5,619 matches
-
În care generația istorică Însăși se autoidentifică, luând cunoștință de ea Însăși. Conform schemei elaborate de C. Attias-Donfut, „ceea ce caracterizează generațiile este amprenta timpului” (1988, 81). Este evident că aceste aparențe diferite de la o generație la alta coexistă și se Îmbină În identitatea de a fi „la plural”, după cum observă Lahire (1998). Fiecare individ se Înscrie În același timp Într-o filiație familială pe baza căreia parcurge toate treptele sociale ale generațiilor, Într-o epocă a cărei amprentă o primește și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca echivalent al unei moșteniri anticipate, care nu corespunde nevoilor copiilor. Mai multe anchete sociale, Întreprinse de Knipschgeer (1995), Chapell și Blandford (1991), Daatland (1992) și Attias-Donfut (1996), relevă că, de fapt, contrar unei prejudecăți frecvente, extinderea ajutorului profesional se Îmbină, cel mai adesea, cu un nivel mai ridicat al ajutorului privat (din cadrul intragenerațional). Pentru detalii, recomandăm: Chapell și Blandford (1991); Daatland (1992); Knipschgeer (1995). Facem observația că, În general, atunci când se face trecerea de la două la trei generații, căile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Un „joc” de stranii accente, primejdios și provocant, cu soarta. Acceptând o identitate simbolică, vocea unui personaj cum este Domnul, din Veac de iarnă, își amplifică rezonanța. În fizionomia nenumitului voievod se deslușesc trăsături ale unor domnitori desprinși din letopiseț, îmbinând prudența unui Brâncoveanu cu diplomația dibace a lui Vlaicu Vodă. El este purtătorul de aspirații al unui neam neiertat de restriște, trecând prin vremuri de urgie ca printr-un „veac de iarnă”, răbdând povara umilinței, dar răzvrătindu-se atunci când ajunge
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
abilități pe care le pot pune în valoare atât în mediul universitar, cât și în practică lor profesională. În activitatea didactica se poate pune accent într-o mai mare măsură pe realizarea de aplicații, exerciții structurate, adică pe metode care îmbină în maniera eficientă procesarea informațiilor de specialitate cu aspectul formativ și cu creșterea implicării elevilor în propriul proces de învățare. Astfel, la științe, pe lângă învățarea prin rezolvare de probleme, prin experimente, se poate practică și implicarea activă a elevului în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
devine totuși unica întrupare a unei speranțe. Purtător al morții prin sete și sufocare, trenul e așteptat cu înfrigurare, luat cu asalt la fiecare oprire, fiind ultima șansă de evadare din infern. Asemenea unora dintre cărțile anterioare ale autorului, scrierea îmbină ficțiunea cu documentul, propunându-și să compună, prin secțiuni istorice și incursiuni în legendă, „romanul Basarabiei”. Tragicul exod din 1940 și, retrospectiv, momentul readucerii în 1918 a Moldovei de peste Prut la patria-mamă sunt reconstituite cu exactitate și cu forță evocatoare
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
filologie al Universității din București (1925). Debutează în 1914 la revista „Viața studențească”. Colaborează la „Grai și suflet”, „Langue et littérature”, „Vieața nouă”, „Dacia” ș.a. În demersul științific al lui P., reprezentant de seamă al școlii lui Ovid Densusianu, se îmbină cercetarea etnolingvistică și cea etnofolclorică, trăsătură caracterizantă ce se vădește în mai toate contribuțiile sale și îndeosebi în Cercetări în Munții Apuseni și Graiul și folclorul Maramureșului, ambele apărute în 1925. Dacă rezultatele celei dintâi lucrări nu sunt pe deplin
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
literară” ș.a. Cel dintâi volum, Rod (1968; Marele Premiu al Festivalului Național de Poezie de la Iași), deschide un ciclu în care vor intra Rod III (1975) și Rod IV (1977). Poet senzual și fantast, în opera căruia rafinamentele moderniste se îmbină cu inspirația folclorică și lirica trubadurescă, I. are personalitatea originală și stranie a unui aed din vechime rătăcit printre contemporani. De la semnul exclamării cu care își începe fiecare strofă la tonalitatea arhaizantă, incantatorie a expresiei și la tendința reluării versurilor
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
loc,/ carnea mea curată/ arde-o bine, foc!” Punctul central al acestui exercițiu de mare adâncime formală și spirituală este, bineînțeles, rescrierea Doinei eminesciene, devenită în versiunea („varianta”) lui I. un poem inițiatic, în care tensiunea formală a versului se îmbină cu tonul profetic și vizionar, iar mistica pitagoreică a numerelor cu gândirea metafizică indiană: „! sufletul meu a mirare/ cearcă unu, doi și trei,/ cearcă patru, dacă n-are/ șaptele mai mult temei,/ cearcă nouă și-ncercare/ sfântă dacă zecele-i
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
