6,582 matches
-
de a descrie, de a transmite gînduri și sentimente pentru care, la un moment dat, nu există o formă de expresie sau nu există o formă de expresie consacrată necesității de redare nuanțate a unei gîndiri sau trăiri umane. Studiul îmbinărilor de cuvinte ca fenomen lingvistic aflat la granița dintre gramatică și vocabular are la bază două direcții interpretative: una de factură empirică și una de factură frazeologică. Ca noțiune empirică, "colocația" desemnează juxtapunerea obișnuită și recurentă a cuvintelor în plan
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la bază două direcții interpretative: una de factură empirică și una de factură frazeologică. Ca noțiune empirică, "colocația" desemnează juxtapunerea obișnuită și recurentă a cuvintelor în plan sintagmatic. În sens foarte larg, termenul colocație se referă la grupuri sau la îmbinări de cuvinte cu grade variabile de coeziune internă sau sintagme recurente în vorbire sau scriere care satisfac anumite necesități de expresie și care, conformîndu-se sistemului unei limbi, se generalizează și pătrund în circuitul limbii comune. Sabine Bartsch definește colocațiile ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvinte cu grade variabile de coeziune internă sau sintagme recurente în vorbire sau scriere care satisfac anumite necesități de expresie și care, conformîndu-se sistemului unei limbi, se generalizează și pătrund în circuitul limbii comune. Sabine Bartsch definește colocațiile ca fiind "îmbinări recurente de cel puțin două cuvinte condiționate lexical și pragmatic care se află într-o relație sintactică directă". Exponent al teoriei contextuale asupra sensului, expuse în linii mari încă din 1934, lingvistul J. R. Firth este considerat a fi părintele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apar în urma unor afinități sau preferințe pentru anumite combinații. Astfel, lexemul conflict se combină frecvent contextual cu anumite verbe sau locuțiuni precum a apărea, a se desfășura și a avea loc. De aceea, în contextul predării limbilor străine, colocațiile sînt îmbinări recurente de cuvinte condiționate lexical și pragmatic, traducerea acestora într-o altă limbă fiind deseori problematică datorită deosebirilor lexico-gramaticale existente între limbi. Astfel, rom. a face se poate reda fie prin engl. to do, fie prin engl. to make. Verbul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
to make a fire = a face focul, to make the bed = a face patul. Din perspectivă frazeologică, colocațiile sînt asocieri de termeni construite fie în jurul unui termen pivot, fie după anumite scheme sau modele sintactice, caracterul liber sau stabil al îmbinărilor fiind conferit de context. Aceste asocieri pot fi de natură lexicală, sintactică sau semantică, pot fi generale sau specifice unui anumit domeniu, pot avea structură fixă sau variabilă. În structura unei colocații se poate întotdeauna distinge o bază colocativă, unitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cum ar fi lege, colocațiile previzibile într-un text din perspectiva mobilizărilor verbale ar fi: a promulga o lege, a anula/a abroga o lege, a face legea, a modifica o lege, a se supune legii, a respecta legea etc. Îmbinarea de cuvinte a sparge gheața (în engleză, to break the ice) poate funcționa atît în sens literal în contextul unei descrieri a pașilor care trebuie urmați în prepararea unei băuturi în care gheața spartă este un ingredient de bază, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
