23,734 matches
-
ușoare, apoi după lumini pierdute în seară ca niște licurici pe o întindere fără margini. Acest amurg a fost cel mai aprins și cel mai violet amurg pe care l-am văzut vreodată. Anca-Elena Catană PRIMA ZI DE ȘCOALĂ A sosit toamna, regina mândră în culoare cu trena-i lungă, deschizând porțile școlilor, neuitatele clipe de vacanțe, crestele munților cu străluciri de diamante, nisipul auriu al mării, marama albastră a cerului. Clasa toată s-a însuflețit de emoțiile elevilor. Unul dintre
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Semn că iarna este foarte aproape. Norii fug goniți de vânturile înălțimilor. Pădurea are în răstimpuri înfiorări întunecoase și tace melancolică. Ea este o orgă strălucitoare din care vântul cântă o melodie tristă. Cu un văl de promoroacă, iarna a sosit și totul în jur este albit de mantia ei argintie. Pădurea cea de odinioară este îmbrăcată toată în alb. Eliza Chelaru AMURG DE TOAMNĂ S-a dus soarele, nu se mai vede nimic, doar o umbră roșiatică rămasă în urmă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se încovoaie sub bogăția recoltelor. Ziua începe să se micșoreze, noaptea devine mai lungă , timpul se răcește și începe să plouă din ce în ce mai des. Când se așterne întunericul, liniștea este deplină, tăcere de mormânt. Lucian Ambăruș BINE AI VENIT, PRIMĂVARĂ ! A sosit primăvara. Păsărelele au venit. Soarele își face loc printre norii cenușii, trimițând câteva raze spre întinderile albe. O rază de soare a topit plapuma de nea. Dinspre câmpie, aburi ușori se ridică, ducând spre cer unda vie a pământului reavăn
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
că nu se va mai sfârși. Iar omul devine neputincios în fața timpului și toamna domnește acum peste întreaga natură care își așteaptă cu nerăbdare noua haină argintie de zăpadă sub care să poată adormi liniștită până la primăvară. Oana Tiron A SOSIT TOAMNA A venit toamna cea îmbelșugată. Piețele sunt pline de legume multicolore, crengile copacilor atârnă grele de fructe. Oamenii aleargă ca furnicile printre vii, culegând nectarul strugurilor. Copiii mici culeg frunzele și le duc la școală pentru a crea desene
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
făcea să citesc în ochii ca două mărgăritare o prietenie veșnică, triumfală și o fericire durabilă. Visam de bucurie și-mi vedeam vacanța ca un fulg ce-mi purta mereu numai fericire. Simona Palade A PLECAT CIRCUL Iată că a sosit și clipa când ochii mi se umbresc șoptind : A plecat circul ! Împreună cu Alina, prietena mea cea mai bună, ne uităm la locul unde aseară încă se înălța o cupolă multicoloră ce acoperea arena circului. Aceasta era înconjurată de scaune așezate
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Mama, buna și răbdătoarea mea mamă, cea care a păstrat tăcerea și magia momentului. Șoptind aproape, mi-a spus o poveste cu Zâna Zăpezilor care se numea Iarna. Și Iarna asta era frumoasă și mereu simpatică pentru copii. Atunci când ea sosește, își trimite mai întâi curtea regală, așa cum îi stă bine unei prințese. Ei, bine, Curtea regală era formată din minunatele, frumușelele, drăgălașele, pe care mama mi le-a numit steluțe, călătorind în grupuri mari sau mici sub formă de fulgi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
adormeai în poala ta fermecată. Știu că nu ți se usucă ochii niciodată de singurătate și că tresari la fiecare lătrat al lui Azor, că ieși la șosea la fiecare autobuz care trece, așteptându-mă. Te iubesc, bunico, și o să sosesc curând ! Cu drag, al tău nepot, Robert Musteață Robert FAMILIA MEA-O FAMILIE PE CINSTE Într-un orășel micuț, numit X, cu aproximativ 30000 de locuitori, într-o regiune de șes, ferită de mari inundații și mari cutremure sau alte
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Alba ca Zăpada, Făt Frumos. Aici avea tot ce și-a dorit: zânuță, îngeri, păsări, lebede. Păcat că acest vis a durat puțin..... Maria ar fi vrut ca el să dureze o veșnicie... Ramona Sfetcu CĂLĂTORIE ÎN LUMEA BASMELOR A sosit primăvara cu șuvoaiele de lumină aurie, ce sparg norii întunecoși și cu mirosul umed de pamânt. Primăvara este anotimpul care ajută natura să-și dezvăluie frumusețile, când totul se trezește din somnul adânc al iernii. Stăteam la geam și priveam
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și independentă - o insulă. Istoricul John Lukacs observa că „mobilierul de interior al caselor a apărut odată cu mobilierul mental”24. Este probabil corect să spunem că odată cu introducerea la scară largă a scaunelor În Europa, individul autonom al erei moderne sosise cu adevărat. Transformarea de la o viața publică la una privată și accentul crescând pus pe individ a fost evidențiat În spațiul camerei de dormit. În Evul Mediu, dormitorul avea un caracter mai degrabă comunal, la fel ca oricare alt aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