sub raportul formulelor i-l oferă o călătorie în Japonia, unde urmele catastrofei nucleare de la 6 august 1945 erau încă vii la Hiroshima. Poemul Surâsul Hiroșimei (1958) realizează o panoramă apocaliptică, uzând deopotrivă de reportajul modern și de viziunea dantescă, îmbinând visul, reveria și realitatea de infern din „a XX-a vale” a plângerii, „ascultând” corul vocilor celor neantizați într-o fracțiune de secundă și alăturând vocea poetului, solidar cu ei în fața morții: „Pot să prefac orice munte/ într-un nimic
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
cu responsabilitățile față de alții. În timp ce posibilitățile de asociere s-au extins în mod nelimitat, datorită mobilității spațiale sau a internetului, încrederea interpersonală sau în instituțiile tradiționale a scăzut în mod proporțional. Consecința e vizibilă: libertatea de asociere din ce în ce mai mare se îmbină cu o viață de grup tot mai săracă, cu o izolare socială tot mai accentuată și o incapacitate de angajare morală mereu mai redusă. Toate datele statistico-empirice actuale ilustrează în mod convingător că nivelul criminalității și dezordinii sociale a crescut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
românești ca o tranziție societală specifică de configurare, dar și ca una profund racordată la și integrată în tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială, ar fi putut observa cum multe dintre tendințele de „abatere” de la traiectoria tranziției globale se îmbină cu altele ce corespund epocii postindustriale sau postmoderne în economie, politică sau cultură. Perspectiva adoptată de V. Pasti, fiind una centrată aproape exclusiv pe tranziția românească, a făcut ca analiza să fie eminamente unilaterală și inevitabil critică, ignorând totodată și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familiile tot mai numeroase alcătuite din cetățeni cu naționalități sau etnii diferite, care mai sunt și mobile transfrontalier? Munca, timpul liber, învățarea, călătoria, divertismentul și altele, care țin de viața de zi cu zi sau de ciclurile de viață, se îmbină în formule care nu mai au nimic în comun cu cele ale înaintașilor doar cu o generație în urmă. Principiile rămân așadar, aceleași, fie că este vorba despre birocrație sau despre stat, despre egalitate sau libertate, despre muncă, învățare sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din punct de vedere macrosocial, tranziția postcomunistă este dominată de trei „programe instituționale” . Primul vizează decomunizarea și construcția instituțională ce corespunde economiei de piață și democrației liberale. Mijloacele principale de realizare sunt cunoscute: privatizarea și consolidarea drepturilor de proprietate se îmbină cu construcția și dezvoltarea instituțiilor democrației. Al doilea program este de tip integraționist și se referă la admiterea și participarea României, ca actor național, în NATO și în Uniunea Europeană. Asimilarea și mai ales aplicarea consecventă a instituțiilor ce corespund cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
psihologii și sociologii au demonstrat că aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici rezultantă ultimă a opțiunilor subiective pentru un sens detașat de orice contingență socială. Mișcare mereu nestatornică, construcția individuală îmbină efectele induse de mecanismele sociale impersonale și transindividuale cu orientările subiective care vizează un curs al existenței. Totuși, o astfel de construcție este departe de a fi fost aceeași pentru toți indivizii în oricare dintre epocile istorice. În societatea tradițională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui și a altuia. Inițierea revoluției identitare Perioada de după 1990 este una a revoluției identitare. Este perioada în care „totalitatea” socială s-a dezagregat, diferențierea socială s-a accelerat, iar himera
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rolurile, prescrierile și asumările se despart până acolo încât indivizii descoperă posibilități de explorare și experimentare, chiar de consacrare. În felul acesta, apar roluri noi, schimbătoare, prinse în fluxurile asumării și mai ales ale combinațiilor diverse. Combinațiile sunt adeseori eclectice, îmbină roluri prescrise normativ cu roluri create ad-hoc, ca produse ale inițiativei personale în cadrul deschiderilor sociale. Memoria socială și interpretarea subiectivă personală, istoricitatea semnificării și creativitatea interpretativă se intersectează și generează combinații, preiau semnificații vechi și propun unele noi pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întrebărilor de tipul „Cine sunt?” sau „Cum să mă (re)prezint în lume?”. Opțiunile identitare de tip agresiv, fie că e vorba despre religiozitate, apartenență etnică sau opulență etalată, și opțiunile temperate, petrecute în liniștea asurzitoare a zbuciumului subiectiv, se îmbină, uneori se confruntă și alteori se ignoră, dar toate au o frecvență și o intensitate care indică distanțarea lentă și sigură față de fatalitatea destinului pentru a face loc libertății de a alege propriile strategii ale vieții. Costurile subiective ale acestei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lor casnice nu aveau nici o recunoaștere pecuniară și cu atât mai puțin socială. Și unii, și celelalte munceau. Totuși, doar primii erau remunerați, pe când celorlalte li se rezerva „libertatea” dependenței. O relație modernă, produsă și reprodusă de societatea industrială, se îmbina astfel cu una tradițională, a rolurilor prescrise sau moștenite prin naștere, existentă încă din perioada feudală. Familia modernității includea în structura sa o față modernă și una tradițională. Tocmai aceste două fețe au început, mai ales spre sfârșitul secolului trecut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