engleză, to break the ice) poate funcționa atît în sens literal în contextul unei descrieri a pașilor care trebuie urmați în prepararea unei băuturi în care gheața spartă este un ingredient de bază, dar și în sens figurat, atunci cînd îmbinarea este folosită pentru a se face referire la capacitatea de a face să dispară jena sau constrîngerea în debutul unei relații de comunicare sau de activitate umană. Potrivit unor cercetări recente, colocația poate fi înțeleasă ca o secvență de două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sintactice și semantice, și al cărei înțeles exact și neambiguu nu poate fi obținut direct din înțelesurile sau din conotațiile cuvintelor ce o compun. Principalele caracteristici ale colocațiilor sînt: non-compoziționalitate (înțelesul întregului este diferit de suma înțelesurilor părților), non-substituționalitate (componentele îmbinării nu pot fi substituite cu sinonime) și non-modificabiliate (îmbinările nu pot fi modificate prin adăugarea de material lexical suplimentar sau prin transformări gramaticale). O colocație pentru care sînt îndeplinite cele trei condiții de mai sus se apropie foarte mult de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
neambiguu nu poate fi obținut direct din înțelesurile sau din conotațiile cuvintelor ce o compun. Principalele caracteristici ale colocațiilor sînt: non-compoziționalitate (înțelesul întregului este diferit de suma înțelesurilor părților), non-substituționalitate (componentele îmbinării nu pot fi substituite cu sinonime) și non-modificabiliate (îmbinările nu pot fi modificate prin adăugarea de material lexical suplimentar sau prin transformări gramaticale). O colocație pentru care sînt îndeplinite cele trei condiții de mai sus se apropie foarte mult de noțiunea de "idiom". V. cîmp, coocurență, concordanță. FIRTH 1957
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acest sens, au fost distinse descrieri de persoane, de animale, de plante, de lucruri și de locuri (topografia și peisajul), de timp (cronografia). Descrierea de persoane a fost divizată în portret moral (etopeea) și portret fizic (prosopografia), existînd și posibilitatea îmbinării trăsăturilor morale cu cele fizice. Descrierea consecutivă sau alternativă, bazată pe asemănări și pe deosebiri, realizează paralela, iar prezentarea detaliată a unei grupări de acțiuni și de evenimente în jurul unui personaj, tabloul. Au existat curente de gîndire care au considerat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cercetători în formularea unor termeni mai preciși și mai expresivi. Dintre aceștia amintim: asociație metaforică, element metaforic, expresiune metaforică, idiotism; paremiologie, proverb, zicătoare, expresie perifrastică, locuțiune; ansamblu frazeologic, expresie, unitate frazeologică; expresie figurată, grup sintactic stabil; izolare; expresie idiomatică, clișeu, îmbinare de cuvinte sudate, îmbinare stabilă, perifrază, perifrază proverbială, idiom, expresie frazeologică, locuțiune frazeologică, frazeologism. Eterogenitatea opiniilor exprimate în cadrul demersului teoretic, privitoare la descrierea criteriilor de definire și clasificare a frazeologismelor, de delimitare a acestora în raport cu alte unități (cuvînt, sintagmă, cuvînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termeni mai preciși și mai expresivi. Dintre aceștia amintim: asociație metaforică, element metaforic, expresiune metaforică, idiotism; paremiologie, proverb, zicătoare, expresie perifrastică, locuțiune; ansamblu frazeologic, expresie, unitate frazeologică; expresie figurată, grup sintactic stabil; izolare; expresie idiomatică, clișeu, îmbinare de cuvinte sudate, îmbinare stabilă, perifrază, perifrază proverbială, idiom, expresie frazeologică, locuțiune frazeologică, frazeologism. Eterogenitatea opiniilor exprimate în cadrul demersului teoretic, privitoare la descrierea criteriilor de definire și clasificare a frazeologismelor, de delimitare a acestora în raport cu alte unități (cuvînt, sintagmă, cuvînt compus, proverb) este într-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