locutorul-narator, stăpân al punctului de vedere adoptat. Sorace (2004: 246), în discuția despre selecția auxiliarului în franceză, reia clasificarea propusă de Donaldio (1996)17 pentru verbe de mișcare: (a) verbe care denotă mișcare telică, inerent delimitată (arriver 'a ajunge, a sosi'); (b) verbe care denotă mișcare direcționată, dar nedelimitată (monter 'a urca'); (c) verbe care denotă mișcare atelică, nedirecționată, care pot deveni telice în anumite contexte (courir 'a alerga'); (d) verbe care denotă mișcare atelică, nedirecționată, și care nu se pot
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se roti, a se sui, a se urni (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) coborî, a (se) urca (derivate); ● nereflexive: a ajunge, a aluneca, a ateriza, a cădea, a fugi, a ieși, a intra, a pătrunde, a pleca, a reveni, a sosi, a veni (primare); a demara, a glisa, a încetini, a trece (derivate). Verbele incluse în această clasă, deși puțin numeroase, au comportament diferit, motivația considerării lor ca fiind inacuzative nefiind aceeași. Pentru cele mai multe dintre aceste verbe (a ajunge, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele mai multe dintre aceste verbe (a ajunge, a se apropia, a ateriza, a se cocoța, a se duce, a ieși, a intra, a se îndrepta, a se întoarce, a se învârti, a pătrunde, a pleca, a reveni, a se roti, a sosi, a se sui), caracterul inacuzativ este dat de includerea informației "mișcare direcționată" în sensul lor. Pentru verbe ca a aluneca, a cădea, a se prăbuși, a se prăvăli justificarea o reprezintă incapacitatea subiectului de a controla mișcarea (primul exemplu), și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vezi supra, 4.2.3.) pot fi efecte secundare ale acestei proprietăți aspectuale, dar sunt nerelevante pentru interfața cu Sintaxa. Prin aplicarea acestui model de proiectare a argumentelor rezultă următoarele reprezentări: ● Verbele inacuzative − [TP NPi [AspEM ti [VP Varrive−a sosi]]] − descriu un eveniment pentru care este specificat numai punctul final; interpretarea telică li se atribuie în nodul AspEM specificat; Arad presupune că atunci când există un singur argument nu este atribuit Cazul acuzativ, deci argumentul trebuie să urce în Spec,TP
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
b) evenimente: de tip "accomplishments" (freeze 'a îngheța', wrinkle 'a se zbârci', redden 'a se înroși', wither 'a se veșteji', open 'a se deschide') și de tip "achievements" (fall 'a cădea', drown 'a se îneca', blush 'a roși', arrive 'a sosi', break 'a se rupe'). Reinhart (1996: 10) comentează și o altă abordare în termeni aspectuali, influențată de filologia descriptivă și studiul discursului − Smith (1970)84, Tenny (1992, 1994), Verkuyl (1972). Noțiunile utilizate (punct final, delimitare, măsura evenimentului) nu sunt definibile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tematice a fost necesară pentru a ajunge la problema inacuzativelor, asemănătoare, în teoria lui Chierchia, cu tiparul seem și, poate, cu pasivul impersonal, prin absența argumentului extern. În interpretarea inacuzativelor este implicată și expletivizarea. Un verb inacuzativ are reprezentarea: arrivare−sosi, θI, <e, p>, iar un verb inergativ: camminare−merge, θI, π. Inacuzativele diferă de inergative așa cum funcțiile propoziționale diferă de proprietăți. Din Principiul Predicației (predicatorul ˘ este asociat cu I0; ˘ este ceea ce "înseamnă" I; o propoziție (sintactică) leagă un predicat de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sens, verbele inacuzative sunt defective: argumentul lor e generat intern, deci trebuie să aibă subiect expletiv. IP, ˘[E(arrive−sosi(g))](⊥) = arrive−sosi(g) 3 NP, ⊥ I', ˘[E(arrive−sosi(g))] 3 I, ˘ VP, arrive−sosi(g) 3 V, arrive−sosi NP, g ! ! e arriva Gianni e sosește Ion Implicațiile modelului Chierchia pentru interpretarea alternanței cauzative Alternanța tranzitiv−intranzitiv apare ca urmare a faptului că în structurile inacuzative argumentul intern poate fi externalizat prin deplasarea NP. Chierchia (2004: 36) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
