănitoare
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
cu excepția unor râuri din Spania. În România a fost desemnate câteva situri pentru conservare: Bistrița Aurie, Călimani-Gurghiu, Munții Maramureșului, Pietrosul Broștenilor-Cheile Zugrenilor, Tisa Superioară. Lostrița este citată printre speciile pe cale de dispariție în protocolul Convenției de la Berna privind conservarea speciilor sălbatice și habitatelor naturale (Anexa III). Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) lostrița este listată ca specii în pericol de dispariție (EN).
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rața roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), ciocarlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
Holmes, The Whistleblower"), actorul canadian cunoscut mai ales pentru rolul locotenentului Gorman din filmul "Aliens". Regia serialului Rămâi cu mine este semnată de Constantin Popescu ("În derivă, Principii de viață, Portretul luptătorului la tinerețe") și Mihai Bauman ("Clanu’ Sprânceană, Narcisa sălbatică"). Din spatele camerelor de filmat s-a asigurat de bunul mers al lucrurilor directorul de imagine Liviu Marghidan ("Tatăl Fantomă, Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarăși, frumoasă e viața!, Medalia de onoare"). În cele 13 episoade ale producției HBO este
Rămâi cu mine () [Corola-website/Science/330444_a_331773]
-
din "Preludiul Fundației" și, de asemenea, găsește rămășițele unui robot în Mycogen. În "Fundația și Pământul", căutătorii Pământului vizitează Aurora, plus alte străvechi așezări. Planetă nu mai este locuită de ființe umane, iar suprafață să deșertificata este dominată de câini sălbatici.
Aurora (planetă) () [Corola-website/Science/329131_a_330460]
-
provine de la faptele sale din timpul explorării și colonizării Kentucky. A fost primul care a ajuns în viitorul stat , în 1767, și și-a petrecut următorii 30 de ani explorând și colonizând terenurile din Kentucky, inclusiv de construirea unui drum sălbatic prin pustiu și construind stația-fort Boonesboro, deși a înfruntat diverse pericole și conflicte cu pieii-rosii.Dupa moartea sa, a fost onorat că erou de frontieră. Meriwther Lewis, un căpitan de infanterie și William Clark (explorator), un locotenent în retragere, au
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
și vânătoarea constantă desfășurată de coloniști au redus populația bivolilor în secolul al 19-lea până la punctul aproape de dispariție. Ultimii 10-15 milioane au murit într-un deceniu, în 1872-1883. Doar 100 au supraviețuit. Cowboy-ul american este mitul central al Vestului Sălbatic. Viața sa reală a fost una grea și se învârtea în jurul a doua razii anuale, primăvara și toamnă, transportând bovine în orașe, câștigând din greu bani pe care avea să-i cheltuie pe produse alimentare, îmbrăcăminte, jocuri de noroc și
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
km ²) și a început eforturile sistematice pentru a preveni incendiile de păduri și reîmpăduri zonele. Numirea prietenului sau Gifford Pinchot ca șef pădurar a dus la un nou management științific viguros pe terenurile publice. Roosevelt a adăugat 50 de refugii sălbatice pe lista rezervațiilor protejate, 5 noi parcuri naționale, si a inițiat sistemul de desemnare și protecție pentru monumente naționale, cum ar Devil's Tower Național Monument. Theodore Roosevelt a fost preocupat și de politicile externe: a militat pentru sfârșitul războiului
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]