metalimbaj, metalimbă, metalingvistic, reformulare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN METAFORĂ. În sens larg, metafora reprezintă o ipostază a utilizării figurate a limbii și o consecință a apelului vorbitorului (creatorului) la funcția expresivă și poetică a limbii, atunci cînd construiește un discurs. Îmbinarea inedită a unor unități conduce receptorul la recunoașterea unui sens distinct al acestei combinații, citirii literale luîndu-i locul o citire figurată (Pe coastele mele de soare, acolo rămîi, pe suprafața strălucitoare a mîngîierii dintîi. Nina Cassian). De fapt, metafora se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe paraziții protejați ai aristocraților. V. discurs constituent. MAINGUENEAU 1993; MAINGUENEAU - COSSUTA 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; MAINGUENEAU 2004. NM PARAVERBAL. În sens restrîns, trăsătura "paraverbal" este atribuită aspectelor vocale ale producerii verbale, deoarece, de obicei, nu numai alegerea cuvintelor și îmbinarea lor sînt semnificative, ci și expresia vocală cu care sînt asociate. De altfel, se pare că fiecare comunitate influențează cu modulații previzibile și cunoscute de fiecare dintre membrii ei. Dacă intonația, accentuarea și pauzele, de exemplu, participă la realizarea enunțului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sale enciclopedice, de experiențele lui culturale. M. Bahtin leagă fenomenul stereotipiei de dialogismul generalizat, de intertext și de interdiscurs. V. dialogism, interdiscurs, intertext, stereotipie. LIPPMANN 1922; BARTHES 1972; AMOSSY - HERSCHBERG PIERROT 1997; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA STEREOTIPIE. În limbă funcționează îmbinări libere de cuvinte, îmbinări fixe (discursul repetat) și îmbinări care se situează la limita primelor două tipuri. Se consideră că revenirea frecventă a acelorași combinații conduce la o stereotipie a exprimării. Despre stereotipii se vorbește în ultimul timp în diverse
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui culturale. M. Bahtin leagă fenomenul stereotipiei de dialogismul generalizat, de intertext și de interdiscurs. V. dialogism, interdiscurs, intertext, stereotipie. LIPPMANN 1922; BARTHES 1972; AMOSSY - HERSCHBERG PIERROT 1997; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA STEREOTIPIE. În limbă funcționează îmbinări libere de cuvinte, îmbinări fixe (discursul repetat) și îmbinări care se situează la limita primelor două tipuri. Se consideră că revenirea frecventă a acelorași combinații conduce la o stereotipie a exprimării. Despre stereotipii se vorbește în ultimul timp în diverse domenii, de la medicină (stereotipiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fenomenul stereotipiei de dialogismul generalizat, de intertext și de interdiscurs. V. dialogism, interdiscurs, intertext, stereotipie. LIPPMANN 1922; BARTHES 1972; AMOSSY - HERSCHBERG PIERROT 1997; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA STEREOTIPIE. În limbă funcționează îmbinări libere de cuvinte, îmbinări fixe (discursul repetat) și îmbinări care se situează la limita primelor două tipuri. Se consideră că revenirea frecventă a acelorași combinații conduce la o stereotipie a exprimării. Despre stereotipii se vorbește în ultimul timp în diverse domenii, de la medicină (stereotipiile de limbaj, de expresie, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
finalități ideologice, și nu necesităților de expresie (în principal, la ora actuală, pe parcurs, pe mai departe etc.) cu admisibilitate gramaticală redusă, unele dintre ele, cum ar fi în cadrul, a fi în măsură, frecvente astăzi, tinzînd spre convertirea lor în îmbinări stabile. Desigur că repetiția lor este dezavantajoasă și dezagreabilă. Totuși stereotipiile de la nivelul stilului publicistic nu sînt afuncționale, pentru că ele au, așa cum afirmă Rodica Zafiu, "avantajul accesibilității, al maximei comodități, manifestate deopotrivă în producerea și în receptarea textului", ținînd de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cînd se pretinde sau se lasă impresia că o asemenea preluare s-ar produce. Pentru stilul beletristic, cuvîntul este suportul creației, iar, uneori, este creația însăși, realizabilă în registre