e generat intern, deci trebuie să aibă subiect expletiv. IP, ˘[E(arrive−sosi(g))](⊥) = arrive−sosi(g) 3 NP, ⊥ I', ˘[E(arrive−sosi(g))] 3 I, ˘ VP, arrive−sosi(g) 3 V, arrive−sosi NP, g ! ! e arriva Gianni e sosește Ion Implicațiile modelului Chierchia pentru interpretarea alternanței cauzative Alternanța tranzitiv−intranzitiv apare ca urmare a faptului că în structurile inacuzative argumentul intern poate fi externalizat prin deplasarea NP. Chierchia (2004: 36) arată că alternanța tranzitiv−intranzitiv este specifică verbelor inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spatele Pe stadion se intră fără semințe Se pătrunde ușor în lanul se porumb De ce se pleacă din România? Pe drumurile europene, se revine masiv din vacanță Se poate intra ușor pe această stradă, indiferent de direcția din care se sosește; (d) existență, apariție/dispariție: Vorbeau pompos, ca atunci când se apare la televizor La media de vârstă din radio, se decedează destul de des Din acest penitenciar se dispare peste noapte În România, se moare frecvent în accidente În teritoriile izolate, se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se aplică numai dacă argumentul unui verb inacuzativ rămâne în poziția postverbală în timpul derivării; inserția expletivului there și inversiunea locativă în engleză; (b) de adâncime − selecția auxiliarului, care se aplică la poziția de suprafață a argumentului: verbul it. arrivare 'a sosi' selectează auxiliarul essere 'a fi' indiferent de poziția de suprafață a argumentelor; construcția rezultativă pentru engleză; diagnosticele referitoare la atribuirea rolurilor tematice sau cele legate de semantica compozițională sunt, de asemenea, diagnostice de adâncime. Levin și Rappaport Hovav (1995: 19
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se constată că proprietatea aspectuală telicitate este asociată cu inacuzativele, dar selecția auxiliarului être este explicabilă numai prin asocierea celor două trăsături: telicitate și deplasare orientată. Numărul mic de verbe care selectează auxiliarul être în franceză - aproximativ 20: arriver 'a sosi', partir 'a pleca', sortir 'a ieși', tomber 'a cădea', venir 'a veni' etc. (vezi lista infra) - se explică prin faptul că, pentru majoritatea verbelor de schimbare de stare, această schimbare este neorientată, ceea ce determină selecția auxiliarului avoir. Reflexivele reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
104) oferă un inventar al verbelor din limba franceză (A) și al celor din italiană (B) care selectează auxiliarul être/essere. Subclasele semantice sunt păstrate de la autorul citat. (A) aller 'a merge, a se duce', apparaître 'a apărea', arriver 'a sosi, a ajunge', descendre 'a coborî', devenir 'a deveni', entrer 'a intra', intervenir 'a interveni', monter 'a urca', mourir 'a muri', naître 'a se naște', partir 'a pleca', rentrer 'a se întoarce', rester 'a rămâne, a sta', retourner 'a se înapoia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
scolorire 'a se decolora', scoppiare 'a izbucni', scurire 'a se înnegura', sprofondare 'a se scufunda', spuntare 'a crăpa', tramontare 'a apune'; (b) verbe legate de mișcare: accorrere 'a alerga', andare 'a merge, a circula', arretrare 'a se înapoia', arrivare 'a sosi', cadere 'a cădea', correre 'a fugi', entrare 'a intra', evadere 'a scăpa', fuggire 'a fugi', giungere 'a ajunge', girare 'a se roti, a se învârti', incespicare 'a se poticni', rimbalzare 'a sări', ritornare 'a se întoarce', rotolare 'a se rostogoli
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
zampillare 'a țâșni'. 3.4. În ceea ce privește situația din limba română, se spune că nu există posibilitatea de selecție a auxiliarului. Totuși, în stadiul actual de limbă 16, există structuri de tipul: Ion e plecat de aseară la munte Ion e sosit de ieri în oraș, dar n-a trecut pe la noi Ion e venit de ieri în București, dar nu l-am văzut încă Dosarul este ajuns la instanță de două săptămâni Ion este intrat în țară de ieri Ion este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
provenind de la verbe intranzitive (care nu au diateză pasivă) prezintă rezultatul acțiunii descrise de aceste verbe ca fiind o calitate (spre deosebire de participiul provenind de la verbe tranzitive, care prezintă rezultatul ca pe o acțiune); astfel, în fr. je suis arrivé 'am sosit' (spre deosebire de j'ai travaillé 'am muncit'), participiul este mai independent, aproape asimilat unui adjectiv; Iordan (1973: 405) consideră ca fiind sinonime perfecte construcțiile românești de tipul m-am născut și sunt născut, am sosit și sunt sosit, însă atribuie participiului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în fr. je suis arrivé 'am sosit' (spre deosebire de j'ai travaillé 'am muncit'), participiul este mai independent, aproape asimilat unui adjectiv; Iordan (1973: 405) consideră ca fiind sinonime perfecte construcțiile românești de tipul m-am născut și sunt născut, am sosit și sunt sosit, însă atribuie participiului valori diferite: participiu trecut verbal vs participiu trecut cu valoare adjectivală. Structuri românești de acest tip au fost analizate și de Coteanu (1982 : 169), care le consideră ca fiind structuri pasive cu sens activ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]