însă departe de a fi generalizate și de a se realiza într-o deplină armonie. Ne aflăm încă în faza în care nu lipsesc deloc nici negocierile prelungite și nici conflictele de gen. Incertitudini și negocieri Disoluția și construcția se îmbină, producția și reproducția nu mai rămân despărțite. Relațiile tradiționale de gen au intrat în familie într-o perioadă de ample schimbări. Familia este teatrul incertitudinilor și negocierilor în bucătărie, în dormitor sau chiar pe stradă, înainte de a ajunge, atunci când se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi unică și unitară, cultura academică (universitară) a fost dintotdeauna plurală, multiformă, cu ritualuri și credințe ușor deconectate, dar intens perpetuate, cu practici metaforice prin semnificații și sugestive prin implicații. Texte, pretexte și subtexte s-au combinat și încă se îmbină într-un tot ce aspiră spre o vocație a universitas-ului. Este vorba însă despre un tot care nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii cognitive alternative și concurente, iar din punct
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
epocii. Încet-încet, cultura academică se scindează în forma a ceea ce englezul C.P. Snow numea, prin anii ’50 ai secolului trecut, „cele două culturi” - științifică și umanistă - care au ajuns să comunice prea puțin între ele. Scindarea din cultura academică se îmbina însă și cu o transformare universitară ce ținea mai mult de tipul industrial de organizare capitalistă a muncii și a relațiilor. Martor al epocii și referindu-se la o tendință de „americanizare a universității germane”, Max Weber spunea, în celebra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
realitate sau metaforă? Când spun că învățământul superior, de fapt întreaga educație, a devenit o „industrie”, nu o fac deloc în sens metaforic. Pentru a vedea de ce, vă propun mai întâi să căutăm în economiile contemporane acele industrii extinse care îmbină o istorie îndelungată de dezvoltare accelerată cu șansa înalt probabilă a unei expansiuni viitoare. Rând pe rând, putem observa că, dintre cele mai vechi sau dintre cele mai noi industrii, puține sunt comparabile cu cea a educației. Industrii dominante ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Creșterea productivității agregate, creșterea veniturilor individuale, eradicarea sărăciei, reducerea criminalității sau dezvoltarea socială accelerată (de exemplu, 0,5% din creșterea economică a unor țări membre ale UE s-a datorat, în ultimii zece ani, investiției în capital uman) apar, se îmbină și sporesc odată cu creșterea perioadei de școlaritate și educație. Chiar și în comparație cu alți factori generatori de creștere economică, educația tot mai extinsă și de calitate (sub formă de capital uman) se dovedește a genera în mod constant dezvoltare. Astfel, în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asociază cu schimbări în organizarea și funcționarea departamentelor universității; - deciziile strategice de dezvoltare a universității sunt centralizate, pe când departamentele devin „centre de venituri și performanțe”, a căror eficiență este controlată în condiții de libertate a acțiunii; centralitatea deciziilor strategice se îmbină cu libertatea periferică a acțiunilor departamentale eficiente; - transparența, răspunderea publică și gestionarea responsabilă sunt valorile-cheie ale unui management corporatist al eficienței. Piața emergentă a învățământului superior este încă imperfectă, externalitățile sunt multiple, iar tatonările din domeniile finanțării și conducerii universitare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de utilități tehnice și tehnologice. Pentru alții, cercetarea este eminamente creativă, descoperitoare, novatoare și inovatoare. Dacă toate aceste trei interpretări (scolastice, simplu aplicative și inovative) sunt considerate ca definitorii pentru cercetare, atunci este de acceptat că orice universitate trebuie să îmbine instruirea cu cercetarea. În definitiv, construcția unui curriculum și cea a unui manual universitar se bazează pe un gen de analiză scolastică, adică pe o cercetare a cunoașterii produse în vederea transmiterii și reproducerii ei prin instruire. Dacă sensul cercetării este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]