stilistice variate și, deseori, cu folosirea figurilor de stil, adică a îmbinărilor de cuvinte ce conduc spiritul de la aspectul rațional la cel reprezentativ al lumii, prin sensibilizare și trăiri subiective. De aceea, discursul (și textul) integrabil stilului beletristic oferă posibilități de interpretare multiple, cultivînd deseori ambiguitatea pentru a antrena destinatarul într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o fire nomadă. Dar cum arată, propriu-zis, viața ta la Londra? Ai mulți prieteni acolo? Nu mulți, ci buni. În Londra e o atmosferă foarte caldă și specială, datorită amestecului de culturi, de culori, de forme. Arhitectura orașului e spectaculoasă, îmbinarea de bun-gust dintre vechi și nou e unică. Au existat motive neplăcute ale plecării tale din România? Nu. Principalul motiv ține de faptul că lucrez acolo. Eram nevoită să fac naveta Londra-București, București-Londra, de mai multe ori pe săptămână. Veneam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
sonor care să i se potrivească. Am vrut să fie înspăimântător pe de o parte, dar și cumva ironic, amuzant. Astfel, a devenit o călătorie de-a lungul mai multor emoții“, povestea Johannes Bünemann pentru „DigiMag“. Efort comun, ingenioasă realizare, îmbinare perfectă. Cum de le-a ieșit? „Am avut un sentiment nemaiântâlnit când am văzut că imaginile mele, ceea ce fac eu îi inspiră și pe ceilalți“, susține Köster. Tot el crede că 99rooms nu are ce căuta în muzee. „Am creat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
poate fi reprezentată grafic astfel. Dar, din moment ce povestitorul de aproape constituie singura modalitate de acces la subiectul de departe, există și un sens în care narațiunea determină transformarea a ceea ce este depărtat și absent în ceva anormal de prezent: o îmbinare de trei direcții, mai degrabă decît o diviziune. Sub formă de diagramă, această îmbinare-și- imediatitate poate fi reprezentată astfel: Totuși, din moment ce povestitorii pot fi tot mai absorbiți în sensul lor auto-indus de subiect îndepărtat, destinatarii au uneori impresia că povestitorul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
subiect îndepărtat, destinatarii au uneori impresia că povestitorul s-a retras și i-a abandonat, pentru a se angaja cu totul în scena ce s-a depărtat. Acest al treilea tip de relație între poveste, povestitor și destinatar (retragere și îmbinare) ar putea fi reprezentat în felul următor. Orientări preliminare Pe scurt, narațiunile implică întotdeauna o Poveste, un Povestitor și un Destinatar, iar toate acestea pot fi ,,plasate”, conceptual, la diferite grade de proximitate sau distanță. Hawthorn (1985) pune în discuție
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
funcții? De ce nu 30 sau 32? Deoarece, răspunde implicit Propp, doar 31 de funcții sînt necesare - pentru corpusul respectiv. Dar care sînt motivele acestei „necesități”, am putea întreba noi în continuare. Cele 31 de funcții identificate (fără vreo duplicare sau îmbinare nejustificată a tipurilor) sînt considerate, în mare parte intuitiv, drept singurele funcții necesare pentru identificarea structurii esențiale a basmelor din colecție. Problema este dacă o astfel de intuiție poate fi susținută, sau dacă întregul aparat descriptiv este invalidat. Însă trebuie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
călăuzească, să-i arate care-i era datoria. (NESIGURANȚA SCHIMBÎNDU-SE ÎN TEAMĂ) 7. Îl simți pe Frank cum îi apucă mîna.(FRANK ÎNDEMNÎND-O SĂ PLECE) 8. Nu! Nu! Nu! (REFUZ) Acestă structură schematică prezintă desigur o istorie, cu îmbinarea necesară de scene și acțiuni. Iar interpretările în majuscule ale lui Chatman, cu privire la nuclee sau funcțiile propriu-zise, reflectă accentul istoriei pe activitatea mentală, mai curînd decît pe schimbările fizice: povestirea este structurată mai mult în jurul meditației, amintirilor, intenției de a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]